Fuziuni și achiziții13 apr. 2026
Companiile maghiare apropiate de Viktor Orbán își extind afacerile în România - Achiziții strategice în sectoare cheie, inclusiv bancar și energetic
O serie de achiziții și tentative de preluări în sectoare strategice din România – de la energie și bănci la industria alimentară și imobiliare – au fost făcute în ultimii ani de companii maghiare asociate cercului de influență din jurul premierului Viktor Orbán, într-un context în care la Budapesta se anunță schimbări politice majore, potrivit unei analize Economedia . Miza pentru piața locală ține de controlul asupra unor active sensibile și de filtrul de reglementare (inclusiv pe securitate națională) care poate bloca astfel de tranzacții. Ungaria și-a ales duminică noul Parlament, iar partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut cele mai multe voturi, în timp ce Viktor Orbán a recunoscut înfrângerea Fidesz. În acest cadru, analiza trece în revistă mișcări de business asociate unor oameni de afaceri și companii considerate apropiate de Orbán, inclusiv entități controlate de ginerele său, István Tiborcz. Tranzacții în România: de la Napolact la birouri în București Cea mai vizibilă achiziție din zona bunurilor de consum este preluarea operațiunilor Royal FrieslandCampina din România de către grupul maghiar Bonafarm, anunțată în 2025. Acordul a vizat participația în entitatea românească ce deține brandul Napolact, două unități de producție (Cluj-Napoca și Târgu Mureș) și aproximativ 400 de angajați. Bonafarm este deținut de Sándor Csányi, fost președinte și director general al OTP Bank timp de 33 de ani. În imobiliare, un fond de investiții asociat lui Tiborcz a cumpărat în aprilie 2025, pentru 52 milioane de euro (aprox. 265 milioane lei), prima clădire de birouri a complexului Equilibrium din București (zona Barbu Văcărescu). Cumpărătorul a fost Gordiusz Private Equity Fund, administrat de Granit Asset Management (Ungaria), societate controlată de István Tiborcz, potrivit analizei. Energie: o tranzacție blocată de mecanismul de examinare a investițiilor străine Cazul cu cea mai puternică componentă de reglementare este tentativa grupului energetic maghiar de stat MVM de a cumpăra divizia de furnizare de gaze și energie electrică a E.ON din România. Economedia scrie că în septembrie 2024 publicația anunța „pe surse” un acord cu E.ON, iar ulterior Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) , invocând teme de analiză aprofundată privind impactul asupra securității naționale, inclusiv relația companiei maghiare cu Rusia. La finalul lui 2025, MVM a renunțat la achiziție după ce CEISD a respins vânzarea furnizorului E.ON către MVM. Construcții și industrie: achiziții și investiții cu sprijin guvernamental În construcții, compania ungară Duna Aszfalt Zrt a anunțat în februarie 2025 că va achiziționa Euro Strada SRL (Brașov), firmă specializată în construcția de drumuri și poduri. Separat, compania maghiară de construcții KÉSZ a inaugurat în martie 2025 prima sa unitate de producție din România, în satul Moldovenești (lângă Turda). La eveniment, Levente Magyar, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, a vorbit despre o serie de proiecte implementate de companii maghiare cu sprijinul Guvernului Ungariei în România și a indicat o valoare totală de 130 miliarde forinți (326 milioane euro) pentru astfel de proiecte. Bancar și auto: intrarea Granit Bank și distribuția Nissan Pe segmentul financiar, Granit Bank – instituție maghiară al cărei acționar principal este István Tiborcz – a început să opereze în România în iulie 2024, ca primă extindere externă a băncii digitale, potrivit Economedia. În context, analiza notează că holdingul imobiliar ungar BDPST (deținut de Tiborcz) a cumpărat în 2021 o participație de 57% în Granit Bank, potrivit Reuters. În auto, compania maghiară AutoWallis a preluat în 2025 drepturile de distribuție pentru marca Nissan în România; grupul derulează local și operațiuni de import și distribuție pentru SsangYong, precum și piese și accesorii pentru această marcă. Context: OTP a ieșit din România, iar interesul pentru achiziții a existat anterior Analiza reamintește că OTP Bank s-a retras din România în 2024 și a vândut afacerea către Banca Transilvania, după ce nu a reușit să primească aprobarea pentru achiziții. Totodată, Sándor Csányi a declarat că OTP s-ar putea întoarce în România „ca bancă mai mare”, prin achiziția unei bănci mari, potrivit Bloomberg, conform Economedia. În paralel, materialul menționează și achiziții de clădiri istorice realizate de entități maghiare, citând Republica.ro pentru rolul companiilor Manevi ZRT și Comitatus-Energia Beruházási în astfel de tranzacții. În ansamblu, tabloul descris de Economedia indică o prezență economică maghiară care a vizat active cu relevanță strategică, dar care, în cazuri precum energia, a intrat direct în zona de control a statului român prin mecanismele de examinare a investițiilor străine. [...]
