Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Procurorii din 12 state americane cer în instanță blocarea fuziunii Paramount–Warner Bros., un test major de concurență pentru industria media, potrivit Meduza. Coaliția este condusă de procurorul general al Californiei, Rob Bonta, iar statele implicate sunt conduse de democrați.
Miza procesului este impactul asupra concurenței: Paramount și Warner Bros. sunt în top cinci cei mai mari distribuitori de film și deținători de canale TV prin cablu din SUA, iar o companie rezultată din fuziune ar ajunge să controleze „aproape o treime” din piața de distribuție cinematografică și a programelor pentru televiziunea prin cablu, susține Bonta. În viziunea coaliției, acest lucru ar afecta cinematografele, operatorii de cablu și publicul.
Acțiunea în instanță urmărește blocarea achiziției Warner Bros. de către Paramount. Procurorii le-au cerut celor două companii să suspende tranzacția până la finalizarea litigiului și au avertizat că, în caz contrar, vor solicita un ordin judecătoresc temporar care să oprească tranzacția.
Detaliile plângerii au fost anunțate de Rob Bonta într-un comunicat al biroului său: Office of the Attorney General, California.
La începutul lui 2026, Paramount Skydance a ajuns la un acord pentru cumpărarea Warner Bros. Discovery pentru 110 miliarde de dolari (aprox. 506 miliarde lei), conform Reuters.
Tranzacția ar reuni două mari studiouri și biblioteci de conținut, precum și platformele de streaming Paramount+ și HBO Max. Meduza notează că fuziunea a primit deja aprobarea Departamentului de Justiție al SUA.
În paralel, opoziția publică din industrie a existat: actori, regizori și producători de la Hollywood s-au pronunțat împotriva tranzacției, potrivit aceleiași surse.
Paramount Skydance este condusă de David Ellison, fiul miliardarului Larry Ellison (fondatorul Oracle). Meduza mai relatează că președintele SUA, Donald Trump, a susținut public Paramount în negocierile cu Warner Bros., spunând jurnaliștilor că familia Ellison îi este „prieteni”.
În acest moment, din informațiile disponibile, următorul pas relevant este decizia instanței privind eventuale măsuri provizorii (precum un ordin temporar) și calendarul litigiului, care poate influența direct dacă și când tranzacția poate fi închisă.
Recomandate
Majorarea prețurilor Discovery+ devine primul efect imediat pentru consumatori după mega-fuziunea Paramount–Warner Bros. Discovery , într-un moment în care noul grup își reașază portofoliul de streaming. Potrivit IT Home , Discovery+ a anunțat scumpirea ambelor abonamente, la scurt timp după finalizarea achiziției Warner Bros. Discovery de către Paramount, compania rezultată urmând să opereze sub numele Skydance. Discovery+ își crește tarifele lunare astfel: abonamentul cu reclame: de la 5,99 dolari la 6,99 dolari (aprox. 32 lei); abonamentul fără reclame: de la 9,99 dolari la 11,99 dolari (aprox. 55 lei). Ajustarea intră în vigoare imediat pentru noii utilizatori, în timp ce clienții existenți vor vedea noile prețuri în facturile ulterioare începând cu 12 noiembrie 2026. Publicația notează că este prima scumpire a Discovery+ din ianuarie 2025, iar creșterea este de 1 dolar pentru varianta cu reclame și de 2 dolari pentru varianta fără reclame. Context: integrarea serviciilor de streaming, încă neclară pentru Discovery+ Într-un comunicat oficial publicat de Paramount la 6 octombrie, compania a indicat că intenționează să integreze treptat Paramount+ și HBO Max într-un singur serviciu. În schimb, pentru Discovery+ nu există deocamdată o confirmare dacă va rămâne o platformă separată sau va fi absorbită într-o ofertă mai largă. Discovery+ este poziționat ca serviciu axat pe conținut din rețele precum TLC, Discovery Channel, HGTV, Food Network și Investigation Discovery, potrivit aceleiași surse. [...]
O posibilă fuziune Tesla–SpaceX ar putea crea una dintre cele mai mari tranzacții din istorie , după ce Elon Musk a spus că ideea este „luată în considerare activ”, potrivit Mediafax . Musk a precizat că o astfel de mișcare ar necesita sprijinul acționarilor și că nu există certitudinea că se va ajunge la o tranzacție. Într-o convorbire cu analiști financiari despre rezultatele trimestriale ale SpaceX, Musk a afirmat că îi place ideea unei fuziuni, dar a avertizat că nu trebuie presupusă automat realizarea ei. El a mai spus că în ambele companii au fost formate comitete speciale care analizează opțiunea. „Comitetele speciale nu au ajuns la un acord privind termenii niciunei tranzacții și nu există nicio garanție că o vor face.” Miza economică: evaluări de ordinul trilioanelor și un profil financiar mixt Mediafax notează că Tesla este evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari, iar SpaceX la 2 trilioane de dolari, ceea ce ar face ca o combinare a celor două să fie „una dintre cele mai mari fuziuni din istorie”. Din perspectiva performanței financiare, SpaceX are linii de business cu venituri consistente, dar compania, per ansamblu, nu este profitabilă, potrivit datelor citate în articol: SpaceX oferă capacitate de cloud computing pentru companii de tehnologie precum Anthropic și Google; această activitate este descrisă ca fiind cea mai profitabilă, cu 7,5 miliarde de dolari venituri în ultimele rezultate trimestriale; Starlink a înregistrat venituri de 5,2 miliarde de dolari; SpaceX a pierdut 1,1 miliarde de dolari până acum în acest an. Pe bursă, reacția inițială a fost pozitivă: acțiunile Tesla au crescut cu 2% după declarațiile lui Musk, în condițiile în care titlul fusese în ușoară scădere timp de săptămâni, iar compania urma să-și prezinte rezultatele trimestriale miercuri. Context: consolidarea companiilor lui Musk și proiecte comune În ultimul an, Musk a început să-și grupeze mai multe companii sub mai puține branduri, iar SpaceX a achiziționat xAI și X (fosta Twitter) înainte de a deveni publică la începutul acestui an, potrivit articolului. Un alt indiciu al apropierii operaționale este lansarea Terafab , descrisă ca un efort comun de fabricare a cipurilor între Tesla și SpaceX. Musk a argumentat că o fuziune completă ar putea avea sens având în vedere activitatea ambelor companii în cipuri, inteligență artificială, software și alte tehnologii. În acest stadiu, însă, discuțiile rămân la nivel de analiză internă: comitetele speciale nu au convenit termeni, iar realizarea tranzacției depinde de acordul acționarilor. [...]
Tranzacția de circa 650 de milioane de euro pentru fabrica Ophir din București mută un activ cu rol în lanțul de aprovizionare pentru apărare către un grup american , într-un acord care ar urma să se închidă în trimestrul al doilea din 2027, potrivit Adevărul . TTM Technologies a ajuns la un acord pentru achiziția diviziei Ophir Optics de la MKS Instruments , divizie care include unități de producție în Israel și România, conform informațiilor publicate de Profit.ro (citat de Adevărul). Unitatea din București are peste 180 de angajați și produce componente optice de înaltă performanță, folosite inclusiv în industria de apărare. Ce se știe despre angajații din România până la finalizarea tranzacției Până la închiderea tranzacției, fabrica rămâne parte a diviziei Ophir Optics deținute de MKS, iar în material sunt menționate planuri anterioare ale MKS de extindere a echipei. Înainte de anunțarea acordului, MKS intenționa să crească cu aproximativ 50% numărul de ingineri și tehnicieni din București, până la circa 270 de angajați, pe fondul creșterii volumelor de producție și al cererii mai mari pentru componente optice destinate piețelor europene de apărare, securitate și supraveghere. Compania semnala și dificultăți de recrutare, căutând mecanici, operatori, tehnicieni și ingineri; la acel moment avea 27 de posturi vacante publicate pe pagina de cariere, potrivit sursei citate. Ce cumpără TTM și ce rămâne în afara acordului Tranzacția, evaluată la aproximativ 650 de milioane de euro, nu include divizia Ophir Instruments a MKS (specializată în caracterizarea sistemelor laser) și nici marca „Ophir”. Finalizarea este condiționată de îndeplinirea unor cerințe, iar termenul indicat este trimestrul al doilea din 2027. Fabrica din București: capacitate și profil de producție Unitatea Ophir din București a fost mutată într-o hală de aproximativ 6.500 de metri pătrați, închiriată în platforma logistică Logicor, în estul Capitalei, la intrarea pe Autostrada Soarelui. Spațiul este de peste două ori mai mare decât cel utilizat anterior în Sectorul 3. Fabrica produce componente optice și subansamble pentru aplicații în ultraviolet, vizibil și infraroșu, precum și pentru lasere de mare putere utilizate la tăiere. Produsele sunt destinate mai multor sectoare, inclusiv apărării, industriei de prelucrare a metalelor și industriei auto. Cine este cumpărătorul și dimensiunea grupului TTM Technologies, fondată în 1998 în California, este cel mai mare producător de plăci cu circuite imprimate din America de Nord și unul dintre primii cinci la nivel mondial, fiind menționată ca principal furnizor pentru Armata SUA. Grupul are peste 18.000 de angajați și 24 de unități de producție în SUA și Asia, inclusiv în China. La nivel de grup, TTM Technologies a raportat venituri de 2,9 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 13,3 miliarde lei), în creștere cu 19% față de anul precedent, iar profitul net a fost de 177,4 milioane de dolari (aprox. 816 milioane lei), față de 56,3 milioane de dolari în 2024 (aprox. 259 milioane lei). [...]
Preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall și MSC intră în linie dreaptă doar după avizele CEID și Consiliului Concurenței , condiții obligatorii pentru închiderea tranzacției de 138 de milioane de euro (aprox. 690 milioane lei), potrivit Mediafax . Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat în licitația organizată pe 9 octombrie de lichidatorul judiciar CITR, către Rheinmetall Real Estate România SRL. Tranzacția urmează să fie finalizată în „următoarele săptămâni”, după obținerea avizelor din zona concurenței și a investițiilor străine, conform comunicatului companiei transmis ulterior solicitării Mediafax. Ce se cumpără și ce planuri sunt anunțate pentru șantier Rheinmetall afirmă că șantierul va fi organizat ca un centru „cu dublă utilizare”, pentru construcții navale civile și militare, cu sectoare și zone de securitate distincte. În comunicat, compania indică și rolul operațional pe care îl vede pentru Mangalia în portofoliul său regional. „Prin această preluare, planificăm o extindere amplă și modernizarea șantierului. Ne propunem să dezvoltăm infrastructura existentă, să îmbunătățim condițiile de producție și să adaptăm capacitățile la cerințele viitoare.” Pentru divizia Naval Systems, șantierul ar urma să aibă un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României, potrivit companiei: două nave de patrulare maritimă de larg, cu lungimea de 96 de metri; două nave de sprijin pentru scafandri, cu lungimea de 43 de metri. Rheinmetall mai susține că amplasamentul va funcționa și ca hub pentru alte proiecte de construcții navale militare, în perspectiva unor proiecte viitoare în Europa de Sud-Est. Filtrul de reglementare: CEID, Consiliul Concurenței și, posibil, Comisia Europeană Finalizarea depinde de două avize obligatorii: de la Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) și de la Consiliul Concurenței. Mediafax notează că, săptămâna trecută, cele două instituții nu fuseseră încă notificate oficial de câștigătorul licitației, potrivit surselor publicației. În cazul CEID, analiza se aplică investițiilor notificate de peste 5 milioane de euro (prag majorat de la 2 milioane de euro, în luna martie), iar comisia funcționează sub umbrela Cancelariei Premierului. În anumite situații, procesul poate implica și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), menționează articolul, cu exemplul acordului dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM. Separat, Consiliul Concurenței verifică dacă tranzacția ar putea afecta mediul concurențial, în contextul în care grupul german deține deja active și are producție în România, potrivit informațiilor Mediafax. Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană. Context: acționariat și prezența Rheinmetall în România Damen Shipyards Mangalia este deținut de Damen Holding (49%), în timp ce Ministerul Economiei deține pachetul de control (51%). Totodată, acționarii companiei Șantierul Naval 2 Mai (unde statul, prin Ministerul Economiei, deține 93,88%) au fost convocați la Adunarea Generală Ordinară din 16 noiembrie, pentru a fi informați privind vânzarea prin licitație publică, „în bloc”, a activului funcțional „Șantierul Naval Mangalia”. Rheinmetall este prezent în România din 2024, prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, mai arată sursa. [...]
Anthropic își întărește componenta de securitate a sistemelor AI printr-un acord de preluare a startup-ului Opaque Systems , cofondat de cercetătoarea născută la Sibiu Raluca Ada Popa , potrivit Economica . Tranzacția vizează o tehnologie care permite utilizarea datelor sensibile în aplicații de inteligență artificială fără pierderea confidențialității, un punct critic pentru adoptarea AI în domenii reglementate și cu risc ridicat. Informația despre acord este relatată de Economica pe baza unui articol publicat de Turnulsfatului.ro, care notează că Anthropic (compania din spatele asistentului Claude) a anunțat înțelegerea pentru preluarea Opaque Systems, startup din Silicon Valley specializat în securitatea sistemelor AI. De ce contează: securitatea datelor devine condiție pentru scalarea AI Opaque Systems a rezultat din cercetări derulate la Universitatea Berkeley și a dezvoltat o tehnologie care permite sistemelor de inteligență artificială să lucreze cu informații sensibile — de exemplu date medicale, financiare sau ale companiilor — fără compromiterea confidențialității, potrivit sursei. În practică, miza este reducerea barierelor care împiedică folosirea AI pe scară largă în organizații care gestionează date critice. Ambasada SUA în România a descris tranzacția drept „o poveste remarcabilă despre excelența românească” din spatele unei afaceri importante din Silicon Valley, mai arată articolul citat. Cine este Raluca Ada Popa Raluca Ada Popa este profesoară la University of California, Berkeley și cercetătoare la Google DeepMind, laboratorul de inteligență artificială al Google, conform informațiilor preluate de Economica. Profilul ei combină mediul academic de top, cercetarea avansată și antreprenoriatul, în contextul în care Opaque Systems s-a născut din cercetare universitară. Pentru detalii suplimentare despre tranzacție, Economica trimite la materialul publicat de Turnulsfatului.ro . [...]
Preluarea NIS Petrol, operatorul celor 19 benzinării Gazprom din România, de către Argenta SRL schimbă controlul asupra rețelei, dar tranzacția nu este încă închisă, deoarece nu au fost obținute toate aprobările de reglementare , potrivit Economedia , care citează o decizie a Consiliului Concurenței. Argenta SRL, firmă românească de construcții metalice, este deținută de oamenii de afaceri Adrian Crețoiu (60%) și Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG (40%). Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția, însă finalizarea ei depinde de încheierea tuturor procedurilor de autorizare. „Tranzacția este condiționată de finalizarea procedurilor de aprobare din partea autorităților de reglementare. La data prezentei, aprobările necesare nu au fost obținute în totalitate, prin urmare, tranzacția nu a fost finalizată”, a declarat Adrian Crețoiu, președinte board Argenta SRL. Ce se preia, concret: rețeaua de 19 stații și active upstream NIS Petrol operează o rețea de 19 benzinării în România sub brandul Gazprom, majoritatea în Transilvania, număr care a rămas neschimbat de câțiva ani. Compania mai are și un portofoliu de șase perimetre de petrol și gaze concesionate în vestul țării, unde are calitatea de operator. De ce contează: compania este în concordat preventiv și are pierderi mari Din perspectivă economică și operațională, tranzacția vizează o companie aflată în concordat preventiv (procedură de prevenire a insolvenței, prin care firma negociază cu creditorii un plan de redresare). NIS Petrol a încheiat anul 2025 cu afaceri de 205,5 milioane de lei și o pierdere de 95 de milioane de lei, conform datelor citate. Context regional: NIS și presiunea sancțiunilor În paralel, Economedia notează că la începutul acestui an compania maghiară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord privind achiziționarea de către MOL a participației rusești în compania petrolieră NIS din Serbia. NIS este vizată de sancțiuni americane din cauza acționarilor ruși, situație comparată în articol cu cea a Lukoil, iar rușii trebuie să-și vândă participațiile. Gazprom a cumpărat pachetul majoritar din NIS în 2009, pentru 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde de lei), devenind atunci proprietarul a două rafinării în Serbia, la Pancevo și Novi Sad. Ce urmează În lipsa aprobărilor „în totalitate”, tranzacția pentru NIS Petrol rămâne, deocamdată, la stadiul de achiziție aprobată de Consiliul Concurenței, dar nefinalizată. Momentul închiderii depinde de obținerea avizelor de la autoritățile de reglementare menționate de cumpărători. [...]
