Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții

China a cerut anularea achiziției de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) prin care Meta urma să preia startup-ul de inteligență artificială Manus, o decizie care ridică un nou obstacol de reglementare pentru tranzacțiile transfrontaliere din sectoare considerate „critice”, precum AI, potrivit CNN.
Autoritatea chineză de planificare de stat a transmis luni, într-un comunicat scurt, că cele două părți trebuie să „desfacă” acordul, după o investigație deschisă de Beijing la începutul acestui an. Măsura vine pe fondul temerilor Chinei că tehnologie importantă ar putea ajunge în SUA, în contextul escaladării rivalității tehnologice dintre cele două țări.
Decizia Beijingului întărește tendința de separare a ecosistemelor tehnologice SUA–China și sugerează un mediu tot mai dificil pentru investițiile și achizițiile internaționale în domenii precum inteligența artificială și semiconductorii. CNN notează că măsura ar putea avea un efect de descurajare asupra startup-urilor chineze de AI, care caută finanțare și ieșiri (exit-uri) prin tranzacții cu jucători globali.
Momentul este sensibil și politic: blocarea tranzacției are loc cu câteva săptămâni înaintea summitului așteptat dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, unde ar urma să fie discutate inclusiv disputele legate de comerț și controalele tehnologice.
În practică, anularea tranzacției poate fi complicată. CNN arată că, după anunțarea achiziției la finalul lunii decembrie, Meta ar fi integrat Manus în sistemele interne, iar executivi ai startup-ului s-ar fi alăturat companiei americane.
Pentru Meta, blocarea achiziției poate însemna pierderea unei oportunități de a-și întări capabilitățile în AI, într-o competiție accelerată cu rivali precum Google și OpenAI.
În reacție, un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru CNN:
„Tranzacția a respectat pe deplin legislația aplicabilă. Anticipăm o soluționare adecvată a investigației.”
CNN precizează că a contactat Manus pentru un punct de vedere.
Manus a fost fondată în China și a atras atenția după lansarea, anul trecut, a unui „agent AI” – un sistem care poate acționa autonom în numele utilizatorului. Percepția publică s-a deteriorat după ce compania și-a mutat sediul și cea mai mare parte a operațiunilor în Singapore și, ulterior, după anunțul vânzării către Meta.
Pe rețelele sociale chineze, unii utilizatori au criticat tranzacția, acuzând compania că „vinde” către SUA, care a impus controale extinse la export către China pentru a-i încetini avansul în tehnologii de vârf, inclusiv AI.
Beijing a deschis investigația în ianuarie, într-o mișcare descrisă de CNN drept neobișnuit de rapidă, menită și să descurajeze alte startup-uri chineze să urmeze o strategie similară. Publicația notează că nu este clar dacă autoritățile vor anunța pași suplimentari în anchetă.
Separat, Financial Times a relatat luna trecută că doi cofondatori ai Manus, Xiao Hong și Ji Yichao, ar fi primit interdicție de a părăsi China, în timp ce investigația era în desfășurare.
Recomandate

Elon Musk a sugerat că o fuziune Tesla–SpaceX ar putea ajunge pe masa autorităților , dar a indicat că un astfel de pas ar depinde de „procedura corespunzătoare” și, implicit, de aprobări de reglementare care pot deveni un obstacol major, potrivit news.ro . Musk a făcut comentariile într-o conferință telefonică privind rezultatele trimestriale ale Tesla, unde a vorbit despre „suprapuneri” tot mai mari între cele două companii, pe fondul colaborărilor existente. În același timp, el a spus că nu poate discuta despre o fuziune în cadrul unei astfel de conferințe, deoarece „acest lucru trebuie să urmeze procedura corespunzătoare”. De ce contează: riscul de blocaj la aprobări, inclusiv în China Dincolo de discuția despre sinergii, miza imediată pentru o eventuală tranzacție ar fi traseul de autorizare. O notă JPMorgan , citată de news.ro, avertizează că principala dificultate ar fi obținerea aprobărilor necesare, „în special în China”, unde legăturile SpaceX cu guvernul american ar putea ridica îngrijorări de securitate națională. În practică, asta înseamnă că o fuziune între un producător auto listat (Tesla) și un grup aerospațial cu conexiuni guvernamentale (SpaceX) ar putea intra într-o zonă sensibilă pentru autorități, cu potențial de condiționări sau întârzieri. Ce alimentează scenariul fuziunii Zvonurile despre o fuziune circulă „de luni de zile”, iar discuțiile s-au intensificat după o ofertă publică inițială (IPO) descrisă drept „record” pentru SpaceX, care ar fi devenit „cea mai importantă din istorie”, conform news.ro. În plan operațional, există deja proiecte comune și relații comerciale între companii: Tesla furnizează baterii și tehnologii de fabricație pentru unele proiecte SpaceX; cele două companii dezvoltă împreună Terafab, o fabrică de semiconductori pentru producția de cipuri destinate inteligenței artificiale. După intervenția lui Musk, directorul juridic al Tesla, Brandon Ehrhart, a descris SpaceX drept „un partener formidabil”, vorbind despre „numeroase operațiuni benefice” între cele două entități. Interesele acționarilor, un alt punct sensibil Pe lângă reglementare, analiștii citați de news.ro indică o problemă de guvernanță și aliniere a intereselor: Elon Musk deține o pondere „mult mai mare” în SpaceX decât în Tesla, ceea ce ar putea complica ecuația pentru acționarii Tesla într-un scenariu de fuziune. Separat, Gene Munster, asociat-administrator al Deepwater Asset Management și investitor Tesla, a spus că, după conferință, estimează la „90%” șansele unei fuziuni în următorii ani, față de „80%” cu o zi înainte, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale. Ce urmează În acest moment, nu există un anunț formal de tranzacție, iar Musk a indicat explicit că subiectul nu poate fi tratat în afara cadrului procedural. Dacă scenariul ar avansa, semnalele relevante pentru piață ar fi inițierea unui proces formal (mandate, evaluări, structură de tranzacție) și, mai ales, modul în care ar fi abordate aprobările de reglementare în jurisdicții sensibile precum China. [...]

Banca Transilvania finanțează o mare parte din achiziția Pall-Ex România, tranzacție de peste 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei), ceea ce întărește rolul băncii în finanțarea operațiunilor de fuziuni și achiziții și direcționează capital către infrastructura logistică, un segment cu miză directă pentru comerțul regional, potrivit Banca Transilvania . Finanțarea susține preluarea Pall-Ex România de către fondul de investiții românesc BoldMind Capital Partners , BT precizând că împrumutul asigură „o mare parte a resurselor necesare” pentru tranzacția anunțată la o valoare de peste 25 de milioane de euro. De ce contează: capital pentru infrastructura logistică și comerț transfrontalier Banca își leagă explicit finanțarea de dezvoltarea unui „jucător relevant” în infrastructura logistică din România și din regiune. Pall-Ex România este parte a uneia dintre cele mai extinse rețele europene de distribuție a mărfurilor paletizate, iar BT indică drept motor de creștere segmentul serviciilor transfrontaliere, pe fondul intensificării schimburilor comerciale în regiune. Cine este cumpărătorul BoldMind Capital Partners este un fond de investiții lansat în 2025, cu focus pe oportunități de creștere și consolidare în România, Bulgaria și Croația. Poziționarea BT în tranzacții M&A Pentru Banca Transilvania, operațiunea este prezentată ca o continuare a strategiei de susținere a investițiilor care conectează companiile din România la fluxurile comerciale internaționale și, în același timp, ca o consolidare a rolului său de partener în proiecte de M&A (fuziuni și achiziții). [...]

Electronic Arts va fi retrasă de la bursă după o achiziție de 55 mld. dolari (aprox. 253 mld. lei) , într-o tranzacție care schimbă profilul de transparență și raportare al unuia dintre cei mai mari jucători din industria globală a jocurilor video, potrivit HotNews . Acordul a fost închis marți seara, după ce compania a primit și ultimul aviz de reglementare necesar: aprobarea Uniunii Europene, obținută cu câteva zile înainte. Tranzacția este descrisă ca una dintre cele mai mari din istoria industriei jocurilor video și pune capăt unei perioade de 36 de ani în care EA a fost listată public. Cine cumpără și ce se schimbă în guvernanța companiei Electronic Arts a fost cumpărată de Fondul Public de Investiții (PIF) al Arabiei Saudite, împreună cu Affinity Partners (firmă de investiții private condusă de Jared Kushner) și Silver Lake Partners. The Guardian , citat de HotNews, notează că tranzacția consolidează expunerea Arabiei Saudite pe sectorul jocurilor video și al sporturilor electronice, parte dintr-o strategie mai largă de investiții în sport, media și divertisment. Impact economic: mai puțină presiune pe rezultate trimestriale, mai puțină vizibilitate publică Trecerea în regim privat înseamnă că EA nu va mai fi obligată să raporteze rezultate financiare trimestriale, ceea ce o poate scoate de sub o parte din supravegherea publică. Potrivit unor analiști citați în material, această schimbare ar putea reduce presiunea de a livra ținte financiare pe termen scurt. În același timp, contextul financiar al companiei rămâne relevant pentru logică tranzacției: veniturile anuale ale EA au stagnat în ultimii ani, între 7,4 și 7,6 miliarde de dolari (aprox. 34–35 mld. lei), pe fondul intensificării concurenței, inclusiv din zona jocurilor pentru mobil. Context: consolidare accelerată în industria jocurilor Achiziția EA vine într-un moment în care marile tranzacții au redesenat piața. Unul dintre rivalii importanți ai companiei, Activision Blizzard, a fost cumpărat de Microsoft pentru aproape 69 de miliarde de dolari în 2023, amintește HotNews. EA, fondată în 1982 de William „Trip” Hawkins și condusă din 2013 de directorul general Andrew Wilson, este cunoscută pentru titluri precum „The Sims”, „Battlefield” și seria „FIFA”. [...]

Sameday a preluat integral Cargus și începe integrarea operațională , un pas care poate redesena rapid capacitatea de livrare și acoperirea națională pe piața de curierat, potrivit Adevărul . Tranzacția a fost aprobată de Consiliul Concurenței , iar din 3 august 2026 Cargus este deținută 100% de Sameday. Integrarea: rețele, echipe și sisteme interne Următoarea etapă este integrarea operațională, care vizează alinierea treptată a rețelelor de livrare, a echipelor și a sistemelor interne, cu obiectivul de a construi o infrastructură comună de servicii de curierat. CEO-ul Sameday Group, Lucian Baltaru, a indicat ca miză principală eficiența infrastructurii și standardul de servicii, în timp ce CEO-ul Cargus, Belgin Bactali, a descris finalizarea tranzacției drept începutul unei noi etape pentru companie. „Etapa de integrare care urmează va presupune la fel de multă muncă, iar motivul pentru care am pornit acest demers rămâne neschimbat: să oferim o infrastructură de livrare mai eficientă și un standard de serviciu ridicat, în beneficiul clienților și al partenerilor noștri”, a declarat Lucian Baltaru, CEO Sameday Group. „Ne alăturăm Sameday cu convingerea că, împreună, putem construi o rețea mai eficientă și un standard de servicii superior pentru toți clienții noștri”, a transmis Belgin Bactali, CEO Cargus. De ce contează: consolidare și presiune pe eficiență în curierat Achiziția consolidează poziția Sameday pe piața de curierat din România prin reunirea infrastructurii și resurselor celor două companii. Integrarea urmărește extinderea acoperirii naționale și creșterea eficienței operaționale atât pentru clienți persoane fizice, cât și pentru companii. Companiile spun că vor comunica pe parcurs calendarul de integrare și eventualele modificări pentru clienți, pe măsură ce procesul avansează. Ce aduc în „noua companie” cele două rețele Sameday operează în România, Ungaria și Bulgaria și oferă livrare door-to-door, plus livrare printr-o rețea de peste 7.000 de lockere easybox. Compania are peste 17 ani de experiență și o echipă de aproximativ 5.000 de angajați și parteneri, alături de o infrastructură digitală integrată. Cargus, cu peste 30 de ani pe piața locală, are peste 2.600 de angajați și colaboratori și operează atât livrări la domiciliu, cât și servicii out-of-home (livrare în afara domiciliului) prin rețeaua SHIP & GO, cu peste 2.000 de puncte la nivel național (puncte partenere și lockere). Compania operează cinci centre naționale de sortare, două depozite gateway și 36 de depozite în România, precum și un hub transfrontalier în Polonia pentru curierat internațional. [...]

Centrul Medical Unirea a încheiat 2025 cu afaceri de 1,68 miliarde lei, dar și cu pierderi și datorii în creștere , un tablou financiar care explică miza integrării în grupul finlandez Mehiläinen, după finalizarea tranzacției de preluare, potrivit Economica . Transferul integral al capitalului social al Centrului Medical Unirea a fost făcut la 18 decembrie 2025, de la asociatul unic Tiara Med Ro Luxco SARL (Luxemburg) către Mehilainen Regina Maria OY (Finlanda), conform unei decizii a companiei obținute de publicație. Tranzacția fusese anunțată de rețeaua Regina Maria în aprilie 2025 și a fost perfectată după obținerea aprobării anti-trust. Mehiläinen este cel mai mare furnizor de servicii medicale private din Finlanda. Pierdere netă mai mare și datorii totale de 1,8 miliarde lei În 2025, Centrul Medical Unirea a raportat o pierdere netă de 236,7 milioane de lei, cu 18% peste nivelul din 2024. Compania este pe pierdere începând cu 2017, potrivit datelor citate. Pe partea de bilanț, datoriile totale au ajuns la 1,8 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 8% față de 2024. La nivel operațional, compania a avut un număr mediu de 3.787 de salariați în 2025, cu 16 mai mulți decât în anul anterior. Consolidare prin fuziuni intragrup înainte de vânzare În paralel cu pregătirea tranzacției, Centrul Medical Unirea a trecut printr-un proces de consolidare internă, prin fuziuni prin absorbție care au transferat activele și pasivele mai multor entități către compania-mamă. La 31 decembrie 2023, ora 23:59, au produs efecte juridice și contabile fuziunea prin absorbție dintre Centrul Medical Unirea (societate absorbantă) și opt firme din grup: Biostandard 2007 Biostandard Centrul Medical Bucovina Clinica Someșan Diamed Serv Endodigest Medvil PST Policlinica CMB Societățile absorbite au fost dizolvate fără lichidare și radiate din Registrul Comerțului, iar Centrul Medical Unirea a preluat toate activele și pasivele acestora. Un proces similar a avut loc la 31 decembrie 2022, ora 23:59, când Centrul Medical Unirea a absorbit nouă societăți din rețeaua privată Regina Maria (la care era unic asociat) și RM Healthcare Investments, care deținuse compania. Economica notează că aceasta a fost cea mai mare fuziune intragrup din medicina privată în 2022. În documentele de fuziune citate, consolidarea este prezentată ca parte a strategiei de creștere anorganică (prin achiziții), cu obiectivul de a gestiona mai eficient entitățile achiziționate și de a maximiza rezultatul agregat. [...]

Oferta Raiffeisen pentru Addiko Bank a depășit pragul de acceptare, dar preluarea rămâne condiționată de aprobări și alte criterii până în 2027 , potrivit Economica . Miza imediată este că Raiffeisen Bank International (RBI) a trecut de nivelul minim necesar pentru a prelua controlul, însă tranzacția nu este încă „închisă” din punct de vedere juridic și de reglementare. Oferta, lansată la 14 mai 2026, vizează preluarea controlului Addiko Bank în baza Legii austriece privind ofertele publice de preluare și era condiționată de obținerea acceptării pentru mai mult de 55% din acțiuni. Până la termenul limită din 29 iulie 2026, RBI a obținut acceptări pentru 56,16% din titluri. Ce urmează: condiții până în 14 mai 2027 și o „fereastră” pentru acționarii rămași Depășirea pragului de acceptare nu înseamnă finalizarea automată a tranzacției. Economica notează că închiderea ofertei depinde de îndeplinirea unor condiții până la 14 mai 2027. Dacă acestea sunt îndeplinite, RBI va deține peste 55% din capitalul social al Addiko. Pentru acționarii care nu au acceptat oferta, există o perioadă de grație până pe 3 noiembrie 2026 pentru a o face. Evaluare și aprobări de reglementare Tranzacția evaluează Addiko la 517 milioane de euro (aprox. 2,6 miliarde lei) și trebuie aprobată de autoritățile de reglementare, un pas care poate influența calendarul și condițiile finale ale preluării. Context: originea Addiko și expansiunea în sud-estul Europei Addiko a fost creată ca „bancă viabilă” după salvarea din 2009 a Hypo Alpe Adria Bank, intervenție care, potrivit aceleiași surse, a costat contribuabilii 5,5 miliarde de euro (aprox. 27,5 miliarde lei). Ulterior, banca s-a extins în sud-estul Europei. [...]