Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Warner Bros. Discovery a aprobat vânzarea către Paramount într-o tranzacție de peste 100 miliarde de dolari (aprox. 435 miliarde lei), dar închiderea efectivă depinde de unda verde a autorităților de concurență, potrivit Profit. Miza principală este una de reglementare: fără aprobarea antitrust, una dintre cele mai mari consolidări din divertisment nu poate fi finalizată.
Tranzacția vizează preluarea Warner Bros. Discovery de către Paramount și este evaluată la peste 100 miliarde de dolari, conform informațiilor publicate.
Acordul presupune ca Paramount, condusă de David Ellison, să preia întregul portofoliu Warner Bros. Discovery, inclusiv active și branduri cu greutate în conținut și distribuție, arată BiziDay. În pachet intră:
În acest stadiu, tranzacția mai are nevoie de aprobarea autorităților de concurență. Profit nu oferă detalii despre calendarul evaluării sau despre jurisdicțiile care ar urma să analizeze dosarul, astfel că durata și condițiile finale rămân, deocamdată, incerte.
Recomandate
Paramount Skydance riscă costuri de 7 milioane de dolari pe zi și ia în calcul relocarea din California dacă fuziunea cu Warner Bros Discovery rămâne blocată în instanță, potrivit HotNews . Miza imediată este financiară: de la 1 octombrie ar începe să curgă o „taxă de întârziere” către acționarii Warner Bros Discovery, ceea ce ar pune presiune pe costuri și pe planurile operaționale ale companiei. David Ellison , CEO-ul Paramount Skydance, le-ar fi spus săptămâna trecută unor directori de rang înalt ai Paramount că va muta operațiunile companiei în afara Californiei dacă tranzacția nu se încheie până la 30 septembrie, relatează Variety. Mutarea ar urma să fie pregătită începând cu 1 octombrie, în lipsa unei înțelegeri negociate cu procurorul general al Californiei, Rob Bonta . De ce fuziunea a ajuns în impas în SUA Paramount Skydance a ajuns la un acord pentru a achiziționa Warner Bros Discovery la finalul lunii februarie, după un „război al licitațiilor” în care Netflix s-a retras, considerând că nivelul ofertelor a devenit nesustenabil. Înainte de acord, Paramount Skydance a încercat inclusiv o tentativă de preluare ostilă, adresată direct investitorilor WBD. Deși fuziunea a primit aprobări antitrust în SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie (cu concesii făcute pentru activitățile din Europa), în Statele Unite un grup de 12 state încearcă să blocheze tranzacția în justiție. Procesul este descris drept ultimul obstacol major, însă calendarul este nefavorabil: judecata ar urma să înceapă abia pe 2 martie 2027. Costul întârzierii: 7 milioane de dolari pe zi Ellison invocă nevoia de reducere a costurilor odată cu intrarea în vigoare a „taxei de întârziere” datorate acționarilor Warner Bros Discovery dacă tranzacția nu este finalizată la timp. Conform informațiilor citate: penalitățile ar începe la 1 octombrie ; ar fi de 7 milioane de dolari pe zi (aprox. 32 milioane lei/zi); până la un termen estimat al încheierii procesului, suma ar putea ajunge la aprox. 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei). Reacția autorităților din California și scenariul relocării Rob Bonta a calificat planul drept o „încercare de a șantaja statul” pentru a permite „încheierea unei tranzacții ilegale”, potrivit mesajului său publicat pe rețeaua „X”. Variety notează că decizia ar fi fost atât de bruscă încât nici conducerea Paramount Skydance nu ar fi stabilit unde s-ar putea muta compania, fiind luate în calcul state precum Georgia, Texas și Tennessee. Implicații operaționale: risc de plecări și concedieri O retragere de amploare din California ar putea declanșa un val de demisii, pe fondul incertitudinii și al perspectivelor de restructurare. La finalul anului trecut, Paramount Skydance avea aproximativ 17.600 de angajați la nivel mondial, iar Warner Bros Discovery 35.500 . Dacă fuziunea se finalizează, se așteaptă eliminarea a „mii” de locuri de muncă în compania combinată, pentru economii de costuri și eficientizarea operațiunilor. [...]
PPC tatonează cumpărarea Flanco pentru a-și construi un canal direct către consumatori , într-o mișcare care ar împinge grupul elen dincolo de producția și furnizarea de energie, spre retail și distribuția de echipamente electrice și soluții energetice, potrivit Profit . Discuțiile sunt în desfășurare, fără acord până acum, iar varianta ca tranzacția să nu se finalizeze rămâne deschisă. Miza pentru PPC este accesul la o rețea mare de magazine care să o aducă „în contact direct cu consumatorii”, într-un moment în care grupul își extinde deja semnificativ prezența în România, inclusiv în regenerabile. Iulian Stanciu nu a răspuns solicitării Profit până la momentul publicării. De ce ar conta pentru PPC: retail ca extensie a modelului energetic Publicația descrie o strategie în care PPC ar urmări un model integrat: producție de energie verde și furnizare de electricitate, combinate cu distribuția directă către gospodării a unor produse și servicii care reduc sau gestionează consumul. În acest cadru, o rețea precum Flanco ar putea funcționa simultan ca: canal tradițional de vânzare cu amănuntul; punct de distribuție pentru „soluții energetice integrate”. Exemplele menționate includ sisteme fotovoltaice pentru locuințe, baterii de stocare, pompe de căldură și aparate de uz casnic cu eficiență energetică ridicată. În logica acestui model, consumatorul ar putea trece treptat de la rolul de cumpărător de energie la unul mai activ, inclusiv ca producător și „manager” al consumului. Flanco: rețea extinsă, dar cu pierderi în creștere Flanco Retail operează o rețea de peste 160 de magazine, în peste 110 orașe din România. Profit notează că retailerul a fost capitalizat în vară cu 60 milioane de lei, operațiune susținută integral de antreprenorul Iulian Stanciu, acționarul principal. Datele financiare prezentate de publicație pentru 2025 indică: cifră de afaceri: 1,37 miliarde de lei, în scădere cu 2,5% față de 2024; pierdere: 66,38 milioane de lei, de peste 5 ori mai mare; datorii: 499,54 milioane de lei, cu 2,5% peste nivelul din 2024; număr mediu de salariați: 1.443, în scădere ușoară (0,6%). Context: expansiunea PPC în regenerabile, cu România în prim-plan Pe zona de producție, PPC își dezvoltă portofoliul de surse regenerabile (RES – „renewable energy sources”, adică surse regenerabile) în Europa de Sud-Est. În România, prin PPC Renewables România , grupul și-a dublat capacitatea instalată la aproximativ 1,5 GW și vizează 2 GW până la finalul anului, pe baza investițiilor în proiecte eoliene și fotovoltaice, dar și în stocare și rețea, conform informațiilor citate. La nivel de grup, capacitatea instalată în proiecte RES este de aproximativ 5,5 GW, dintre care 1,3 GW în România, iar planul strategic pe trei ani prevede dezvoltarea a încă 6,3 GW în Grecia și în regiune, cu ținta de 11,8 GW până în 2027. Ce urmează În acest moment, singura certitudine este că negocierile există, dar nu au produs un acord. Dacă discuțiile avansează, o eventuală tranzacție ar putea redesena granița dintre utilități și retail în România, prin folosirea unei rețele de magazine ca infrastructură de distribuție pentru tehnologii și servicii legate de consumul de energie. [...]
Silver Lake pregătește fuziunea Cegid–Silae într-un grup de peste 10 mld. euro , o mișcare de consolidare care urmărește să creeze masă critică pentru investiții mai mari în inteligență artificială și, în același timp, să facă mai gestionabilă presiunea datoriilor într-un sector software aflat sub stres, potrivit Ziarul Financiar . Fondul american de investiții vizează unirea companiilor franceze de software Cegid și Silae într-o entitate evaluată la peste 10 mld. euro (aprox. 52,5 mld. lei) și cu venituri anuale de circa 1,6 mld. euro (aprox. 8,4 mld. lei). Informațiile sunt atribuite de Ziarul Financiar publicației Financial Times. Silver Lake ar urma să controleze între 66% și 75% din compania rezultată, care va reuni servicii și produse software pentru companii – inclusiv soluții de contabilitate și resurse umane. Christian Lucas, managing partner al Silver Lake în Europa, va deveni președintele noului grup. De ce contează: consolidare ca răspuns la șocul AI și la evaluările greu de susținut Tranzacția este plasată într-un moment dificil pentru industria software și pentru fondurile de private equity (fonduri de investiții care cumpără companii nelistate, de regulă folosind și finanțare prin datorie), după ce o nouă generație de „agenți AI” apărută la începutul lui 2026 a declanșat vânzări pe bursă și a blocat o parte importantă din tranzacțiile din sector. În acest context, investitorilor le este tot mai greu să estimeze valoarea pe termen lung a companiilor software, în condițiile în care AI poate automatiza o parte din serviciile pe care acestea le vând. Miza economică: dimensiune pentru investiții în AI și opțiune de listare Publicația arată că una dintre mizele fuziunii este dimensiunea: un grup mai mare ar putea investi mai mult în soluții bazate pe AI, ar putea integra datele și produsele celor două companii și, pe termen lung, ar putea fi mai ușor de listat pe o bursă europeană. Ca reper al tensiunilor din piață, Ziarul Financiar notează că Visma, un grup de software contabil evaluat la 19 mld. euro, a renunțat temporar la planurile de listare la Londra, pe fondul incertitudinilor legate de impactul AI asupra modelelor de business. Presiunea datoriilor: cazul Cegid și rolul fuziunii Cegid a crescut prin achiziții și este prezentă în 15 țări, însă expansiunea finanțată prin datorii a venit cu un cost: S&P Global a retrogradat în acest an ratingul de credit al companiei, invocând nivelul ridicat și persistent al îndatorării după o serie rapidă de achiziții. În această logică, fuziunea ar putea ajuta noul grup să își îmbunătățească eficiența și să gestioneze mai ușor povara datoriilor, în timp ce Silver Lake își concentrează strategia pe un număr mai mic de investiții, dar de dimensiuni mai mari. [...]
Consiliul Concurenței analizează preluarea Iterchimica de către Officine Maccaferri, o tranzacție care poate consolida prezența în România a grupului italian Maccaferri, deja semnificativ mai mare local decât ținta achiziției , potrivit Economica . Ambele companii au activități prin firme înregistrate în România. Officine Maccaferri S.p.A. furnizează produse și soluții tehnice pentru sectoarele geotehnic, hidraulic, de mediu și infrastructură civilă și intenționează să cumpere Iterchimica, companie specializată în aditivi pentru modificarea mixturilor asfaltice folosite la infrastructura rutieră. Ce se întâmplă în România și de ce contează Tranzacția este în analiză la Consiliul Concurenței, ceea ce indică faptul că autoritatea evaluează efectele potențiale asupra pieței, în contextul în care ambele grupuri au entități locale. Din datele financiare prezentate, operațiunea ar aduce sub aceeași umbrelă două prezențe locale cu dimensiuni foarte diferite: Maccaferri România are o activitate mult mai mare decât Iterchimica România, ceea ce sugerează că, cel puțin la nivel local, achiziția ar putea avea mai degrabă rol de completare a portofoliului decât de „fuziune între egali”. Dimensiunea operațiunilor locale (date din articol) Maccaferri România : afaceri de 49 milioane lei , profit de 3,4 milioane lei și nouă angajați . Iterchimica Romania S.R.L. : servicii și vânzări exclusiv către Iterchimica ; afaceri sub 1 milion de lei anul trecut, „în scădere la jumătate” față de nivelul raportat pentru 2024 (fără alte detalii în material). Context: schimbare recentă de proprietar la Maccaferri Economica mai notează că Officine Maccaferri a fost cumpărată în 2024 de Ambienta SGR S.p.A., un fond european de investiții de capital privat axat pe investiții legate de mediu și sustenabilitate. În perioada următoare, miza practică este decizia Consiliului Concurenței privind tranzacția; articolul nu oferă un calendar sau condiții ale achiziției. [...]
Deutsche Telekom ia în calcul o fuziune completă cu T-Mobile US, o mișcare care ar putea redesena raportul de forțe în telecom și ar testa răbdarea investitorilor și a factorilor politici potrivit Mediafax . Grupul german deține deja 53% din operatorul american, iar o unificare ar aduce cele două companii sub o singură structură. Dacă tranzacția se concretizează, ar putea rezulta un gigant evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), ceea ce ar transforma-o în cea mai mare fuziune între companii listate din istorie. Pentru comparație, recordul actual este fuziunea Vodafone–Mannesmann din 1999, evaluată la circa 203 miliarde de dolari (aprox. 914 miliarde lei). De ce miza este, în primul rând, SUA Pentru Deutsche Telekom, centrul de greutate este piața americană: T-Mobile US este principala sursă de profit a grupului și a generat anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane. În acest context, o fuziune completă ar consolida controlul asupra activului care aduce cea mai mare parte a performanței financiare. În paralel, companiile ar fi analizat inclusiv varianta înființării unui nou holding care să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul ar putea fi stabilit într-o jurisdicție cu regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa. Presiune din partea investitorilor și riscuri politice Planul întâmpină opoziție din partea Elliott Management , fond activist care a acumulat o participație importantă în Deutsche Telekom și cere abandonarea discuțiilor de fuziune. Fondul susține că grupul ar trebui să se concentreze pe alte modalități de creștere a valorii pentru acționari, inclusiv răscumpărarea propriilor acțiuni. Există și rezerve în rândul unor investitori: acționari minoritari ai T-Mobile US se tem că o nouă structură i-ar expune mai mult la piețele europene, unde evaluările companiilor de telecomunicații sunt, în general, mai scăzute decât în SUA. Pe lângă investitori, tranzacția ar trebui să treacă și de filtre politice și sindicale. Sindicatul german Ver.di și-a exprimat rezerve, în special privind protecția locurilor de muncă și a drepturilor angajaților, iar operațiunea ar necesita sprijin politic la Berlin și Washington. Statul german, acționar relevant Un element suplimentar de sensibilitate este structura acționariatului: statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% sunt controlate de banca de stat KfW, ceea ce ridică participația totală a autorităților la 28%. În acest cadru, orice decizie privind o fuziune completă cu T-Mobile US ar urma să fie influențată nu doar de calcule bursiere, ci și de considerente politice și sociale, având în vedere rolul statului în companie și potențialul impact asupra angajaților. [...]
Romgaz finalizează preluarea Azomureș de la 1 septembrie 2026, o mutare care îi extinde lanțul de valoare dincolo de gaze, către producția industrială cu consum mare de energie , potrivit Mediafax , care citează informarea transmisă la Bursa de Valori București. Tranzacția vizează achiziția activelor care susțin producția Azomureș, preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate. Finalizarea are loc după îndeplinirea condițiilor suspensive din acordul de transfer de activitate (TBA) semnat la 29 mai 2026, inclusiv aprobările necondiționate ale Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), confirmate prin ordin al Cancelariei prim-ministrului. Ultima condiție a fost îndeplinită la 28 august 2026, iar data finalizării este 1 septembrie 2026. Cât plătește Romgaz și din ce surse Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din surse proprii ale Romgaz. Structura prețului, rezultată în urma negocierilor, include: 46,459 milioane euro (aprox. 232 milioane lei); cel mult 49,80 milioane lei (aprox. 10 milioane euro), reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime; cel mult 68,78 milioane lei (aprox. 13 milioane euro), echivalentul costurilor necesare menținerii activității între semnarea contractului și finalizarea tranzacției, conform bugetului din contract. De ce contează: integrare pe verticală și utilizarea gazelor în industrie Romgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei (70,0071% din acțiuni) și listată la Bursa de Valori București, își justifică tranzacția prin diversificarea activității și integrarea pe verticală. În informarea către piață, compania arată că preluarea creează premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea producției la combinat. Azomureș este descris ca cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială din Târgu Mureș se întinde pe 100 de hectare și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Context: aprobări și calendar Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romgaz a aprobat acordul privind transferul de activitate cu 90,18% din voturile valabil exprimate și a împuternicit conducerea executivă să semneze documentele necesare finalizării. În prima parte a lunii iulie, Romgaz notificase tranzacția către Consiliul Concurenței și CEID, pentru obținerea avizelor decisive, potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu pentru Mediafax. Ce urmează De la 1 septembrie 2026, Romgaz preia activele, contractele și salariații necesari activității transferate, iar tranzacția are ca obiect „reluarea și continuarea activității de producție a combinatului”, conform anunțului publicat la BVB. În documentele pregătite pentru aprobarea acționarilor, compania a indicat și constrângeri și riscuri asociate integrării, inclusiv în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep , estimată să înceapă din 2027. [...]
