Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Românii plătesc în 2026 impozite cu până la 150% mai mari pentru locuințe, ca efect al unei noi legi și al deciziilor autorităților locale, informează HotNews.ro. Noua formulă de calcul include o valoare impozabilă majorată și eliminarea facilităților pentru clădirile vechi sau cu regim mare de înălțime. Majorările nu sunt uniforme, dar în marile orașe precum București, Timișoara sau Iași, locuitorii plătesc chiar și dublu față de anul trecut.
Modificările fiscale au la bază Legea nr. 239/2025, care a crescut valorile de referință pe metru pătrat pentru clădiri și terenuri, și a oferit consiliilor locale posibilitatea de a ajusta cota de impozitare între 0,08% și 0,2%. În plus, reducerile aplicate până în 2025, în funcție de vechimea construcției (până la 50%) sau numărul de etaje, au fost eliminate integral.
Aceste modificări reflectă o tendință națională de aliniere a valorilor fiscale la realitățile pieței imobiliare, dar impactul este semnificativ pentru populație. În lipsa unor măsuri de compensare, pentru mulți români povara fiscală devine mult mai mare, în special în marile orașe unde valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut masiv.
Reacțiile autorităților locale variază, unii edili spunând că au aplicat cota minimă, dar creșterea valorilor impuse prin lege a anulat orice efect de temperare. În același timp, aceste majorări sunt folosite și ca argument politic pentru creșterea veniturilor locale necesare investițiilor.
Recomandate
Poliția a constatat peste 1.100 de infracțiuni de evaziune fiscală în primele două luni din 2026, cu măsuri asigurătorii și prejudicii recuperate de peste 250 de milioane de lei, potrivit G4Media , care citează Agerpres și date ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Informațiile au fost prezentate sâmbătă, 14 martie 2026, într-o conferință de presă. Evaziune fiscală: dosare penale și sume recuperate IGPR indică faptul că, în intervalul ianuarie–februarie 2026, au fost înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale , dintre care 591 întocmite din oficiu. Tot în această perioadă, polițiștii au derulat 13 operațiuni de amploare pentru administrarea probelor în dosare penale, în cadrul cărora au fost puse în aplicare 164 de mandate de percheziție domiciliară. „În domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, în primele două luni ale anului au fost sesizate peste 1.100 de infracţiuni, înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale, dintre care 591 din oficiu, valoarea măsurilor asigurătorii şi a prejudiciilor recuperate fiind de peste 250 de milioane de lei, în creştere cu 192% faţă de primele două luni din anul 2025, dintre care peste 51 de milioane de lei sume recuperate efectiv (…), valoare cu peste 70% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2025”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR, Aurel Dobre. Datele citate separă „măsurile asigurătorii” (sechestre și alte indisponibilizări dispuse pentru a garanta recuperarea) de „sumele recuperate efectiv”, menționate la peste 51 de milioane de lei în primele două luni din 2026. Comparații cu 2025 și acțiuni pe contrabandă Pentru anul 2025, IGPR arată că au fost sesizate aproximativ 7.300 de infracțiuni , iar valoarea măsurilor asigurătorii și a prejudiciilor recuperate a depășit un miliard de lei, în creștere cu 74% față de 2024. Din această sumă, peste 354 de milioane de lei ar fi fost recuperate efectiv, nivel cu 139% mai mare decât în 2024, potrivit aceleiași surse. Pe linia combaterii contrabandei, în primele două luni din 2026 au fost descoperite peste 2,1 milioane de țigarete și peste 360 de kilograme de tutun . Polițiștii au înregistrat aproximativ 60 de dosare penale (cu 80 de persoane cercetate) și au aplicat circa 180 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 1,7 milioane de lei. Macrocriminalitate economico-financiară: percheziții, rețineri și sechestre În zona macrocriminalității economico-financiare, IGPR raportează că pe parcursul anului 2025 au fost desfășurate 100 de acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 726 de persoane cercetate . În acest cadru, au fost puse în executare 842 de mandate de percheziție domiciliară și 482 de mandate de aducere , iar măsurile preventive au inclus 163 de rețineri și 82 de arestări (dintre care șapte la domiciliu), plus control judiciar pentru 117 persoane. Directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Cătălin Șerban, a precizat că în 2025 au fost puse în executare 323 de ordonanțe de instituire a sechestrului , fiind instituite măsuri asigurătorii de 333 de milioane de lei . Totodată, au fost indisponibilizate peste 50 de milioane de țigarete și 22 de tone de tutun, iar autoritățile au anunțat destructurarea a 33 de grupuri infracționale organizate, formate din 258 de persoane. Pentru primele două luni din 2026, pe aceeași linie, au fost desfășurate 14 acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 65 de persoane cercetate, cu 122 de mandate de percheziție și 55 de mandate de aducere. În urma acțiunilor, 18 persoane au fost reținute, 14 arestate, iar față de opt persoane s-a dispus control judiciar; au fost emise 38 de ordonanțe de sechestru, cu măsuri asigurătorii de peste 10 milioane de lei, și a fost identificată inclusiv o fabrică clandestină de țigarete. [...]
ANAF pregătește o schimbare semnificativă a modului în care efectuează controalele fiscale, organizând inspecțiile pe domenii de activitate și anunțându-le în prealabil , potrivit Digi24 . În anumite cazuri, inspectorii vor verifica simultan atât compania, cât și persoana fizică din spatele acesteia, conform declarațiilor președintelui ANAF, Adrian Nica , la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026 . Reforma face parte dintr-un plan mai amplu al administrației fiscale, care implică trecerea de la controale extinse la verificări țintite, bazate pe analiza de risc și datele colectate prin sistemele digitale ale ANAF. Aceste măsuri vizează creșterea conformării voluntare și direcționarea controalelor către firmele cu risc fiscal ridicat. Controale organizate pe domenii de activitate ANAF va organiza inspecțiile fiscale pe domenii de activitate, anunțând public criteriile de selecție a contribuabililor înainte de declanșarea verificărilor. Scopul este de a identifica și controla firmele care prezintă un risc fiscal ridicat. „Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a explicat Adrian Nica. Noua abordare permite desfășurarea unor controale simultane la companie și la persoana fizică asociată acesteia, vizând situațiile în care veniturile sau activele sunt transferate între firmă și persoana fizică pentru a evita plata taxelor. Domeniile cu verificări intensificate ANAF va intensifica controalele în sectoare economice considerate cu risc fiscal ridicat, precum: HoReCa Transportul alternativ Serviciile de pază Casele de amanet În sectorul HoReCa, autoritățile au observat o creștere de 27% a conformării voluntare în cazul saloanelor de evenimente, ca urmare a controalelor derulate în 2025. De asemenea, fiscul va acorda o atenție specială firmelor aflate în insolvență sau concordat preventiv, mecanisme uneori folosite pentru a evita plata taxelor. Controale bazate pe date și digitalizare Strategia ANAF este strâns legată de procesul de digitalizare al administrației fiscale. Datele colectate prin sisteme precum e-Factura, SAF-T sau e-Transport vor fi utilizate pentru analiza de risc și selectarea contribuabililor care urmează să fie verificați. Aceste schimbări sunt parte a Planului Strategic ANAF 2025-2028, care prevede un model de control fiscal bazat pe analiză de risc și utilizarea sistematică a datelor colectate de instituție. [...]
Un document ANAF care avertizează despre evaziune fiscală, trimis fără a preciza suma datorată, a stârnit reacții în mediul online , după ce un antreprenor a publicat notificarea primită și a întrebat ce înseamnă. Situația a fost relatată pe platforma Reddit, în comunitatea RoFiscalitate2 , unde utilizatorul a publicat documentul primit de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Documentul, intitulat „Înștiințare”, este emis de Ministerul Finanțelor și ANAF și informează contribuabilul că în evidența fiscală apar obligații restante reprezentând impozite sau contribuții sociale cu reținere la sursă. În notificare se menționează că neplata acestor obligații în termen de 60 de zile de la scadență poate constitui infracțiune, potrivit legislației privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Particularitatea documentului este însă faptul că nu menționează suma datorată , ceea ce a generat confuzie. Utilizatorul care a publicat notificarea a explicat că, verificând ulterior situația, a descoperit că restanța provenea dintr-o întârziere de două zile la plata unor taxe, ceea ce a generat penalități minore care s-au acumulat în timp. Mai mulți utilizatori au comentat că astfel de notificări sunt trimise uneori automat de sistemul ANAF și pot ajunge chiar și la contribuabili care nu au datorii semnificative sau în cazul unor erori administrative. Alții au recomandat verificarea situației fiscale în Spațiul Privat Virtual (SPV) sau solicitarea unei fișe de evidență fiscală pentru clarificarea eventualelor restanțe. Documentul publicat arată că ANAF recomandă contribuabililor fie să achite imediat obligațiile fiscale restante, fie să solicite facilități fiscale precum eșalonarea la plată. În lipsa acestor măsuri, autoritățile avertizează că anumite datorii fiscale, în special cele rezultate din taxe reținute la sursă, pot intra sub incidența legislației penale. Cazul a devenit viral în comunitatea online, unde mai mulți antreprenori au relatat experiențe similare cu notificări fiscale trimise fără detalii clare privind suma sau natura exactă a obligațiilor. [...]
Cluj-Napoca găzduiește pe 4-5 martie TaxEU Forum 2026 , unul dintre cele mai ample evenimente dedicate fiscalității , într-un context marcat de modificări legislative și presiuni bugetare. Conferința și seminarele vor avea loc la Hotel Radisson Blu Cluj și vor reuni experți fiscali, consultanți și reprezentanți ai autorităților. Evenimentul își propune să clarifice impactul schimbărilor fiscale anunțate pentru 2026 asupra mediului de afaceri și să ofere soluții practice pentru aplicarea noilor reguli. În prima zi, 4 martie, conferința va aborda teme precum: relansarea economică europeană și implicațiile pentru reformele din România; taxarea proprietății și echilibrul dintre eficiență și predictibilitate; impozitarea muncii versus taxarea capitalului; modificările privind prețurile de transfer; implementarea Directivei IMM privind scutirea de TVA pentru întreprinderile mici; schimbările la impozitul pe venit și efectele asupra cotei unice. Printre vorbitori se numără specialiști din marile firme de consultanță și Ioan Pop, director general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, din cadrul ANAF. A doua zi, 5 martie, este dedicată seminarelor tehnice susținute de TPA România, RSM Romania, Crowe România și BDO România. Temele includ controale fiscale, impactul pachetelor de măsuri bugetare, modificări legislative aplicabile persoanelor fizice și analiza măsurilor de austeritate fiscală. Organizatorii anunță că participarea se face exclusiv în format fizic, iar înscrierile sunt deschise pe platforma evenimentului. TaxEU Forum 2026 se desfășoară într-un moment în care mediul de afaceri așteaptă clarificări privind noile reglementări fiscale și direcția politicii bugetare pentru anul în curs. [...]
Coaliția a agreat impozite mai mici pentru clădirile vechi și reduceri pentru persoanele cu handicap , într-un pachet de măsuri fiscale și administrative prezentat ca parte a modernizării statului și a relansării economiei. Potrivit Adevărul , acordul prevede reduceri de 25% la impozitul pe clădirile mai vechi de 100 de ani și de 15% pentru cele cu o vechime între 50 și 100 de ani. Măsurile au fost comunicate de PNL și vizează introducerea unor impozite diferențiate în funcție de vechimea clădirilor, dar și facilități pentru contribuabilii cu handicap, cu plafoane valorice pentru clădiri și autoturisme. Conform informațiilor citate în articol, persoanele cu handicap grav ar urma să primească o reducere de 50%, iar cele cu handicap accentuat o reducere de 25%. În paralel, coaliția a convenit adoptarea în Guvern a unui pachet amplu de reformă a administrației centrale și locale, cu obiectivul de a reduce suprapunerile instituționale și de a eficientiza procesele interne. În comunicat este menționat că scopul reformei este creșterea calității actului administrativ și reducerea costurilor statului. Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei trebuie să definitiveze detaliile tehnice pentru ca pachetul de relansare economică să poată fi adoptat simultan cu cel de reformă administrativă. Totodată, Ministerul Finanțelor a fost mandatat să pregătească textul de lege astfel încât să poată fi făcute regularizări pentru contribuabilii care au achitat deja impozitele aferente, după intrarea în vigoare a noilor reguli. [...]
Dominic Fritz propune un pact politic pentru a bloca majorarea taxelor în 2026 și 2027 , susținând că este momentul ca statul să își reducă propriile cheltuieli și să ofere predictibilitate mediului de afaceri, potrivit Mediafax . Declarația vine în contextul speculațiilor privind o posibilă creștere a TVA la 24%. Președintele Uniunii Salvați România a afirmat că formațiunea pe care o conduce se opune „ferm” oricărei majorări de taxe. În opinia sa, Guvernul trebuie să demonstreze responsabilitate fiscală prin reducerea cheltuielilor, nu prin transferarea poverii către contribuabili. El a invocat precedentul executivelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, despre care a spus că au cheltuit „ca și cum nu există limite”, cu riscul ca nota de plată să fie suportată de generațiile viitoare. Fritz a subliniat că stabilitatea fiscală este esențială pentru economie, în special pentru investiții. Mesajul său este că firmele trebuie să știe din timp care va fi nivelul taxelor nu doar în 2026, ci și în anii următori, pentru a putea planifica pe termen mediu și lung. În acest context, liderul USR a propus: un moratoriu asumat de toate partidele parlamentare; un pact politic explicit pentru a nu majora taxele în 2026 și 2027; prioritizarea reducerii cheltuielilor publice în locul creșterii fiscalității. Declarația se înscrie într-o dezbatere mai largă privind echilibrul bugetar și măsurile fiscale pe care Guvernul le-ar putea adopta în perioada următoare. Deocamdată, propunerea rămâne la nivel politic, fără un acord formal între partide, însă marchează o poziționare clară a USR în discuția despre eventuale majorări de taxe. [...]
