CAT$749.03-6.61%EWQ$41.48+0.16%

Revolut vrea să devină banca principală a românilor, dar admite că pierde la capitolul încredere – o vulnerabilitate cu impact direct asupra capacității fintech-ului de a atrage salarii și economii, nu doar tranzacții de zi cu zi, potrivit Wall-Street. Mesajul a fost transmis de Kuba Fast, noul CEO al Revolut Bank, în fața bancherilor români, la Future Banking Summit 2026, organizat la Brașov.

Revolut este deja prezent în telefoanele a peste cinci milioane de români, însă obiectivul declarat al conducerii nu mai este creșterea simplă a numărului de utilizatori. Ținta devine mutarea relației financiare „centrale” în aplicație: încasarea salariului, economisirea și folosirea Revolut ca bancă principală.

Unde sunt băncile românești înaintea Revolut

Întrebat ce fac băncile din România mai bine decât Revolut, Kuba Fast a indicat două puncte: relația de încredere cu clienții și capacitatea de a-i convinge să își țină banii „într-un singur loc”, adică să își concentreze finanțele în aceeași instituție.

„Pentru Revolut, unul dintre marile obiective este să atragă tot mai mulți clienți care să ne folosească drept bancă principală, să construim încredere și să dezvoltăm relații mai profunde cu aceștia. Știm că, în comparație cu multe bănci din România, mai avem de recuperat la aceste capitole.”

În termeni operaționali, diferența dintre „aplicație folosită pentru plăți și transferuri” și „bancă principală” înseamnă, în practică, fluxuri recurente (salarii), solduri mai mari păstrate în cont și utilizarea constantă a produselor de economisire.

Cum arată utilizarea Revolut în România: 77% tranzacții interne

Kuba Fast a susținut că profilul de utilizare s-a schimbat față de perioada în care Revolut era asociat mai ales cu schimburi valutare avantajoase și transferuri între prieteni. Potrivit acestuia, 77% dintre tranzacțiile clienților Revolut din România sunt locale, adică plăți și operațiuni legate de activitățile cotidiene.

În același timp, CEO-ul a indicat o creștere a utilizării unor produse care, de regulă, semnalează o relație mai profundă cu banca, menționând:

• conturi comune;
• conturi de economii.

Tot el a afirmat că România se află printre piețele europene cu cea mai mare adopție a conturilor de economii Revolut.

De ce vrea Revolut prezență fizică: sediu nou în București, în 2027

Deși este o bancă digitală, Revolut intenționează să deschidă un nou sediu în București în 2027. Explicația oferită de Kuba Fast ține tot de încredere și percepție: prezența locală ar contribui la relevanța și credibilitatea instituției în ochii clienților.

„Oamenii percep prezența locală și relevanța unei instituții pe piața lor drept elemente care contribuie la încredere.”

Ca exemple, el a invocat piețe precum Franța și Spania, unde Revolut și-a dezvoltat prezența locală; în Spania, compania are inclusiv o rețea proprie de bancomate și discută despre o sucursală fizică în Barcelona, potrivit declarațiilor sale.

România, piață-cheie și ca resursă de personal: aproape 300 de angajați

Revolut are aproape 300 de angajați care lucrează din România, iar majoritatea sunt implicați în activități globale, nu exclusiv în operațiunile locale, a mai spus CEO-ul. Acesta a explicat că recrutarea nu urmărește o preferință pentru o anumită țară, ci competențe, menționând în special profiluri cu pregătire tehnică sau științifică, abilități analitice și ambiție.

Ce urmează: trecerea de la „Dă-mi pe Revolut” la „îmi intră salariul în Revolut”

În intervenția de la Future Banking Summit, Kuba Fast a sintetizat ambiția pentru următorii ani: Revolut să fie folosit „tot mai mult ca bancă principală” în România, inclusiv pentru salarii și economii. În același timp, a recunoscut explicit că, în raport cu băncile tradiționale locale, compania mai are de recuperat la capitolul încrederii – un obstacol care poate decide cât de repede (și cât de mult) se transformă baza mare de utilizatori în clienți cu relație bancară completă.