Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile Moscovei ridică miza de securitate în jurul scenariului unirii Republicii Moldova cu România, prin trimiterea explicită la Transnistria și Găgăuzia ca teritorii care „nu se văd” nici în România, nici în Uniunea Europeană și ar considera Rusia „un protector”, potrivit Digi24.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat într-un briefing că, „odată cu unirea cu România”, Republica Moldova „va înceta să existe”, susținând că, în acest scenariu, „acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 publicației NewsMaker.md, care a relatat despre briefing.
În același context, Zaharova a spus că Transnistria și Găgăuzia — regiuni care, potrivit articolului, pledează tradițional pentru apropierea de Moscova — nu își doresc unirea cu România și au „alte priorități de politică externă”. Întrebată dacă Rusia ar putea „ajuta” aceste teritorii în cazul unei reunificări a Republicii Moldova cu România, ea a răspuns că populația din Găgăuzia și Transnistria „aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia” și „văd în Rusia un protector”.
Digi24 notează că, de la începutul anului, discuțiile despre o posibilă reunificare s-au intensificat după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea dacă ar fi organizat un referendum pe această temă. Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău — inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan — și-au declarat susținerea pentru unire.
În paralel, Chișinăul își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, însă, în ultima lună, unii oficiali au semnalat că unirea ar putea fi analizată ca rută alternativă de accedere în UE dacă procesul de aderare ar stagna. În articol sunt menționate declarații ale Maiei Sandu și ale ministrului Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a numit unirea „planul B”.
Potrivit unui sondaj iData citat în material (luna mai), 41% dintre cetățenii Republicii Moldova ar susține unirea cu România. În România, nivelul de sprijin ar fi „considerabil mai mare”, de circa 72%, mai notează NewsMaker.md, conform Digi24.
Recomandate
Donald Trump a ridicat miza conflictului cu Iranul, sugerând extinderea țintelor spre infrastructură critică , după ce a acuzat Teheranul că a întârziat negocierile pentru un acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA a transmis că Iranul „va trebui să plătească prețul” pentru întârzierea unui acord privind conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. În același context, Trump a afirmat că armata iraniană a fost „complet învinsă”. Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social , Trump a scris: „Bătăușul din Orientul Mijlociu e MORT!!! Le-a luat prea mult timp să negocieze un acord care ar fi fost grozav pentru ei, acum vor trebui să plătească prețul!!!” Ținte posibile: centrale electrice și poduri Într-o declarație transmisă jurnalistului Fox News Trey Yingst, într-un interviu telefonic, Trump a spus că negocierile de pace nu au înregistrat progrese și că se apropie de a viza centralele electrice și podurile din Iran, conform aceleiași surse. Tot în declarațiile citate de Fox News, Trump a adăugat: „S-ar putea să continui. Au avut șansa să semneze un acord și să supraviețuiască”. Mesaje contradictorii față de ziua precedentă Mediafax notează că mesajul de miercuri contrastează cu declarațiile de marți, când Trump spunea că o înțelegere durabilă pentru a pune capăt războiului era „aproape de sfârșit” și că negocierile s-ar putea încheia în „două sau trei zile”. Blocada maritimă, prezentată ca instrument de presiune economică Trump a lăudat și blocada americană asupra transporturilor maritime iraniene, pe care a numit-o „cea mai reușită” din istorie și un „zid de oțel”, potrivit sursei citate. El a susținut că blocada a oprit afacerile iraniene și a împiedicat Iranul să plătească salariile militare, în timp ce ar fi permis altor țări să exporte „mult petrol”. Unele afirmații (de exemplu, efectele blocadei asupra plății salariilor militare) sunt prezentate în articol ca declarații ale lui Trump și nu sunt însoțite de verificări independente în textul sursă. [...]
Scăderea încrederii europenilor în SUA ca partener de securitate împinge agenda de reînarmare a UE , inclusiv prin creșterea bugetelor naționale și discuții despre împrumuturi comune, potrivit unui sondaj citat de Mediafax , publicat înaintea summit-urilor G7 și NATO . Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe arată că doar 11% dintre europeni văd SUA drept un aliat al Uniunii Europene, un minim istoric, sub nivelul din noiembrie 2024, când 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat al Europei. Rezultatele, relatează Reuters, indică o încredere tot mai scăzută în Washington ca partener de securitate. Cercetarea a fost realizată în 15 țări europene (Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit), pe respondenți de peste 18 ani. Majoritatea participanților din toate țările chestionate au spus că se îndoiesc că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Presiune pentru cheltuieli mai mari și finanțare comună în Apărare Pe fondul acestor percepții, marea majoritate a europenilor intervievați consideră că guvernele ar trebui să crească cheltuielile naționale pentru Apărare; excepția menționată este Italia, unde peste jumătate dintre cetățeni se declară împotriva unei astfel de creșteri. În paralel, aproape 5 din 10 europeni (47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru această opțiune sunt în: Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%). „Cumpărați european”: reducerea dependenței de echipamentele militare americane Sondajul indică și o orientare către reducerea dependenței de echipamente militare americane, în favoarea alternativelor europene, cu sprijin mai puternic în Danemarca, Țările de Jos și Suedia pentru „achiziționarea de produse europene”. Există însă diferențe între state: Polonia este menționată ca excepție, fiind singura țară în care majoritatea respondenților ar susține creșterea achizițiilor de arme din SUA. În Germania, Italia și Ungaria, opiniile sunt descrise ca fiind semnificativ împărțite pe acest subiect. Factorul politic: percepția despre Trump și relația transatlantică Dincolo de dimensiunea de securitate, marea majoritate a europenilor (cu excepția Bulgariei) consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere. În același tablou, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, dar consensul se reduce când discuția ajunge la trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau la extinderea UE spre est. Energie: opoziție față de reluarea importurilor din Rusia, chiar cu costuri mai mari Pe politica energetică, 44% dintre europeni se opun reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar dacă asta ar însemna costuri mai mari în energie, potrivit datelor citate. [...]
Comisia Europeană a propus al 21-lea pachet de sancțiuni, cu ținte directe în energie, finanțe și criptomonede. În analiza publicată de Digi24 , miza este extinderea presiunii dincolo de economia „oficială” a Rusiei, către canale financiare mai greu de urmărit, despre care se afirmă că ar fi folosite pentru ocolirea restricțiilor și pentru operațiuni de influență și sabotaj în Europa. Propunerea Comisiei vizează sectorul energetic, serviciile financiare și firme/platforme de criptomonede acuzate că ajută Moscova să eludeze sancțiunile. Adam Jasser, director de știri al TVP World , susține că aceste măsuri „scot la iveală vulnerabilitățile tot mai mari” ale Rusiei, intern și extern, în condițiile în care UE încearcă să închidă rute alternative de finanțare. Criptomonedele, trecute în prim-planul sancțiunilor Un element central al noului pachet este accentul pe criptomonede, pe fondul acuzațiilor că Rusia le-ar fi folosit pentru a finanța activități de sabotaj în Europa. Jasser afirmă că Moscova ar fi recrutat agenți și voluntari prin rețele sociale și platforme precum Discord, iar finanțarea prin criptomonede ar fi avut rolul de a reduce trasabilitatea banilor. În această logică, sancțiunile urmăresc să lovească nu doar fluxurile economice vizibile, ci și „canalele financiare ascunse” asociate operațiunilor de spionaj, sabotaj și influențare, potrivit aceleiași analize. Implicația economică: presiune pe mecanismele de ocolire a restricțiilor Din perspectiva impactului economic, extinderea sancțiunilor către zona cripto și către servicii financiare are rolul de a îngusta opțiunile de plată și de transfer pentru entități care ar susține efortul de război, inclusiv prin mecanisme de evitare a restricțiilor existente. Materialul nu oferă estimări sau cifre privind efectul financiar, dar indică direcția: UE încearcă să reducă spațiul de manevră al Moscovei în afara circuitelor tradiționale. Context politic: UE „preia inițiativa”, în lectura TVP World Jasser mai susține că echilibrul politic în jurul Ucrainei se schimbă și că, „într-un anumit sens”, administrația Trump ar lăsa „câmpul liber” europenilor, care ar profita de ocazie prin presiune pentru sancțiuni mai dure și garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev. În același registru, el afirmă că în SUA ar exista o schimbare de ton: influențatori „ultra-MAGA” deschis pro-ruși ar pierde teren, iar unele voci militare ar descrie Ucraina drept „un atu, mai degrabă decât o povară”, pe fondul experienței acumulate pe câmpul de luptă și al progreselor în războiul modern. Ce urmează Articolul plasează discuția în jurul propunerii Comisiei Europene pentru pachetul 21 de sancțiuni. Materialul nu precizează calendarul de adoptare și nici forma finală a măsurilor, care poate fi modificată în procesul decizional la nivelul UE. [...]
Washingtonul ridică miza presiunii asupra Cubei după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat Havana să nu achiziționeze armament care ar putea amenința SUA, pe fondul sancțiunilor și al unui blocaj petrolier intensificat, potrivit Digi24 . Hegseth a transmis mesajul în timpul unei vizite la baza militară americană din Golful Guantanamo , unde a vorbit trupelor americane. În relatarea Digi24, care citează The Guardian , oficialul american a spus că ar fi „nechibzuit” ca guvernul cubanez să încerce să procure sau să obțină acces la tipuri de arme care ar putea ajunge la baza de la Guantanamo sau pe teritoriul american. „Ar fi nechibzuit ca guvernul cubanez să încerce să procure sau să obțină acces la tipuri de arme care ar putea ajunge la această bază sau pe teritoriul american.” „Ar invita un tip de confruntare pe care nu numai că nu și-l doresc, dar pe care nu l-ar putea suporta.” Context: drone militare și acuzații privind planuri de atac Publicația Axios a raportat luna trecută că Cuba ar fi achiziționat peste 300 de drone militare și ar fi început recent să discute planuri de a le folosi pentru a ataca baza de la Guantanamo, nave militare americane și, posibil, chiar și Florida. Potrivit aceleiași surse, Cuba ar cumpăra drone de atac din Rusia și Iran încă din 2023 și ar intenționa să achiziționeze și mai multe, conform unor oficiali americani citați de Axios. Havana a criticat dur acest raport. Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a acuzat Statele Unite că „pun la cale, fără niciun temei, următorul război”, notează Digi24. Ce urmează: deplasări la CENTCOM și intensificarea contactelor la nivel înalt Pe lângă Guantanamo, Hegseth urma să se deplaseze miercuri la Tampa, Florida, sediul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), care coordonează forțele americane din Orientul Mijlociu, inclusiv operațiunile împotriva Iranului. Vizita la Guantanamo este a doua a lui Hegseth în calitate de șef al Pentagonului, iar în ultimele săptămâni au avut loc și alte deplasări ale unor oficiali americani în relația cu Cuba: la sfârșitul lunii trecute, un general american de rang înalt care supraveghează operațiunile din America Latină a vizitat Guantánamo, iar cu două săptămâni mai devreme directorul CIA, John Ratcliffe, a fost la Havana și s-a întâlnit cu oficiali cubanezi, potrivit Digi24. De ce contează Mesajul lui Hegseth se înscrie într-o linie de presiune politică și economică a Washingtonului asupra Havanei, descrisă în material prin sancțiuni și un „puternic blocaj petrolier”. În același timp, discuțiile despre drone și posibile capabilități de atac ridică riscul unei escaladări în jurul bazei de la Guantanamo, un punct sensibil în relația SUA–Cuba. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran riscă să blocheze negocierile pentru transformarea armistițiului într-o pace durabilă , după ce Teheranul a transmis că își „reevaluează” participarea la discuții, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul unui schimb de atacuri peste noapte între cele două țări, care a reaprins tensiunile în regiune și a readus în prim-plan riscul de perturbare a transportului maritim și a aprovizionării cu energie. Statele Unite au lovit Iranul în primele ore ale zilei de miercuri, ca represalii pentru ceea ce Washingtonul a spus că ar fi doborârea de către Iran a unui elicopter al armatei americane în apropierea strâmtorii Ormuz. Iranul a răspuns cu atacuri aeriene, susținând că a lovit baze americane din Kuweit, Bahrain și Iordania. Negocierile, în impas, pe fondul atacurilor și al mesajelor contradictorii Potrivit relatării preluate de Digi24 de la The Guardian, atacurile reciproce reprezintă cea mai gravă escaladare de la instaurarea armistițiului de la începutul lunii aprilie. Negocierile menite să transforme armistițiul într-un acord de pace sunt descrise ca fiind în impas de câteva săptămâni, pe fondul unor episoade periodice de violență și acuzații reciproce de încălcare a încetării focului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmail Baqaei, a spus că atacurile SUA pun în pericol discuțiile și a acuzat Washingtonul de subminarea eforturilor diplomatice prin atacuri și mesaje contradictorii. El a afirmat, totodată, că Israelul afectează procesul diplomatic prin încălcarea continuă a încetării focului în Liban. „În urma evenimentelor din noaptea trecută, trebuie să reevaluăm situația… Orice proces diplomatic necesită un mediu minim de stabilitate”, a declarat Baqaei. Strâmtoarea Ormuz rămâne miza cu efect economic global În material se arată că accesul la strâmtoarea Ormuz – punct strategic pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – rămâne restricționat de Iran, în timp ce Statele Unite mențin un blocaj asupra porturilor iraniene. Întreruperea transportului maritim și a aprovizionării cu energie a produs deja efecte în lanț la nivel global, inclusiv creșteri de prețuri la alimente, energie și alte bunuri. Pozițiile părților: sancțiuni, active blocate și programul nuclear În paralel cu escaladarea, un oficial american anonim a sugerat, pentru Politico, că un acord ar putea fi atins în curând, susținând că „aspectul militar” și cel „legat de negocieri” pot evolua simultan. În același timp, diferențele rămân semnificative: Iranul urmărește ridicarea sancțiunilor internaționale, deblocarea unor active în valoare de miliarde de dolari și controlul asupra strâmtorii Ormuz. Donald Trump a spus că un viitor acord trebuie să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară, în timp ce Iranul neagă că ar urmări obținerea uneia. Ce urmează Din informațiile prezentate, perspectiva negocierilor depinde de capacitatea părților de a limita escaladarea militară fără a abandona complet canalul diplomatic. În lipsa unei stabilizări, riscul imediat rămâne extinderea conflictului în statele vecine și menținerea presiunii asupra rutelor energetice și a comerțului maritim din regiune. [...]
Negocierile nucleare dintre SUA și Iran au avansat pe patru teme-cheie, inclusiv o posibilă suspendare pe 15 ani a îmbogățirii uraniului, înaintea recentei escaladări a atacurilor , potrivit The Jerusalem Post , care citează un raport The New York Times bazat pe declarații ale unor oficiali americani. Discuțiile ar fi depășit faza în care accentul era pus pe chestiuni precum deschiderea Strâmtorii Hormuz, diplomații concentrându-se acum pe elemente concrete ale unui posibil acord nuclear. În centrul negocierilor s-ar afla un compromis privind durata opririi îmbogățirii uraniului: administrația Trump ar fi cerut anterior 20 de ani, însă oficiali americani se așteaptă la o înțelegere pentru 15 ani. Ce ar include, în linii mari, un posibil acord Potrivit oficialilor americani citați de The New York Times, principalele puncte discutate ar viza: o pauză de 15 ani în îmbogățirea uraniului de către Iran; diluarea uraniului deja îmbogățit al Iranului; dezafectarea unor facilități nucleare ; extinderea inspecțiilor internaționale , inclusiv prin controale „surpriză” oriunde în Iran. În ceea ce privește infrastructura, SUA ar cere ca Iranul să închidă cele trei facilități nucleare rămase la Natanz , Fordow și Isfahan . De asemenea, diluarea uraniului îmbogățit ar urma să fie supravegheată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) , conform aceleiași relatări. Escaladarea militară și mesajul Washingtonului: negocierile continuă În pofida atacurilor recente dintre SUA și Iran, mai mulți oficiali americani au transmis către diverse instituții media că negocierile nu ar trebui să fie afectate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-o discuție telefonică cu ABC News că se așteaptă în continuare la un „acord foarte bun” după loviturile americane. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris atacurile drept „un răspuns proporțional la agresiunea iraniană nejustificată”, făcând trimitere la doborârea unui elicopter militar american Apache deasupra Strâmtorii Hormuz. În acest stadiu, informațiile despre conținutul negocierilor provin din relatări pe surse ale oficialilor americani, iar calendarul și forma finală a unui eventual acord rămân incerte. [...]
