Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra unor depozite din Sankt Petersburg riscă să lovească direct lanțul de aprovizionare al comerțului online din Rusia, după ce Wildberries a anunțat suspendarea temporară a activității în două depozite din oraș, potrivit Economedia.
Vineri, un atac cu drone ucrainene a lovit un depozit din Sankt Petersburg și a provocat un incendiu „de proporții”, conform autorităților locale și relatărilor din presa rusă, informații preluate de Agerpres. Guvernatorul Aleksandr Beglov a transmis pe rețelele sociale că orașul a fost atacat de „vehicule aeriene fără pilot cu utilizare militară” și a susținut că lovitura a vizat obiective de infrastructură civilă. El a mai spus că au fost mobilizate echipe pentru gestionarea consecințelor, fără alte detalii.
Imagini distribuite pe rețelele sociale și informații din presa locală indică faptul că ar fi fost vizate depozite ale Wildberries, una dintre cele mai populare companii de comerț online din Rusia. Într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, compania a precizat că două depozite din Sankt Petersburg și-au suspendat temporar activitatea, fără să explice motivul.
În material se menționează că Wildberries ar mai fi fost ținta a două atacuri în ultimele zile, iar unul dintre acestea, în apropiere de Moscova, s-a soldat cu moartea a opt angajați din tura de noapte și cu incendii care au distrus aproape în totalitate instalațiile.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Wildberries ar depozita și expedia componente aflate sub sancțiuni, destinate producției de echipamente militare.
Atacul se înscrie în intensificarea loviturilor ucrainene asupra unor orașe ruse aflate la mare distanță de frontieră, pe care Kievul le prezintă drept represalii pentru bombardamentele aproape zilnice ale Rusiei în războiul început în februarie 2022.
În paralel, campania de lovituri cu rază lungă a vizat în principal infrastructura petrolieră a Rusiei și, potrivit articolului, a contribuit la apariția unei crize de carburanți. O centralizare AFP, bazată pe declarațiile autorităților locale și informațiile din presa rusă, arată că din luna iunie aproximativ 90% dintre regiunile Rusiei s-au confruntat cu raționalizarea sau deficitul de carburanți.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
Ucraina își extinde presiunea asupra logisticii și veniturilor energetice rusești , după ce a lovit peste noapte un petrolier în Marea Neagră, o trecere cu pontoane folosită pentru aprovizionare și o zonă de concentrare a trupelor ruse, potrivit Kyiv Post . Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a prezentat operațiunea ca parte a eforturilor de a slăbi capabilitățile militare și economice care susțin războiul Moscovei. Lovitura asupra petrolierului din Marea Neagră vizează direct lanțul de aprovizionare cu combustibili al Rusiei. Conform Statului Major ucrainean, nava transporta petrol rusesc, produse petroliere și combustibil destinat Forțelor Armate ale Federației Ruse. Comunicatul nu a identificat petrolierul și nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor. Ținte cu rol logistic în Donbas A doua țintă a fost o trecere cu pontoane în apropiere de Novoekonomichne, în regiunea Donețk, despre care Ucraina spune că era folosită pentru sprijin logistic, inclusiv transfer de personal și echipamente. A treia lovitură a vizat o zonă în care erau concentrați militari ruși în Horlivka (tot în Donețk). Statul Major a precizat că nu au fost raportate victime și nu a indicat câți militari se aflau în acel punct. Context: atacuri cu drone și presiune pe „flota din umbră” În același context operațional, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot (USF), Robert „Madyar” Brovdi , a afirmat că, în precedentele 48 de ore, ofensiva cu drone a Ucrainei ar fi lovit 13 nave rusești și 13 obiective energetice în Crimeea ocupată. Totodată, ar fi fost lovite încă 13 nave din așa-numita „flotă din umbră” (vase folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale), iar bilanțul unei operațiuni de 13 zile numite „Molochka” ar fi ajuns la 172 de nave lovite, inclusiv vrachiere, petroliere și macarale plutitoare. Marea Neagră: exporturile Ucrainei, sub presiune, cu efecte în piețe Pe fondul acestor evoluții, președintele Volodîmîr Zelenski a acuzat Rusia că își intensifică campania de lovire a rutei de export de cereale a Ucrainei prin Marea Neagră și a spus că niciun vas comercial nu a intrat în porturile ucrainene pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii maritime se intensifică. Zelenski a avertizat că Rusia „va intensifica” atacurile și a susținut că Ucraina anticipase strategia, desemnând un responsabil pentru protecția și operarea rutei maritime de export. Potrivit Lloyd’s List Intelligence, deteriorarea situației de securitate a împins în sus prețurile grâului, pe măsură ce armatorii reevaluează riscurile de operare în apele ucrainene. În același timp, publicația notează că Rusia a intensificat recent loviturile asupra facilităților de ulei de floarea-soarelui, terminalelor de cereale și navelor comerciale, vizând explicit transportul civil. Un exemplu menționat este lovirea cu rachetă a navei cargo Golden Leo, deținută de o companie turcă, în timp ce părăsea Odesa cu cereale, atac în urma căruia au murit 10 persoane, luni, 20 iulie. Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina (USPA) a raportat că, în primele două săptămâni din iulie, forțele ruse au atacat 23 de obiective de infrastructură portuară și 17 nave civile, provocând 11 decese, inclusiv în rândul lucrătorilor portuari și al marinarilor străini. [...]
Atacurile ucrainene cu drone în interiorul Rusiei încep să producă efecte economice vizibile , iar Kremlinul ar pregăti inclusiv măsuri de tip „economie de război” – de la extinderea bazei de recrutare până la pași administrativi asociați mobilizării și legii marțiale, potrivit Antena 3 , care citează o analiză ISW preluată de Moscow Times. Pregătiri pentru mobilizare: schimbări legislative și administrative Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că autoritățile ruse „creează cadrul juridic și organizatoric” pentru o posibilă nouă mobilizare și pentru introducerea legii marțiale, inclusiv în perspectiva unor „tulburări în masă”. În acest context, Duma de Stat a adoptat o lege care permite unor persoane cu condamnări încă neradiate – inclusiv pentru trafic de droguri și participare la grupări de criminalitate organizată – să semneze contracte cu Ministerul Apărării în timpul unei mobilizări oficiale. Ministrul adjunct al apărării, Viktor Goremikin, a declarat că măsura ar extinde numărul persoanelor eligibile și ar simplifica recrutarea pentru războiul din Ucraina. Separat, Rosgvardia ar fi pregătit modificări ale normelor de protecție civilă, cu măsuri pentru apărarea populației în timpul mobilizării, al legii marțiale și al războiului, inclusiv prin extinderea atribuțiilor privind evacuarea militarilor. ISW notează că mobilizarea rămâne „extrem de nepopulară” în societatea rusă și că decizia finală depinde de Vladimir Putin și de evaluarea situației de pe front și a climatului politic intern. Tot ISW precizează că, deocamdată, nu se poate spune dacă Putin va decide o nouă mobilizare în viitorul apropiat și nici ce formă ar putea lua. Lovituri în logistică și comerț: cazul Wildberries Pe fondul atacurilor ucrainene cu drone, sunt descrise lovituri asupra infrastructurii logistice a Wildberries (platformă de comerț online prezentată drept echivalentul rusesc al Amazon). Potrivit materialului, drone ucrainene au lovit centre de distribuție din Elektrostal (regiunea Moscova) și Kotovsk (regiunea Tambov), iar un al doilea val a vizat depozite logistice din regiunile Krasnodar și Stavropol. Presa de stat din regiunea Voronej ar fi relatat și închiderea unui depozit în noaptea de miercuri spre joi, după un atac cu dronă. Ucraina a recunoscut atacurile asupra depozitelor Wildberries și a susținut că acestea sunt ținte militare legitime, pe motiv că ar aproviziona trupele ruse. Regimul rus neagă această acuzație, însă Kremlinul a admis existența pagubelor economice. Întrebat despre posibile măsuri de sprijin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că „situația este într-adevăr dificilă”, invocând pierderi atât pentru companie, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Atacurile ar fi provocat și victime: autoritățile regionale au raportat șapte morți la Kotovsk și unul la Elektrostal, iar în sudul Rusiei „cel puțin o persoană” ar fi fost ucisă, potrivit guvernatorului regiunii Krasnodar. Estimări de costuri: sute de milioane pentru refacere, miliarde pentru comercianți Impactul economic total „nu este încă limpede”, însă sunt citate estimări preliminare din presa rusă: Forbes (ediția rusă) ar fi indicat că Wildberries ar fi pierdut până la 9% din spațiile de depozitare, iar refacerea capacității ar putea costa până la 33 de miliarde de ruble (421 de milioane de dolari, aprox. 1,9 miliarde lei). Pierderile comercianților care își țineau marfa în depozite ar putea ajunge la cel puțin 150 de miliarde de ruble (aprox. 1,9 miliarde de dolari, circa 8,7 miliarde lei). Kommersant ar fi estimat că atacurile au afectat în total aproximativ 10% din capacitatea logistică a companiei. În paralel, fondatoarea Wildberries, Tatiana Kim, a declarat într-un interviu pentru RBC că firma discută cu autoritățile ruse despre măsuri fiscale și alte forme de sprijin pentru comercianții afectați, inclusiv posibilitatea unor amânări la plata taxelor. De ce contează Dincolo de dimensiunea militară, materialul indică o presiune economică în creștere în interiorul Rusiei: loviturile asupra logisticii și rafinăriilor sunt prezentate ca parte a unei „campanii economice” a Ucrainei, cu efecte precum perturbarea lanțurilor de aprovizionare și cozi la benzinării. În același timp, ISW descrie pași care ar pregăti terenul pentru o mobilizare suplimentară – un scenariu cu implicații directe pentru piața muncii, consum și stabilitatea internă, dar care rămâne, deocamdată, la nivel de evaluare și ipoteză. [...]
Zelenski susține că izolarea politică a lui Putin se adâncește , pe fondul pierderilor din Ucraina, al sancțiunilor și al atacurilor, ceea ce ar putea complica capacitatea Kremlinului de a menține cursul actual al războiului, potrivit Antena 3 . Președintele Ucrainei afirmă că Vladimir Putin este „din ce în ce mai învinuit” de consilierii săi pentru pierderile tot mai mari suferite de Rusia în Ucraina și că anturajul liderului de la Kremlin „își pierde răbdarea”. Într-un mesaj publicat pe Twitter, Zelenski susține că aliații lui Putin își pierd încrederea în capacitatea acestuia de a continua conflictul, care durează de patru ani. În același mesaj, Zelenski leagă această „nouă atmosferă” de situația de pe front, de „sancțiunile noastre de lungă durată” și de „atacurile de rază medie”, care ar fi contribuit la o presiune crescută în jurul lui Putin. „Situația de pe front, împreună cu sancțiunile noastre de lungă durată și atacurile de rază medie, creează o nouă atmosferă în jurul lui Putin. O atmosferă extrem de toxică.” Zelenski mai afirmă că mesajul privind responsabilitatea lui Putin pentru pierderile Rusiei ar ajunge atât la Ucraina, cât și la partenerii săi, și că „societatea rusă începe să simtă acest lucru din ce în ce mai mult”. În final, liderul ucrainean cere „decizii care să aducă pacea”, fără a detalia ce măsuri concrete are în vedere. Discuții la Kiev despre apărarea antiaeriană și cooperarea cu SUA În videoclipul la care face referire postarea, Zelenski spune că ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a fost la Kiev, împreună cu comandantul misiunii speciale NATO de asistență în domeniul securității și pregătirii pentru Ucraina, generalul-locotenent Bazart. Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat în principal rachetele Patriot , necesare pentru apărarea populației, în contextul în care ar exista un „deficit de rachete antibalistice” în ultimele luni. Tot în același context, Zelenski afirmă că a discutat și cu reprezentanții VITA despre „licențe” și „rachete” și a cerut accelerarea sprijinului. De asemenea, el menționează un acord privind dronele cu SUA, aflat în analiză la nivelul echipelor, pe care îl descrie drept o posibilă „nouă etapă” a cooperării cu America. [...]
China anunță măsuri de răspuns după ce UE a inclus noi companii chineze în al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , potrivit Global Times , care citează un purtător de cuvânt al Misiunii Chinei pe lângă Uniunea Europeană . Beijingul spune că a transmis din nou „reprezentări solemne” către UE și că va acționa pentru a proteja „drepturile și interesele legitime” ale companiilor vizate. Reacția vine după ce Uniunea Europeană a adăugat „companii chineze suplimentare” în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni legate de Rusia, măsură pe care partea chineză o descrie ca fiind luată „în pofida opoziției ferme” exprimate anterior de China. Miza: tensiuni suplimentare în relația economică China–UE Din perspectiva Beijingului, includerea firmelor și a cetățenilor chinezi pe liste de sancțiuni are un efect direct asupra relațiilor economice și a climatului de afaceri China–UE, iar China cere UE „să corecteze imediat” ceea ce numește o „greșeală” și să elimine „impactul grav” al deciziei. Misiunea Chinei la UE afirmă că partea chineză a luat „măsuri corespunzătoare” pentru a-și apăra interesele, fără a detalia public natura acestor măsuri. Poziția Chinei privind Ucraina și acuzațiile UE În declarația citată, China susține că are o poziție „obiectivă și justă” față de criza din Ucraina, că rămâne angajată în promovarea negocierilor de pace și că a avut un „rol constructiv” în avansarea unei soluții politice. Totodată, Beijingul respinge explicit ceea ce numește „transfer de vină” din partea UE și se opune „vilificării, denigrării și defăimării” Chinei în legătură cu războiul din Ucraina, precum și sancționării „nejustificate” a companiilor și cetățenilor chinezi. [...]
Donald Trump amenință UE cu tarife comerciale după amenda de 890 milioane euro aplicată Google , escaladând un conflict cu potențial impact direct asupra relațiilor economice transatlantice, potrivit HotNews . Președintele SUA a criticat decizia Comisiei Europene , pe care o consideră „ilegală”, și a anunțat că Washingtonul va declanșa o investigație în baza secțiunii 301 din Legea americană a Comerțului din 1974 , un instrument care permite SUA să ancheteze practici străine considerate discriminatorii și să răspundă prin taxe vamale. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că va iniția „imediat” o investigație 301 privind practica de „JEFUIRE” a companiilor americane și a amenințat cu introducerea unui „tarif substanțial” împotriva UE „cât mai curând posibil”. „Uniunea Europeană va plăti un preț foarte mare pentru acest comportament ilegal și extrem de lipsit de etică.” Ce a sancționat Comisia Europeană la Google Comisia Europeană a anunțat joi amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei) pentru încălcări ale regulilor de concurență în zona căutărilor online și a magazinului de aplicații Google Play. Sancțiunile sunt împărțite astfel: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii în rezultatele motorului Google Search; 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru că ar fi împiedicat dezvoltatorii din Play Store să direcționeze clienții către alte magazine virtuale. Vicepreședinta Comisiei responsabilă cu domeniul digital, Henna Virkkunen, a numit măsura „o decizie foarte importantă”, argumentând că vizează „asigurarea unor condiții de concurență echitabile” pentru toate afacerile online. De ce contează: risc de escaladare comercială SUA–UE Anunțul privind investigația pe secțiunea 301 și amenințarea cu tarife mută disputa din zona de reglementare digitală în cea a politicii comerciale, unde efectele pot depăși cazul Google și pot afecta fluxurile de bunuri dintre SUA și UE. În acest stadiu, nu sunt precizate nivelul tarifelor, calendarul exact sau sectoarele vizate, dincolo de referirea la un „tarif substanțial” și la lansarea investigației. [...]
