Știri
Știri din categoria Externe
Senatorul Mark R. Warner îl acuză pe Donald Trump că nu a oferit răspunsuri de bază, după declarațiile președintelui despre conflictul cu Iranul, relatează Mediafax. Democratul din Virginia, vicepreședinte al Comisiei pentru Informații a Senatului SUA, susține că administrația a intrat într-un „război ales” fără o planificare adecvată pentru consecințe.
Warner spune că discursul lui Trump, rostit miercuri seara, nu a lămurit întrebările esențiale pe care publicul le are atunci când SUA sunt implicate într-un conflict „costisitor și periculos” cu Iranul. În opinia senatorului, Casa Albă a prezentat mai multe justificări, însă acestea nu au fost dublate de o strategie coerentă pentru gestionarea efectelor previzibile.
„Discursul președintelui Trump din această seară nu a răspuns prea bine la cele mai elementare întrebări pe care poporul american le merită atunci când națiunea noastră este angajată într-un conflict costisitor și periculos cu Iranul”.
Pe plan economic, Warner afirmă că americanii resimt deja efectele, inclusiv la carburanți, și le leagă de scumpiri la motorină, îngrășăminte, aluminiu și alte bunuri considerate esențiale, cu impact care „va continua să se reflecte în economie mult timp de acum încolo”. Senatorul mai susține că nu există dovezi că situația din Iran ar fi evoluat într-o direcție mai bună și invocă lipsa unui plan „clar” pentru securizarea materialului nuclear, menținerea amenințării rachetelor balistice și faptul că Strâmtoarea Hormuz ar rămâne închisă, în timp ce administrația ar relaxa sancțiunile legate de petrol.
În același context, Warner amintește de pierderile umane din rândul militarilor americani și cere Congresului să solicite răspunsuri și să fie pregătit să acționeze dacă administrația nu poate prezenta o cale de urmat. Trump a declarat că obiectivele strategice principale ale SUA sunt pe cale să fie îndeplinite și că este aproape de a „duce treaba la bun sfârșit” în Iran, stabilind din nou un termen de „două-trei săptămâni”, potrivit Reuters.
Recomandate
Donald Trump a promis că SUA vor recupera stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului , un obiectiv care, dacă este urmărit prin operațiuni pe teren sau printr-un acord, ar ridica miza de securitate și ar complica negocierile pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Teheranul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a spus la Casa Albă că Washingtonul „îl va obține” și că, după recuperare, materialul ar putea fi distrus. Declarațiile vin în contextul în care Iranul a transmis că nu va preda uraniul. În material se arată că Iranul este „considerat” că deține aproximativ 900 de livre de uraniu puternic îmbogățit (aprox. 408 kg), iar Trump a susținut că acesta ar fi fost îngropat în urma loviturilor aeriene americane și israeliene de acum aproape un an. Recuperarea uraniului este prezentată ca parte a obiectivului central al lui Trump în războiul cu Iranul: împiedicarea Teheranului de a dezvolta o armă nucleară. Linia roșie a Teheranului: uraniul „aproape de nivel militar” nu pleacă din țară Liderul suprem al Iranului ar fi emis o directivă ca uraniul „aproape de nivel militar” să nu fie trimis în afara țării, au declarat pentru Reuters două surse iraniene de rang înalt, citate de publicație. Această poziție intră în coliziune directă cu promisiunea lui Trump privind „recuperarea” stocului. Strâmtoarea Hormuz , un alt punct de presiune în negocieri Trump a mai afirmat că SUA nu vor „taxe” în Strâmtoarea Hormuz, pe care a numit-o „cale navigabilă internațională”. Separat, secretarul de stat Marco Rubio a spus că un acord diplomatic SUA–Iran ar deveni imposibil dacă Teheranul ar introduce un sistem de taxare în Hormuz, pe care l-a descris drept „complet ilegal” și „inacceptabil”. Rubio a indicat totodată că există „unele progrese” în discuțiile cu Teheranul pentru a opri războiul, dar a avertizat că Washingtonul negociază cu „un sistem” iranian „puțin fracturat”. Ce urmează Rubio a declarat că președintele preferă „un acord bun”, dar nu a garantat un rezultat și a spus că următoarele zile vor fi relevante pentru evoluția discuțiilor. În același timp, a menționat că Trump are „alte opțiuni” dacă nu se ajunge la o înțelegere, fără să detalieze. [...]
Washingtonul pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru SUA după ce Spania ar fi refuzat să lase administrația Trump să folosească baze militare spaniole într-un scenariu de război SUA–Israel împotriva Iranului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de secretarul de stat Marco Rubio , indică o presiune politică în creștere asupra aliaților europeni, cu potențiale efecte asupra cooperării operaționale în interiorul Alianței. Rubio a legat direct valoarea NATO pentru SUA de accesul la infrastructură militară în Europa, care ar permite Washingtonului „să-și proiecteze puterea” în situații de urgență, inclusiv în Orientul Mijlociu. „Știu de ce NATO este bun pentru Europa, dar de ce este NATO bun pentru America? Pentru că ne oferă baze în regiune care ne permit să ne proiectăm puterea în cazul unei situații de urgență în Orientul Mijlociu sau în altă parte.” În acest context, șeful diplomației americane a invocat cazul Spaniei, despre care a spus că a refuzat utilizarea bazelor sale militare de către SUA. Rubio a sugerat că un astfel de refuz lovește în logica participării americane la NATO, dacă beneficiul principal pentru Washington este tocmai accesul la aceste facilități. „Deci, dacă acesta este motivul principal pentru care faci parte din NATO și apoi ai țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze, atunci de ce mai faci parte din NATO? Este o întrebare foarte justă.” „Foarte dezamăgit” de reacția aliaților Rubio a mai afirmat că președintele SUA a fost „foarte dezamăgit” de modul în care țările NATO au răspuns „efortului de război” al SUA. În materialul Digi24, această evaluare este prezentată ca parte a unei frustrări mai largi a Washingtonului față de Alianță, în contextul conflictului cu Iranul. Ce urmează: fereastră scurtă pentru o soluție negociată Pe linia diplomatică, Rubio a spus că oficiali pakistanezi urmau să se deplaseze joi la Teheran și și-a exprimat speranța că demersul va ajuta negocierile pentru un acord privind conflictul din Iran. El a indicat că „preferința” președintelui este un „acord bun”, dar a avertizat că există și „alte opțiuni”, fără să le detalieze. „Există câteva semne bune, dar… nu vreau să fiu nici prea optimist, așa că să vedem ce se va întâmpla în următoarele câteva zile.” [...]
Donald Trump spune că ia în calcul un pachet de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) pentru Taiwan și că vrea să discute direct cu președintele insulei , o mișcare care ar rupe o tradiție diplomatică veche de decenii și ar tensiona relația cu Beijingul, potrivit Antena 3 . Miza economică imediată este contractul de apărare, dar implicațiile sunt mai largi: riscul de reacții politice și administrative din partea Chinei, care pot afecta cooperarea bilaterală SUA–China. Ce ar schimba discuția directă SUA–Taiwan Antena 3 relatează, citând BBC, că liderii SUA și ai Taiwanului nu au mai vorbit direct din 1979, când Washingtonul a rupt relațiile oficiale cu Taiwanul pentru a recunoaște guvernul de la Beijing. O excepție a existat în 2016, când Trump, președinte-ales la acel moment, a vorbit cu lidera Taiwanului, Tsai Ing-wen, gest condamnat de China. În acest context, Trump a declarat că intenționează să discute cu liderul taiwanez Lai Ching-te înainte de a decide asupra vânzărilor de arme. „Voi vorbi cu el. Vorbesc cu toată lumea… vom lucra la asta, problema Taiwanului.” Pachetul de 14 miliarde de dolari: ce include și unde e blocajul Trump a spus că nu a decis încă dacă va aproba un pachet de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) pentru Taiwan, care ar include echipamente anti-dronă și sisteme de apărare antiaeriană. Separat, publicația notează că Beijingul ar bloca o posibilă vizită a unui oficial de rang înalt al Pentagonului, Elbridge Colby , potrivit Financial Times, iar aprobarea ar fi condiționată de decizia lui Trump privind acordul de armament. Trump a mai afirmat că va lua o decizie „într-un interval de timp relativ scurt” și că trebuie să vorbească cu liderul Taiwanului înainte de a hotărî. Reacția Chinei și riscul de escaladare diplomatică Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a declarat că Beijingul „se opune ferm schimburilor oficiale dintre Statele Unite și Taiwan”, precum și vânzărilor de arme americane către Taiwan. China a cerut SUA să nu mai transmită „semnale greșite” către „forțele separatiste” din Taiwan. Antena 3 amintește că SUA au adoptat în 1979 Taiwan Relations Act, care permite furnizarea de arme „cu caracter defensiv” pentru Taiwan, dar Washingtonul a încercat să echilibreze acest sprijin cu menținerea relațiilor diplomatice cu China. În timpul vizitei la Beijing, Xi Jinping ar fi avertizat că pot apărea „conflicte” între cele două superputeri dacă situația este gestionată greșit, iar Trump a spus că Xi este „foarte ferm” în privința Taiwanului și că nu a făcut „nicio promisiune într-un sens sau altul”. Context: precedentul din 1982 și ultima vânzare majoră Trump a mai spus că a discutat „în detaliu” cu Xi Jinping despre vânzările de arme, o altă abatere de la politica americană „dacă se confirmă”, potrivit materialului. Antena 3 notează și un reper istoric: în 1982, SUA au asigurat Taiwanul că nu vor consulta Beijingul în privința vânzărilor de arme către insulă, însă Trump a comentat că anii ’80 sunt „de mult timp”. În decembrie anul trecut, SUA au aprobat o vânzare de arme de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei) către Taiwan, ceea ce a provocat nemulțumirea Beijingului. Ce urmează Din informațiile prezentate, decizia privind pachetul de 14 miliarde de dolari rămâne deschisă, iar un element-cheie va fi dacă Trump va purta efectiv discuția directă cu Lai Ching-te și în ce formă. În paralel, reacția Beijingului — inclusiv pe canale administrative, precum aprobarea unor vizite oficiale — poate influența calendarul și condițiile în care Washingtonul își finalizează opțiunea. [...]
Escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran menține volatilitatea pe piețele de energie , pe fondul riscului ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită ca pârghie economică și de securitate, într-un conflict care a produs deja mișcări bruște ale cotațiilor petrolului. Potrivit Stirile Pro TV , Teheranul a respins ultimatumul lansat de Donald Trump și a transmis că nu va ceda „intimidării”, în timp ce liderul american spune că „nu se grăbește”. Iranul afirmă că a primit „punctele de vedere” ale părții americane și că le analizează, însă Ministerul de Externe de la Teheran vorbește despre o „mare neîncredere” în Statele Unite. În același timp, partea iraniană își reiterează cerințele: „dezghețarea averilor iraniene blocate” în străinătate și oprirea blocadei americane impuse porturilor iraniene. Negocieri blocate, ultimatum respins Declarațiile vin după o a doua vizită, în doar câteva zile, la Teheran a ministrului pakistanez de Interne Mohsen Naqvi, în contextul în care Pakistanul este prezentat ca mediator. De partea americană, Donald Trump a spus că negocierile ar fi „în ultima fază” și a lăsat deschisă opțiunea diplomației, avertizând totodată că, în lipsa unui acord, SUA ar putea lua „măsuri un pic mai dure”. El indicase anterior un termen de „două sau trei zile” pentru un răspuns din partea Teheranului. Iranul a respins însă ultimatumul. Negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat că „Iranul nu va ceda niciodată intimidării” și a cerut consolidarea pregătirilor pentru un răspuns „în forță” la orice nou atac, susținând că adversarul urmărește declanșarea unui nou război. Gardienii Revoluției au avertizat, la rândul lor, împotriva extinderii războiului „dincolo de regiunea” Orientului Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz, miza cu efect direct asupra petrolului Sursa descrie un armistițiu „fragil”, intrat în vigoare la 8 aprilie, după o lună de război, dar cu negocieri care „bat pasul pe loc”. A existat o singură întâlnire de negociere, la 11 aprilie, în Pakistan, care s-a încheiat cu un eșec, iar ulterior discuțiile ar continua „în culise”. Pe piețe, speranța unor progrese în negocieri a dus la o prăbușire a cotațiilor petrolului și la creșteri pe burse, cu piețele europene închizând „într-o creștere clară”, potrivit aceleiași relatări. Contextul rămâne însă sensibil: conflictul a perturbat economia mondială prin salturi ale prețului petrolului și penurii de materii prime, pe fondul „cvasi-blocării” Strâmtorii Ormuz. Teheranul controlează în continuare strâmtoarea și a anunțat înființarea unui nou organism care să o supervizeze și să impună taxe de trecere. Marina Gardienilor Revoluției a anunțat că aproximativ 26 de nave au tranzitat strâmtoarea în ultimele 24 de ore. Presiuni regionale și incidente care pot reaprinde conflictul În paralel, Arabia Saudită a îndemnat Iranul să „profite de ocazie” pentru a evita „repercusiunile periculoase ale unei escaladări”. În pofida armistițiului, Emiratele Arabe Unite au fost vizate de noi atacuri cu dronă în apropierea Centralei Nucleare Barakah, identificate ca provenind din Irak, iar armata EAU a cerut Bagdadului să împiedice „urgent” orice act ostil de pe teritoriul irakian. În Israel, armata a ridicat nivelul de alertă la maximum și s-a declarat „pregătită de orice evoluție”. Separat, armata americană a anunțat că a imobilizat un petrolier sub pavilion iranian, suspectat că ar fi încercat să încalce blocada americană impusă porturilor iraniene. În acest context, riscul pentru economie rămâne legat de Ormuz: orice nouă escaladare sau măsură de control/taxare a tranzitului poate alimenta din nou volatilitatea petrolului și, implicit, costurile de transport și prețurile la energie. [...]
Discuția tensionată Trump–Netanyahu complică ieșirea din conflictul cu Iranul , în condițiile în care Washingtonul ar fi virat spre o soluție diplomatică, iar premierul israelian ar fi cerut reluarea acțiunilor militare, potrivit Mediafax , care citează relatări Axios și Wall Street Journal bazate pe surse anonime. Convorbirea, descrisă ca „tensionată”, a avut loc marți și ar fi scos la iveală o ruptură în negocierile de încetare a focului cu Iranul. Miza imediată este strategia de final a războiului și forma unui posibil acord care să oprească ostilitățile și să deschidă o fereastră de negocieri. Ce propunere ar fi fost pe masă Potrivit Axios, apelul s-a concentrat pe o propunere revizuită a SUA transmisă Iranului prin Pakistan. Documentul ar contura un cadru pentru încetarea ostilităților și ar deschide o perioadă de negocieri de o lună, în care discuțiile ar urma să vizeze programul nuclear al Iranului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz . Divergența: diplomație vs. reluarea loviturilor În aceeași relatare, Netanyahu ar fi fost „foarte critic” față de calea diplomatică și ar fi preferat o revenire la acțiuni militare. O sursă citată de Axios a descris reacția premierului israelian după convorbire astfel: „Părul lui Netanyahu ardea.” Separat, CNN (citat de Mediafax) notează că dezacordul ar fi venit după o schimbare rapidă a planurilor militare americane: Trump i-ar fi spus duminică lui Netanyahu că SUA vor lansa probabil atacuri aeriene țintite la începutul săptămânii, dar ar fi oprit atacurile aproximativ 24 de ore mai târziu. Un oficial american a declarat pentru CNN că decizia ar fi fost luată la cererea unor aliați din Golf – Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – care ar fi cerut timp pentru o alternativă diplomatică. Într-un apel de circa o oră, Netanyahu l-ar fi îndemnat pe Trump să continue atacurile, argumentând că întârzierile îi oferă Iranului timp să se redreseze. În schimb, Trump ar fi insistat că merită continuată diplomația pentru câteva zile, potrivit unei analize publicate de i24NEWS, linkuită în material. Ce urmează: noi texte de acord și răspunsul Iranului Materialul mai arată că SUA ar fi trimis Iranului o nouă propunere, după ce Teheranul ar fi prezentat, cu trei zile înainte, un răspuns în 14 puncte. Agenția iraniană Tasnim, citând o sursă, susține că Pakistanul ar media între Teheran și Washington și ar încerca să reducă diferențele dintre poziții. Conform Axios, partea americană ar fi considerat noul text iranian „insuficient”, un oficial american apreciind că ar conține „doar îmbunătățiri simbolice” față de prima versiune. Iranul ar fi început să examineze propunerea SUA, dar nu ar fi răspuns încă, potrivit aceleiași relatări. [...]
Statele Unite iau în calcul extinderea prezenței militare în Groenlanda , pe fondul reluării presiunilor politice ale lui Donald Trump pentru controlul insulei și al interesului strategic tot mai mare în Arctica, potrivit Digi24 . Jeff Landry , trimisul special al SUA în Groenlanda și guvernator republican al statului Louisiana, a declarat pentru AFP că Washingtonul „trebuie să-și consolideze prezența” pe teritoriul autonom danez. În prezent, armata americană are o singură bază pe insulă, la Pituffik (în nord), față de 17 instalații militare în perioada de vârf a Războiului Rece. „Cred că este timpul ca Statele Unite să-și pună din nou amprenta asupra Groenlandei.” Landry a adăugat că președintele Trump discută despre „consolidarea operațiunilor de securitate națională” și despre „realocarea personalului” în anumite baze din Groenlanda. Vizita emisarului a început duminică, fiind prima de la numirea sa în decembrie 2025, însă nu a fost una oficială, iar prezența sa a stârnit controverse la fața locului. De ce contează: Arctica devine un dosar de securitate și resurse Trump a susținut în repetate rânduri că SUA trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate națională, invocând riscul ca teritoriul să ajungă sub influența Chinei sau Rusiei. În același timp, Groenlanda este poziționată pe cea mai scurtă rută dintre Rusia și SUA pentru rachete și are zăcăminte neexploatate de metale rare, iar topirea gheții ar putea deschide noi rute maritime. Potrivit articolului, Washingtonul ar intenționa să deschidă trei noi baze în sudul insulei, informație atribuită unor „articole recente din presă” (fără detalii suplimentare în material despre calendar sau amplasamente). Ce permite cadrul legal și unde apar fricțiunile politice Un pact de apărare din 1951, actualizat în 2004, permite deja Statelor Unite să desfășoare mai multe trupe și să-și consolideze instalațiile militare în Groenlanda, cu condiția informării prealabile a Danemarcei și a Groenlandei. În ianuarie, Trump a revenit asupra amenințărilor de a prelua Groenlanda, iar un grup de lucru americano-dano-groenlandez a fost înființat pentru a răspunde preocupărilor sale. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , a spus că discuțiile au fost „constructive”, dar că nu există „niciun semn (...) că s-ar fi schimbat ceva” în poziția Statelor Unite. „Chiar dacă dorinţa «stăpânului» de a-şi «asigura controlul asupra Groenlandei (...) este total lipsită de respect, (...) suntem obligaţi să găsim o soluţie.” Autoritățile din Groenlanda și Danemarca au reiterat că doar Groenlanda poate decide asupra viitorului său. Miza economică internă: independența, limitată de dependența financiară Într-un interviu pentru cotidianul groenlandez Sermitsiaq, Landry a încercat să reaprindă speranțele de independență. Deși sondajele indică sprijin majoritar pentru independență în viitor, guvernul local nu are în prezent un plan, deoarece rămân nerezolvate mai multe chestiuni, inclusiv cele economice: economia insulei depinde în mare măsură de Danemarca, notează Digi24. În lipsa unor decizii oficiale anunțate, următorul test va fi dacă intențiile privind extinderea militară se concretizează în pași formali în cadrul pactului existent și în negocieri acceptate de Copenhaga și Nuuk. [...]
