Știri
Știri din categoria Externe
Un incident armat în largul Yemenului ridică din nou riscul operațional pe ruta Mării Roșii, după ce un vas de marfă a raportat că a fost abordat de o ambarcațiune cu persoane înarmate, potrivit The Jerusalem Post, care citează United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO).
Potrivit UKMTO, nava a fost abordată de o ambarcațiune mică, cu șase persoane înarmate, la aproximativ 88 de mile marine (circa 163 km) sud-vest de Balhaf, Yemen. A urmat un schimb de focuri între ambarcațiune și echipa de securitate armată de la bordul navei, după care ambarcațiunea s-a retras.
Schimbul de focuri indică o deteriorare a mediului de securitate în apropierea Yemenului, într-o zonă care rămâne critică pentru fluxurile comerciale dintre Asia și Europa. Pentru operatori, astfel de episoade se traduc, de regulă, în costuri mai mari de securitate și asigurare și în posibile ajustări de rută sau proceduri de tranzit, în funcție de evaluările de risc.
Incidentul are loc pe fondul declarațiilor recente ale rebelilor Houthi, aliniați Iranului, care au afirmat că vor interzice navigația maritimă israeliană în Marea Roșie. Purtătorul de cuvânt militar al Houthi, Yahya Saree, a spus că interdicția este „în vigoare” și a avertizat că orice „țintă israeliană” va fi atacată, adăugând că „escaladarea va fi întâmpinată cu escaladare”.
Publicația notează și că, luni, Houthi au lansat rachete spre centrul Israelului, fără a fi raportate victime.
Recomandate
Negocierile nucleare dintre SUA și Iran au avansat pe patru teme-cheie, inclusiv o posibilă suspendare pe 15 ani a îmbogățirii uraniului, înaintea recentei escaladări a atacurilor , potrivit The Jerusalem Post , care citează un raport The New York Times bazat pe declarații ale unor oficiali americani. Discuțiile ar fi depășit faza în care accentul era pus pe chestiuni precum deschiderea Strâmtorii Hormuz, diplomații concentrându-se acum pe elemente concrete ale unui posibil acord nuclear. În centrul negocierilor s-ar afla un compromis privind durata opririi îmbogățirii uraniului: administrația Trump ar fi cerut anterior 20 de ani, însă oficiali americani se așteaptă la o înțelegere pentru 15 ani. Ce ar include, în linii mari, un posibil acord Potrivit oficialilor americani citați de The New York Times, principalele puncte discutate ar viza: o pauză de 15 ani în îmbogățirea uraniului de către Iran; diluarea uraniului deja îmbogățit al Iranului; dezafectarea unor facilități nucleare ; extinderea inspecțiilor internaționale , inclusiv prin controale „surpriză” oriunde în Iran. În ceea ce privește infrastructura, SUA ar cere ca Iranul să închidă cele trei facilități nucleare rămase la Natanz , Fordow și Isfahan . De asemenea, diluarea uraniului îmbogățit ar urma să fie supravegheată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) , conform aceleiași relatări. Escaladarea militară și mesajul Washingtonului: negocierile continuă În pofida atacurilor recente dintre SUA și Iran, mai mulți oficiali americani au transmis către diverse instituții media că negocierile nu ar trebui să fie afectate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-o discuție telefonică cu ABC News că se așteaptă în continuare la un „acord foarte bun” după loviturile americane. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris atacurile drept „un răspuns proporțional la agresiunea iraniană nejustificată”, făcând trimitere la doborârea unui elicopter militar american Apache deasupra Strâmtorii Hormuz. În acest stadiu, informațiile despre conținutul negocierilor provin din relatări pe surse ale oficialilor americani, iar calendarul și forma finală a unui eventual acord rămân incerte. [...]
Avertismentul lui Netanyahu că Israelul ar putea lovi Iranul fără SUA ridică riscurile unei escaladări regionale și complică calculul de securitate al Ierusalimului, în condițiile în care Washingtonul pare să prioritizeze un acord diplomatic cu Teheranul, potrivit Adevărul . Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a spus miniștrilor, într-o ședință a cabinetului politico-militar desfășurată marți, că Israelul trebuie să fie pregătit să acționeze împotriva Iranului chiar și fără sprijinul Statelor Unite. Mesajul vine pe fondul temerilor de la Ierusalim că președintele american Donald Trump ar putea bloca sau limita o reacție militară israeliană după eventuale noi atacuri iraniene. „Este posibil să fim nevoiți să lovim fără sprijin american, în ciuda tuturor costurilor pe care le implică o asemenea decizie. Nu ne dorim să ajungem în această situație, dar știm că avem capacitatea să o facem”, a afirmat premierul israelian. Semnalele de la Washington: reacție „moderată” și presiune pentru un acord Declarațiile lui Netanyahu sunt plasate după o convorbire telefonică de duminică seara cu Donald Trump, la scurt timp după un atac iranian cu rachete balistice. Conform surselor citate de presa israeliană, Trump nu i-ar fi cerut explicit lui Netanyahu să renunțe la represalii, dar ar fi transmis că își dorește o reacție moderată, în contextul negocierilor pentru un acord cu Iranul. „Suntem aproape de un acord”, i-ar fi spus Trump lui Netanyahu, potrivit relatării din presă. Trump a afirmat, la rândul său, că un acord cu Iranul ar putea fi semnat „în următoarele două sau trei zile”. Operațiune extinsă abandonată: planul cu circa 50 de aeronave În aceeași seară a convorbirii, Israelul a lansat atacuri asupra mai multor obiective iraniene, inclusiv sisteme radar, baterii de apărare antiaeriană, facilități de producție a armamentului și o instalație petrochimică. Potrivit publicației The Jerusalem Post , pentru ziua următoare era pregătită o operațiune militară mult mai amplă, care ar fi urmat să implice aproximativ 50 de aeronave și să vizeze o gamă largă de ținte strategice din Iran. Planul ar fi fost abandonat după o nouă discuție Trump–Netanyahu, în care președintele american ar fi transmis că Teheranul a semnalat intenția de a opri atacurile și s-a pronunțat ferm împotriva unei operațiuni de amploare. De ce contează: falia SUA–Israel și riscul de decizii unilaterale În Israel, oficialii se tem că efortul administrației americane de a ajunge la o înțelegere diplomatică ar putea duce la opoziție inclusiv față de răspunsuri militare limitate, dacă situația escaladează din nou. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru The Jerusalem Post că „la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat progrese vizibile” în negocierile Teheran–Washington. În paralel, potrivit informațiilor publicate de The New York Times, Trump ar fi nemulțumit de evoluția negocierilor și frustrat că nu poate stabili un contact direct cu liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei; aceeași publicație susține, citând mediatori și o sursă apropiată negocierilor, că liderul american ar fi respins în repetate rânduri condiții acceptate anterior de propria echipă. Pe plan intern israelian, conducerea militară ar privi cu scepticism un posibil acord: șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a spus în ședința cabinetului de duminică faptul că militarii consideră că „aproape orice acord cu Iranul este un acord prost”. Mesajul de la Washington rămâne însă că decizia va urma interesul american: vicepreședintele JD Vance a declarat la Fox News că Statele Unite vor acționa în funcție de propriile interese, indiferent dacă Israelul este sau nu mulțumit de acordul final. „Israelului i-ar putea plăcea acordul pe care îl vom semna. Sau poate nu îi va plăcea. Noi vom acționa însă în funcție de ceea ce este în interesul Statelor Unite ale Americii”, a declarat Vance. [...]
Kuweitul a activat apărarea antiaeriană și interceptează „ținte aeriene ostile” , într-un episod care ridică riscul operațional pentru traficul aerian și infrastructura din Golf, pe fondul escaladării schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . Statul Major al Armatei Kuweitului a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că operațiunile de interceptare sunt în desfășurare. Autoritățile au cerut populației să respecte instrucțiunile de securitate și să urmărească doar sursele oficiale de informare. În paralel, forțele armate iraniene IRGC au afirmat că au lansat rachete balistice cu combustibil solid asupra unei baze aeriene din Iordania care găzduiește personal militar american. Potrivit comunicatului IRGC, atacul ar fi vizat patru obiective considerate critice, inclusiv hangare pentru avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II și un centru principal de comandă și control. IRGC susține că țintele au fost lovite și distruse, însă aceste informații nu au fost confirmate. Contextul escaladării: lovituri SUA în apropierea Strâmtorii Ormuz Garda Revoluționară a prezentat atacul drept etapa finală a unei operațiuni de represalii mai ample, despre care afirmă că a inclus lovirea a 21 de obiective aparținând forțelor americane în diferite baze aeriene și navale din regiune, precum și doborârea unei drone americane de tip General Atomics MQ-9 Reaper în spațiul aerian iranian. Autoritățile iraniene au afirmat anterior că au vizat cu drone baza care găzduiește armata americană din Bahrain. Pe de altă parte, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a efectuat atacuri asupra unor sisteme de apărare antiaeriană, centre de comandă și radare iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz. Conform informațiilor citate, atacurile au venit ca răspuns la doborârea unui elicopter american Apache, în ziua anterioară. IRGC a avertizat că rămâne pregătită să răspundă „decisiv și zdrobitor” oricăror noi acțiuni militare ale Statelor Unite și a transmis că Washingtonul va fi responsabil pentru consecințele unei noi escaladări. [...]
Noile acuzații de atacuri aeriene ridică riscul de escaladare la granița Pakistan–Afganistan , după ce autoritățile talibane de la Kabul au anunțat că lovituri atribuite Pakistanului au ucis cel puțin 13 persoane în estul Afganistanului, potrivit Mediafax . Atacurile ar fi vizat provinciile Khost, Kunar și Paktika, a declarat purtătorul de cuvânt principal al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid , informație preluată de Associated Press. Conform acestuia, bilanțul include 14 răniți, iar printre victime se numără 11 copii, o femeie și un bărbat. Autoritățile pakistaneze nu au comentat deocamdată acuzațiile privind atacurile. Context: tensiuni în creștere și conflict transfrontalier Incidentul este raportat pe fondul escaladării tensiunilor dintre cele două țări, implicate de mai multe luni într-un conflict transfrontalier care, potrivit sursei, a provocat sute de victime. Violențele s-au intensificat la sfârșitul lunii februarie, după ce Afganistanul a lansat un atac peste graniță, prezentat drept represalii pentru lovituri aeriene pakistaneze efectuate anterior pe teritoriul afgan. Islamabadul acuză în mod repetat autoritățile de la Kabul că oferă adăpost militanților responsabili de atacuri în Pakistan, în special membri ai grupării Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP) . Guvernul taliban respinge acuzațiile și susține că nu permite folosirea teritoriului afgan pentru atacuri împotriva altor state. [...]
Zelenski pune din nou pe masă aderarea la NATO, într-un moment în care Kievul cere garanții suplimentare de securitate , la summitul nordic-baltic de la Tallinn, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia și al eforturilor Ucrainei de a se integra mai profund în structurile occidentale. Într-o conferință de presă susținută alături de președintele Estoniei, Alar Karis, Volodimir Zelenski a spus că Europa are nevoie de o Ucraină capabilă să se apere și a insistat că locul țării sale este în Alianța Nord-Atlantică . În material este menționat că informațiile sunt relatate de TVPWorld. Sprijin politic regional, dar fără decizie de aderare Alar Karis și-a exprimat susținerea pentru viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, iar liderii statelor nordice și baltice au reafirmat, într-o declarație comună, sprijinul pentru obiectivele euro-atlantice ale Kievului. Summitul are loc într-un context în care statele nordice și baltice sunt prezentate drept unii dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei, pledând pentru menținerea ajutorului acordat Kievului și pentru intensificarea presiunilor asupra Moscovei. Ce cere Zelenski partenerilor occidentali Pe lângă tema NATO, Zelenski le-a cerut partenerilor occidentali: să mențină eforturile diplomatice; să continue asistența militară și financiară; să avanseze procesul de deschidere a tuturor capitolelor de negociere necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În ansamblu, mesajul de la Tallinn indică faptul că Ucraina încearcă să transforme sprijinul politic regional într-o perspectivă mai concretă de integrare euro-atlantică, în paralel cu continuarea sprijinului financiar și militar din partea aliaților. [...]
Vizita lui Xi la Phenian sugerează o pragmatizare a poziției Chinei față de dosarul nuclear nord-coreean , cu efecte directe asupra echilibrului regional și asupra spațiului de manevră al Washingtonului, potrivit Reuters . Analiști citați de agenție spun că absența discuțiilor despre denuclearizare a fost un câștig major pentru Kim Jong Un, în timp ce Beijingul și-ar fi atins obiectivul de a trage Coreea de Nord mai aproape și de a contrabalansa influența în creștere a Rusiei. În timpul vizitei de două zile, cele două părți au pus accent pe simbolistică și pe promisiuni de cooperare mai profundă, evitând subiecte sensibile precum programul nuclear și Statele Unite. Reuters notează că această evitare reprezintă o schimbare importantă față de perioadele în care denuclearizarea a tensionat relația China–Coreea de Nord. Jenny Town, directoarea programului pentru Coreea de la Stimson Center, a apreciat că faptul că Xi a făcut prima sa vizită externă din acest an la Phenian, fără ca agenda să includă programul nuclear nord-coreean, i-a consolidat lui Kim statutul internațional. Jeremy Chan, analist China & Asia de Nord-Est la Eurasia Group , a interpretat semnalul ca pe o acceptare tacită a Coreei de Nord ca stat nuclear, ceea ce ar putea pune China pe picior de egalitate cu Rusia în ochii Phenianului. În același timp, el a spus că Beijingul și-a urmărit interesul strategic de a apropia Coreea de Nord și de a echilibra influența rusă. Întrebată dacă liderii au discutat denuclearizarea, diplomația chineză a declarat la un briefing că poziția și politica Beijingului privind Peninsula Coreeană rămân „consecvente și stabile”, însă nu a răspuns imediat unei solicitări ulterioare privind interpretarea lipsei de referințe publice ca acceptare implicită a statutului nuclear al Phenianului. Limite în apropierea Beijing–Phenian Analiștii citați de Reuters au observat diferențe între relatările celor două părți: Coreea de Nord a insistat pe fast și pe ideea unei relații de egalitate, în timp ce China a vorbit despre rezultate așteptate în domenii precum comerțul, turismul și aplicarea legii. Town a spus că aceste nuanțe indică limite ale disponibilității Phenianului de a-și îmbunătăți relația cu Beijingul, după apropierea de Moscova din ultimii ani, inclusiv prin sprijin militar pentru războiul din Ucraina și sprijin economic primit în schimb. Ea a adăugat că relația personală Kim–Xi pare mai slabă decât cea dintre Kim și Vladimir Putin, deși ambele părți înțeleg valoarea strategică a cooperării. Totuși, Reuters notează două elemente care au ieșit în evidență: sprijinul explicit al lui Kim pentru principiul „o singură Chină” (care include poziția Beijingului privind Taiwanul) și menționarea cooperării militare de către partea chineză. Chad O’Carroll, fondatorul publicației NK News, a spus că, deși nu există dovezi ale unui angajament material comparabil cu cel oferit Rusiei, mesajele Phenianului despre Taiwan „contează mai mult decât înainte”, în contextul în care Coreea de Nord a arătat că poate furniza asistență concretă unei mari puteri în timp de război. Un semnal urmărit: absența fiicei lui Kim Observatorii au urmărit și dacă fiica lui Kim Jong Un apare în imaginile oficiale, ceea ce ar fi alimentat speculațiile – vehiculate inclusiv de serviciile sud-coreene – că ar fi pregătită ca succesoare. Reuters precizează că fata, despre care se crede că are în jur de 13 ani și se numește Ju Ae, nu a fost văzută în materialele publicate de presa de stat chineză și nord-coreeană. Benjamin Ho, profesor asociat la S. Rajaratnam School of International Studies (Singapore), a explicat absența prin preferința Beijingului pentru protocol, care ar face „stânjenitoare” prezența unei fete tinere între oficiali de rang înalt. [...]
