Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria începe să reducă paza militară a infrastructurii energetice, după ce autoritățile au ajuns la concluzia că operatorii și-au întărit propriile măsuri de securitate, ceea ce scade nevoia unei desfășurări permanente de trupe, potrivit Digi24. Mișcarea are un impact operațional direct: armata își retrage personalul dintr-o misiune de protecție a infrastructurii critice, inclusiv a instalațiilor petroliere și de gaze.
Conform Forțelor Armate Maghiare, aproximativ 600 de soldați fuseseră staționați pentru această misiune. Ordinul de retragere a fost emis de șeful Statului Major General, Gabor Borondi, care a spus că forțele armate au început „raționalizarea” numărului de trupe implicate în protecția infrastructurii.
Decizia vine după ce autoritățile au stabilit că operatorii de infrastructură și-au consolidat măsurile de securitate independente. În acest context, menținerea trupelor în teren este considerată mai puțin necesară.
Trupele au fost desfășurate inițial în februarie, după ce guvernul anterior al Ungariei a susținut că Ucraina ar putea reprezenta o amenințare la adresa infrastructurii energetice, pe fondul disputelor privind tranzitul de petrol, potrivit HVG, citată de Kyiv Post.
La acel moment, oficiali maghiari au invocat îngrijorări legate de conducta de petrol Druzhba și presupuse riscuri pentru stații de pompare și alte instalații. Tot atunci, Index a relatat că ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a sugerat o „amprentă ucraineană” într-o presupusă tentativă de sabotaj legată de conectarea Serbiei la conducta de gaz care alimentează Ungaria.
Șeful Agenției de Securitate Militară din Serbia, Djuro Jovanic, a declarat ulterior că anchetatorii nu au găsit dovezi care să lege Ucraina de incident, potrivit Kurir. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tykhyi, a respins acuzațiile:
„Ucraina nu are nicio legătură cu acest lucru. Cel mai probabil, este vorba de o operațiune rusă sub falsă pavăză, care face parte din intervenția masivă a Moscovei în alegerile din Ungaria”
Retragerea trupelor are loc după schimbarea de guvern din Ungaria, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai fostului prim-ministru Viktor Orban. Noul premier, Peter Magyar, și-a poziționat guvernul ca pro-UE și a exprimat sprijin pentru Ucraina în contextul invaziei Rusiei.
Recomandate
Schimbarea de guvern de la Budapesta riscă să complice relația Israel–Ungaria prin dosarul Curții Penale Internaționale , deși Benjamin Netanyahu spune că a avut o discuție „caldă” cu noul premier ales, Peter Magyar , și că cei doi au convenit să continue cooperarea bilaterală, potrivit Digi24 . Convorbirea a avut loc la trei zile după ce Magyar l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán, un aliat de lungă durată al lui Netanyahu, iar Biroul premierului israelian a descris discuția drept una „introductivă” și „caldă”. Informațiile sunt prezentate în contextul relatărilor The Times of Israel . Miza: jurisdicția CPI și mandatul pe numele lui Netanyahu Potrivit materialului, contextul este sensibil deoarece Peter Magyar a anunțat anterior intenția de a readuce Ungaria în jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI) , instituție din care guvernul Orbán s-a retras anul trecut. CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu, pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza. În acest cadru, orice vizită oficială sau cooperare la nivel înalt poate deveni mai dificilă din punct de vedere diplomatic și juridic, dacă Budapesta își schimbă poziția față de CPI. Ce au discutat cei doi lideri În convorbire, Magyar i-a transmis lui Netanyahu că vrea să continue relațiile strânse dintre Ungaria și Israel și l-a invitat pe premierul israelian la o ceremonie dedicată împlinirii a 70 de ani de la Revolta Maghiară. Netanyahu ar fi salutat deschiderea omologului său și a răspuns pozitiv invitației, adresând la rândul său o invitație pentru o reuniune interguvernamentală la Ierusalim. Ce urmează, la nivel operațional Cei doi lideri au convenit ca miniștrii de externe ai celor două țări să se întâlnească „în perioada următoare” pentru a discuta continuarea cooperării bilaterale. Separat, președintele Israelului, Isaac Herzog, și ministrul de Externe, Gideon Sa’ar, l-au felicitat pe Magyar pentru victoria electorală, un semnal că Israelul urmărește menținerea unor relații stabile cu noul guvern de la Budapesta. [...]
Posibila prelungire a armistițiului SUA–Iran ar menține sub control riscul pentru livrările globale de petrol prin Hormuz , în condițiile în care părțile discută extinderea încetării focului cu încă două săptămâni pentru a câștiga timp de negocieri, potrivit Meduza , care citează Bloomberg. Armistițiul temporar expiră pe 21 aprilie, iar extinderea ar urma să permită discuții pentru un acord de pace. Unul dintre punctele centrale ale negocierilor este reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz , pe unde trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol, potrivit informațiilor citate din The New York Times. Ce se negociază: Ormuz și îmbogățirea uraniului Conform sursei citate, mediatorii dintre SUA și Iran încearcă să organizeze negocieri tehnice pentru cele mai disputate teme: reluarea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz ; programul de îmbogățire a uraniului al Iranului . În paralel, un oficial american a avertizat că nu există garanții că încetarea focului va fi prelungită și că SUA nu și-au dat încă acordul, în timp ce Ministerul de Externe al Iranului nu a răspuns solicitării de comentariu. Contextul armistițiului și următorii pași SUA și Iran au convenit o încetare a focului pentru două săptămâni, începând cu 8 aprilie. Ulterior, au avut loc discuții la Islamabad , însă fără un acord privind încheierea războiului. În cadrul negocierilor, The New York Times a relatat că SUA ar fi propus Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani, în timp ce Teheranul ar fi insistat pentru un termen de cinci ani; aceeași publicație a indicat că principalul obstacol rămâne renunțarea Iranului la programul nuclear. Un al doilea tur de discuții ar putea avea loc la Islamabad spre finalul săptămânii viitoare (care se încheie pe 26 aprilie), a relatat postul pakistanez Geo, citând surse. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 14 aprilie că războiul început pe 28 februarie este „aproape de final”. [...]
Statele Unite au raportat 442.637 de deportări în anul fiscal 2025, sub ținta politică de un milion pe an , într-un prim set de date oficiale publicat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit Mediafax . Diferența dintre promisiune și execuție contează direct pentru bugetarea și capacitatea operațională a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), care își menține obiectivul pentru următorul an fiscal, dar anticipează deja mai puține fonduri în 2027 față de 2026. Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE) a deportat 442.637 de persoane în anul fiscal 2025 (1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2025), conform statisticilor publicate recent și analizate de Axios. Aproape 167.000 dintre cei deportați aveau cazier judiciar (condamnări și acuzații în curs), adică aproximativ 38% din total. Ce arată datele despre ritmul deportărilor Cifra totală este cu aproximativ 171.000 mai mare decât în anul fiscal precedent, însă rămâne mult sub promisiunea din campania lui Donald Trump de a deporta un milion de persoane pe an. Statistica a apărut într-un raport de justificare a bugetului pentru Congresul SUA și este prezentată ca prima raportare oficială privind deportările publicată sub a doua administrație Trump. În același timp, Oficiul de Statistică pentru Securitate Internă nu și-a actualizat datele de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Ținta rămâne, dar apare presiunea bugetară Raportul ICE analizat de Axios indică faptul că obiectivul de a deporta un milion de persoane în următorul an fiscal „rămâne neschimbat”. Totuși, raportul bugetar al DHS preconizează deja mai puține fonduri pentru anul fiscal 2027 comparativ cu 2026, ceea ce ridică semne de întrebare privind resursele necesare pentru accelerarea operațiunilor. Ce nu intră în raport: „autodeportările” Datele nu includ deportările voluntare. În plus, cifra intens promovată a „autodeportărilor”, invocată de DHS, nu apare în raport: prin aplicația „CBP Home”, imigranții fără acte pot alege să plece pe cont propriu, iar în schimb biletul de avion este plătit și primesc un bonus de 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei). Comunicatele DHS au susținut că peste două milioane de persoane s-au „autodeportat”, fără publicarea unor serii de date periodice. [...]
Senatul SUA , controlat de republicani, a blocat din nou o limitare a puterilor de război ale lui Trump , respingând o rezoluție care ar fi obligat administrația să retragă forțele americane din conflictul cu Iranul până la o autorizare explicită a Congresului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de reglementare și control instituțional: cine decide continuarea operațiunilor militare, Casa Albă sau Congresul. Votul de miercuri este a patra ocazie din acest an în care Senatul a ales, în practică, să lase puterile de război la nivelul președintelui, într-un conflict pe care democrații îl consideră „ilegal și nejustificat”. Republicanii au argumentat că își mențin, deocamdată, încrederea în conducerea lui Donald Trump în timp de război, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și riscurile unei retrageri. Termenul legal care apasă pe decizie Materialul amintește că Legea puterilor de război din 1973 impune ca, în termen de 60 de zile de la începerea unui conflict, Congresul să declare război sau să autorizeze folosirea forței. Acest termen urmează să expire la finalul lunii, iar legea permite o prelungire de încă 30 de zile. În acest context, legislatorii au transmis că vor ca administrația să prezinte „în curând” un plan pentru încheierea conflictului. Sprijin politic, dar cu limite Deși au respins rezoluția democraților, unii republicani ar fi semnalat deja că privesc spre viitoarele alegeri, care ar putea deveni un test pentru președinte dacă războiul se prelungește, potrivit AP, citată de Mediafax. Aceeași sursă notează și o nuanță importantă: republicanii ar fi nerăbdători ca războiul să se încheie și este posibil să nu accepte la nesfârșit extinderea puterii executive în acest dosar. [...]
Recuperarea a 50 km² în martie arată că Ucraina își poate menține presiunea pe front, în timp ce încearcă să lovească și baza economică a Rusiei , potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Câștigul teritorial a fost anunțat de comandantul forțelor armate ucrainene, Oleksandr Syrskyi , citat de Reuters. Avansul din martie continuă seria de câștiguri treptate raportate de Kiev de la începutul anului, în condițiile în care luptele rămân intense. Syrskyi a indicat anterior că Ucraina a recucerit în total aproximativ 480 km² de la sfârșitul lunii ianuarie. Presiune operațională pe o linie de contact de circa 1.200 km Pe fondul schimbării vremii, armata rusă și-a crescut ritmul atacurilor și acționează pe aproape întreaga linie de contact, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri, conform aceleiași relatări. Cele mai afectate zone sunt în estul și sud-estul Ucrainei. Regiunea din jurul orașului Pokrovsk este descrisă drept una dintre cele mai disputate, în contextul în care Rusia ar încerca să preia controlul complet încă din 2024. De asemenea, direcțiile Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman au înregistrat confruntări intense. Lovituri asupra țintelor din Rusia, inclusiv în rafinare: miza veniturilor din exporturi În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a intensificat loviturile asupra obiectivelor strategice din interiorul teritoriului rus, cu scopul de a reduce capacitatea de atac a Rusiei și de a-i slăbi baza economică a efortului de război. Potrivit datelor menționate în material, în martie au fost vizate 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din sectorul rafinării petrolului. Operațiunile au inclus atacuri asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte, fiind prezentate ca parte a unei strategii de diminuare a veniturilor Moscovei din exporturi. [...]
Israelul își extinde zona tampon din Liban și va continua loviturile asupra Hezbollah , într-o mișcare care indică menținerea presiunii militare și o repoziționare operațională pe frontiera de nord, potrivit The Jerusalem Post . Premierul Benjamin Netanyahu a spus că zona tampon va fi extinsă și „spre est”, pentru ca Israelul „să îi poată ajuta mai bine pe frații noștri druzi în momentul lor de nevoie”. Netanyahu a afirmat că luptele curente din Liban sunt concentrate în jurul localității Bint Jbail, pe care a descris-o drept „capitala Hezbollah în sudul Libanului”, și a adăugat că armata israeliană (IDF) este „aproape” de a prelua controlul asupra orașului. Ce urmărește Israelul, potrivit lui Netanyahu În paralel cu operațiunile militare, Netanyahu a spus că discuțiile în curs cu Libanul au loc „datorită forței Israelului” și ar avea două obiective: dezmembrarea Hezbollah; stabilirea unei păci de durată. „Pace prin forță”, a spus Netanyahu, conform relatării. Legătura cu dosarul Iranului și poziția IDF Netanyahu a mai declarat că Israelul este în contact constant cu Statele Unite în legătură cu negocierile Washingtonului cu Iranul. El a susținut că obiectivele sunt „identice” și a enumerat, între țintele urmărite, îndepărtarea materialului îmbogățit din Iran și anularea capacității de îmbogățire, precum și „deschiderea strâmtorilor” (formulare redată de publicație, fără detalii suplimentare în textul sursă). Totodată, Netanyahu a spus că Israelul este pregătit pentru „orice eventualitate”, inclusiv pentru reluarea luptelor. În aceeași seară, purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, a afirmat că armata este pregătită să atace din nou Iranul „dacă va fi necesar”. Defrin a mai spus că Hezbollah a fost „slăbit sever” în urma acțiunilor IDF în Liban și că gruparea „se retrage” în prezent. „Teroriștii Hezbollah au crezut că se pot ascunde și că vor fi protejați și imuni. Nu sunt”, a declarat Defrin. [...]
