Guvernul Ungariei vrea să oprească vizele pentru lucrătorii din afara UE - companiile avertizează asupra riscului de scădere a producției într-o piață a muncii deja tensionată

Planul noului guvern de la Budapesta de a opri vizele pentru lucrători din afara UE riscă să lovească producția într-o economie cu deficit de forță de muncă, avertizează companii și organizații de business, potrivit Reuters . Guvernul condus de premierul Peter Magyar , al cărui partid Tisza a câștigat alegerile din 12 aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, a anunțat că intenționează să oprească, din luna viitoare, emiterea vizelor pentru lucrători din afara Uniunii Europene. În programul său, Tisza susține că nu va permite „lucrătorilor oaspeți” să ocupe locuri de muncă ale ungurilor și să împingă salariile în jos. De ce contează pentru companii: risc de întreruperi și scădere de output Mediul de afaceri și firmele de recrutare spun că o interdicție bruscă ar putea afecta direct capacitatea de producție, în special în sectoare care depind deja de personal din afara UE. Șeful regional al Randstad a avertizat că o astfel de măsură ar pune presiune pe companiile care se bazează pe muncă din import și că, pe termen lung, „nu ar fi viabilă”. „O interdicție totală a lucrătorilor din afara UE nu ar fi viabilă pe termen lung”, a declarat Sandor Baja, directorul general Randstad pentru Cehia, Ungaria și România. Acesta a adăugat că o parte importantă a forței de muncă din Ungaria urmează să iasă la pensie în următorul deceniu și și-a exprimat speranța că echipa ministrului economiei, Istvan Kapitany, va lăsa „raționalitatea economică” să primeze. Cât de mare e dependența: de la 2% în total la 20% în unele companii Conform statisticilor oficiale citate de Reuters, lucrătorii străini reprezintă circa 2% din forța de muncă a Ungariei. Totuși, lideri de business susțin că, în anumite domenii și companii, ponderea este mult mai mare, mai ales în industrie și servicii. Akos Janza, președintele Camerei de Comerț Americane, spune că lucrătorii străini – atât personal cu calificare înaltă, cât și muncitori – pot ajunge până la 20% din angajații unor companii. El a dat exemplul unei firme din producție care ar fi nevoită să taie un schimb întreg fără „lucrători oaspeți”. Alternative interne există, dar cu limite Randstad estimează că Ungaria ar avea un „rezervor” intern de aproximativ 400.000 de persoane care ar putea fi atrase pe piața muncii (tineri sub 25 de ani, persoane peste 55 de ani și locuitori ai orașelor mici), însă constrângerile de mobilitate reduc capacitatea acestei soluții de a acoperi rapid lipsurile. În același timp, Ungaria nu a beneficiat de un aflux mare de refugiați ucraineni care să atenueze deficitul de personal, spre deosebire de Germania, Polonia sau Cehia. Presiune din partea investitorilor: „economia nu poate funcționa” fără lucrători din afara UE Robert Keszte, șeful Camerei de Comerț Germane din Ungaria, a avertizat că oprirea vizelor ar afecta puternic economia. „În opinia noastră, economia ungară nu poate funcționa în prezent fără lucrători din țări terțe (din afara UE)”, a spus el. Pentru companii, miza imediată este predictibilitatea: dacă oprirea vizelor intră în vigoare „din luna viitoare”, așa cum a indicat partidul de guvernământ, ajustările de personal ar putea deveni rapide și costisitoare, cu efecte directe asupra producției în sectoarele dependente de forță de muncă externă. [...]