Știri
Știri din categoria Externe
UE își extinde aplicarea sancțiunilor pe mare, autorizând reținerea petrolierelor suspectate că transportă petrol rusesc în Mediterană, o schimbare cu impact direct asupra rutelor maritime și a riscurilor operaționale pentru transportatori, potrivit Economedia.
Măsura a fost anunțată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la o reuniune a miniștrilor apărării din UE. Reținerile sunt autorizate în cadrul Operațiunii IRINI, misiunea navală a Uniunii în Mediterană.
„Operațiunea noastră IRINI a modificat regulile de angajament și va începe acum să rețină nave. Ideea este de a utiliza cele mai bune practici din diferite țări din Europa.”
Operațiunea IRINI a fost lansată în 2020 pentru a inspecta nave comerciale, cu obiectivul de a preveni transporturile ilegale de arme către Libia. Acum, prin modificarea „regulilor de angajament” (setul de reguli care stabilesc când și cum pot interveni forțele), misiunea capătă un instrument mai intruziv: reținerea navelor suspecte.
În teren, intervențiile sunt derulate de nave militare ale statelor membre, „în special” ale Marinei Franceze, cu sprijinul serviciilor de informații din Marea Britanie. Potrivit informațiilor din articol, sunt folosite trupe de elită parașutate din elicoptere pentru a prelua controlul asupra navelor suspectate.
Ținta sunt petroliere aflate pe liste de sancțiuni ale UE, SUA sau Marii Britanii, care, conform sursei, folosesc frecvent pavilioane false (de exemplu Comore sau Mozambic) și structuri de proprietate opace pentru a transporta țiței rusesc.
Sunt menționate două cazuri:
În primăvară, petroliere asociate cu companii occidentale au început să își reducă activitatea pe piața rusească de transport maritim de produse petroliere, după adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE. Acesta a inclus, potrivit articolului, o „bază” pentru o interdicție privind furnizarea serviciilor de transport maritim pentru produse petroliere rusești, care ar urma să fie implementată în coordonare cu G7.
Pe lângă componenta de sancțiuni, articolul indică și un motiv de siguranță: multe nave din „flota din umbră” ar fi vechi, prost întreținute și ar naviga fără asigurări valide, ceea ce crește riscul unor incidente. Este menționat cazul petrolierului rusesc Arctic Metagaz, rămas în derivă în Mediterană după explozii, episod care ar fi amplificat îngrijorările privind o posibilă catastrofă de mediu în apropierea Europei.
Moscova a descris acțiunile drept „acte de piraterie” și o încălcare a dreptului internațional privind libertatea de navigație. Ca răspuns, Rusia ar fi început să își escorteze ocazional navele comerciale și petrolierele cu nave de război și submarine în apele europene, pentru a descuraja confiscările.
Pentru piața de transport maritim, autorizarea reținerilor ridică miza: crește riscul de întreruperi pe rute, de întârzieri și de costuri suplimentare pentru operatorii care ajung sub suspiciune sau care operează în zone unde se intensifică verificările.
Recomandate
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
Victoria electorală a lui Nikol Pașinian consolidează virajul Armeniei spre UE , într-un moment în care Erevanul încearcă să iasă din orbita Moscovei, potrivit news.ro . Mesajele de felicitare venite de la Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen și Kaja Kallas indică o susținere politică europeană pentru direcția pro-occidentală a guvernului armean. Semnal politic de la Paris și Bruxelles Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a felicitat pe premierul armean în exercițiu pentru „victoria largă” și a transmis că vrea să sprijine „apropierea de Europa” a Armeniei. Într-un mesaj publicat pe X, Macron a vorbit despre continuarea cooperării bilaterale, susținerea păcii și a suveranității Armeniei și sprijinirea dinamicii de apropiere de Europa. Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat victoria, afirmând că UE „este alături de Armenia” și apreciind parteneriatul cu „o Armenie democratică” care se apropie de Europa. Von der Leyen a făcut referire și la „spiritul Revoluției de Catifea” din 2018, care l-a adus pe Pașinian la putere. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a interpretat rezultatul ca pe o opțiune pentru „un viitor european”, în pofida „puterii presiunii rusești”, conform aceleiași surse. Rezultatul alegerilor: diferență netă între tabere Comisia Electorală Centrală a anunțat că, după numărarea tuturor voturilor, Partidul Contractul Civil al lui Nikol Pașinian a obținut 49,8% din voturi, în timp ce Alianța Armenia Puternică, condusă de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian, a luat 23,3%. Alegerile au avut loc după ani de schimbări interne profunde, pe fondul promisiunii lui Pașinian, lansate în 2018, de a destructura un sistem oligarhic postsovietic. De ce contează: relația cu Rusia rămâne, dar direcția se schimbă Armenia și Rusia rămân aliate, legate de „200 de ani de istorie”, însă Erevanul și-a intensificat acuzațiile la adresa Moscovei și își orientează politica externă către Uniunea Europeană și Statele Unite. În acest context, victoria lui Pașinian și reacțiile liderilor europeni întăresc semnalul că apropierea de UE devine o miză centrală a guvernării de la Erevan. [...]
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
Acuzațiile Moscovei privind „amestecul UE” în alegerile din Armenia ridică miza politică a relației Erevan–Bruxelles și pot alimenta o nouă rundă de tensiuni diplomatice în regiune, pe fondul reorientării Armeniei către Occident, potrivit Agerpres . Ministerul rus de externe susține că alegerile legislative desfășurate duminică în Armenia au avut loc „într-un context de presiuni fără precedent asupra opoziției” și de „amestec din partea Occidentului, în primul rând a UE”, conform unui comunicat citat de AFP. Declarația îi aparține purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova . Ce spune Rusia despre scrutin Zaharova afirmă că atât campania, cât și votul „s-au desfășurat într-un climat de reprimare severă” a partidelor și mișcărilor de opoziție, precum și a militanților și susținătorilor acestora, de către autoritățile armene. Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că la alegeri ar fi existat „numeroase nereguli”, fără să ofere detalii. Contextul politic: Armenia între Rusia și Occident Relațiile Armeniei cu Rusia au fost unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale. În același timp, AFP reamintește că și Rusia a fost acuzată de amestec în alegeri, inclusiv printr-o campanie de dezinformare a alegătorilor. Potrivit Comisiei Electorale de la Erevan, partidul premierului Nikol Pașinian — lider care a reorientat Armenia către Occident — a câștigat „clar”, cu aproape 50% din voturi. Reacția opoziției pro-ruse Opozanții pro-ruși, în frunte cu Samvel Karapetian, au susținut că au existat nereguli și au afirmat că membri ai echipei de campanie a partidului său, Armenia Puternică, au fost arestați. Formațiunea a obținut sub 25% din voturi, conform datelor citate. [...]
Kremlinul respinge relansarea negocierilor și mizează pe câștiguri militare , semnalând că războiul din Ucraina rămâne, pe termen scurt, un factor de risc major pentru stabilitatea economică regională și pentru costurile de securitate ale Europei, potrivit Digi24 . În 8 iunie, înalți oficiali ruși au respins recentele propuneri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene menite să relanseze negocierile pentru încetarea războiului, sugerând că Moscova rămâne concentrată mai degrabă pe evoluțiile de pe câmpul de luptă decât pe diplomație. Declarațiile au venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut reluarea discuțiilor cu Rusia, iar lideri europeni au prezentat un cadru pentru o viitoare soluționare. Zelenski l-a îndemnat pe Vladimir Putin, într-o scrisoare deschisă, să continue negocierile bilaterale și a propus o întâlnire directă între cei doi. Inițiativa a fost preluată de liderii Franței, Germaniei, Regatului Unit și Ucrainei, care au emis pe 7 iunie o declarație comună cu cinci condiții pentru o „pace justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și negocieri bazate pe linia actuală de contact. Mesajul Moscovei: „totul depinde” de front, nu de diplomație Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a indicat că direcția războiului va fi decisă de situația de pe front, nu de negocieri. „Nu știu cum am putea vorbi despre negocieri în acest context. În acest moment, totul depinde nu de negocieri, ci de acțiunile eroilor noștri de pe linia frontului.” În paralel, Kievul susține că înghețarea actualei linii a frontului este cea mai realistă bază pentru un armistițiu. Rusia, în schimb, cere retragerea forțelor ucrainene din anumite zone ale Donbasului ca precondiție pentru orice acord, cerere respinsă de Ucraina. „Troica europeană” și contradicția invocată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins inițiativa europeană în briefingul din 8 iunie, argumentând că apelurile la pace sunt incompatibile cu continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. „Aș dori să subliniez că Macron, Starmer și Merz încearcă cu toții să vorbească despre pace. În același timp, ei subliniază intenția lor de a ajuta (Ucraina) în producerea de noi tipuri de arme. Nu este aceasta o contradicție în retorica lor?” Context: blocajul eforturilor SUA și miza pentru Europa Articolul notează că eforturile de pace mediate de SUA au rămas „efectiv înghețate” din februarie, pe fondul concentrării Washingtonului pe războiul cu Iranul. În acest context, Kievul a intensificat apelurile pentru un rol european mai important în diplomație și a cerut ca Europa să fie implicată direct în orice negocieri privind viitorul Ucrainei. Moscova a indicat deschidere pentru o anumită formă de participare europeană, dar l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca posibil mediator, variantă respinsă în luna mai de Kiev și de guverne europene, invocând legăturile acestuia cu Putin. Putin a respins ultima inițiativă a lui Zelenski la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 5 iunie, afirmând că „nu vede niciun rost” într-o întâlnire cu liderul ucrainean. Ulterior, Zelenski a acuzat Rusia că nu are interes real pentru încheierea războiului. „Din păcate, partea rusă alege din nou războiul — toată lumea a auzit răspunsul astăzi.” [...]
Recucerirea a peste 600 km² în 2026 sugerează o schimbare operațională pe front , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone asupra logisticii ruse, potrivit Adevărul . Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , susține că Ucraina a recucerit peste 600 de kilometri pătrați de la începutul anului, iar în luna mai ar fi recuperat cu 100 km² mai mult teritoriu decât a pierdut. Sîrski nu a indicat zonele în care au fost obținute câștigurile, menționând doar că, în anumite sectoare ale frontului, forțele ucrainene „continuă să dețină inițiativa”, conform informațiilor preluate de Adevărul din Daily Mail . Drona, factorul care apasă pe lanțul de aprovizionare al Rusiei O explicație pentru această dinamică este eficiența tot mai mare a campaniilor ucrainene cu drone, potrivit unei analize a Institutului de Studiere a Războiului (ISW) , citată în articol. ISW arată că Ucraina ar fi recucerit pentru a doua lună consecutiv mai mult teritoriu decât a pierdut. Experții citați susțin că atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice din Rusia afectează capacitatea Moscovei de a aproviziona frontul și cresc presiunea asupra Kremlinului. În același timp, articolul notează că unele drone ucrainene au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO din regiunea baltică, incidente pe care Kievul le pune pe seama sistemelor rusești de război electronic. Efecte diplomatice: Europa își revendică un rol mai mare Pe fundalul evoluțiilor de pe front, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, împreună cu Ucraina, au emis o declarație comună cu cinci condiții pentru o eventuală soluție între Kiev și Moscova, potrivit articolului. Documentul se aliniază îndeaproape cu o scrisoare deschisă trimisă anterior de președintele Volodîmîr Zelenski către Vladimir Putin, menționată de Adevărul în materialul său (link în articol). Declarația „salută” progresele recente ale Ucrainei și „utilizarea revoluționară a tehnologiei dronelor”, inclusiv capacitatea de a lovi, pe rază medie, logistica rusă din spatele liniei frontului, potrivit Kyiv Independent . În paralel, deși negocierile de pace mediate de Statele Unite continuă de luni de zile, Vladimir Putin a respins apelurile la armistițiu și propunerea de dialog direct lansată de Zelenski, mai notează articolul. Kievul încearcă să crească ponderea Europei în procesul diplomatic, iar propunerea Kremlinului ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie mediator a fost respinsă de Ucraina și de oficiali europeni, din cauza relațiilor sale apropiate cu Rusia. [...]
