Știri
Știri din categoria Externe
Kievul neagă implicarea în explozibilii găsiți lângă Balkan Stream, potrivit HotNews.ro, în timp ce autoritățile ungare indică Ucraina drept responsabilă pentru o presupusă tentativă de sabotaj.
Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că „Ucraina nu are nimic de-a face” cu rucsacurile cu explozibili descoperite duminică la Kanjiza, în nordul Serbiei, în apropierea traseului gazoductului Balkan Stream, care alimentează cu gaz rusesc Serbia și Ungaria. Descoperirea a fost anunțată de președintele sârb Aleksandar Vucic.
Un purtător de cuvânt al diplomației ucrainene a susținut, pe rețelele sociale, că incidentul ar fi „cel mai probabil o operațiune sub steag fals”, pe fondul a ceea ce Kievul descrie drept interferență rusească în alegerile din Ungaria, notează Agerpres, citată de HotNews.ro.
La Budapesta, premierul Viktor Orban a convocat duminică o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare și a acuzat Ucraina că ar fi pus la cale un sabotaj. Într-un mesaj video după ședință, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că tentativa „se înscrie perfect într-o serie de acțiuni” prin care ucrainenii ar încerca să întrerupă livrările de gaze și petrol din Rusia către Europa, consemnează EFE, citată de HotNews.ro.
Szijjarto a invocat, în același context, sabotajul gazoductelor Nord Stream și oprirea fluxurilor de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba, episod după care Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene destinat Ucrainei. Orban a afirmat, într-un mesaj video separat, că „pretențiile Ucrainei reprezintă o amenințare mortală pentru Ungaria” și că securitatea energetică a țării „nu este un joc”.
Pe plan intern, cazul a fost imediat politizat: Peter Magyar, liderul partidului Tisza, creditat înaintea Fidesz în sondaje înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, susține că presupusa tentativă de sabotaj ar fi fost o înscenare a lui Orban, realizată în complicitate cu președintele sârb Aleksandar Vucic.
Recomandate
Ucraina a lansat un post de radio în limba maghiară pentru a contracara mesajele pe care le consideră anti-ucrainene venite dinspre guvernul de la Budapesta, potrivit G4Media . Inițiativa, prezentată ca o emisiune radio online disponibilă 24 de ore din 24, se numește „Radio Ungaria Ucraina” (Hungarian Radio Ukraine), iar purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhij Tikhij, a spus pe X că decizia a venit după „declarații absurde” făcute zilnic de oficiali maghiari, relatează ziarul de opoziție Nepszava . Conform unui raport al agenției de presă de stat ucrainene Ukrinform, citat de G4Media, postul difuzează non-stop un comunicat în maghiară, engleză și ucraineană, în care Kievul respinge „afirmațiile manipulative” atribuite premierului Viktor Orbán și echipei sale. Mesajul repetat susține că Ucraina condamnă încercările de a fi implicată în politica internă a Ungariei și în campaniile electorale și afirmă că „Ucraina nu a dorit niciodată și nu dorește nici acum nimic rău” Ungariei. Ministrul ungar al afacerilor externe și al economiei externe, Péter Szijjártó, a reacționat încă de joi, într-un videoclip publicat pe Facebook, susținând că lansarea radioului ar fi o intervenție în context electoral, cu „zece zile până la alegeri”. El a afirmat că postul ar difuza „propagandă ucraineană” cu scopul de a sprijini instalarea la putere a unui guvern „pro-ucrainean”, invocând și teme precum drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, un „blocaj petrolier” și riscuri de securitate energetică. În același context, G4Media amintește că Viktor Orbán a avut în ultimii ani poziții critice față de Ucraina și notează că, potrivit unui sondaj din februarie 2024, 52% dintre ucraineni considerau Ungaria un stat inamic. [...]
Rusia a schimbat tactica de atac în Ucraina, folosind valuri de drone zi și noapte , pe fondul războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează The Times. Noua abordare urmărește, în primul rând, să consume resursele apărării aeriene ucrainene, nu doar să lovească ținte punctuale. Conform The Times , atacurile rusești ar dura acum până la 24 de ore și ar putea implica până la 1.000 de drone. Spre deosebire de tiparul anterior, loviturile nu mai sunt concentrate exclusiv pe timpul nopții, ci se desfășoară și ziua. Oficiali militari ucraineni susțin că obiectivul principal al acestor operațiuni este epuizarea sistemului de apărare aeriană. În acest cadru, Rusia folosește frecvent drone false, care creează ținte fictive și obligă Ucraina să consume muniție și să suprasolicite mijloacele de detectare și interceptare. Elementele-cheie ale tacticii descrise includ: atacuri prelungite, care pot dura până la 24 de ore; utilizarea unor valuri succesive de drone, inclusiv pe timp de zi; introducerea de drone false pentru a genera ținte fictive și a forța consumul de resurse; crearea de „ferestre” pentru folosirea unor rachete cu efect distructiv, după ce apărarea este încărcată. Militarii ucraineni leagă schimbarea de evoluțiile din Iran, în contextul în care SUA și aliații lor ar redistribui sisteme de apărare aeriană. În acest scenariu, Ucraina ar putea ajunge la o criză de muniție, pe măsură ce presiunea asupra apărării aeriene crește. În plus, rușii ar miza pe faptul că Statele Unite vor reduce livrările de arme către Ucraina, ceea ce ar amplifica vulnerabilitățile în fața atacurilor aeriene repetate, mai notează Mediafax, pe baza informațiilor din presa britanică. [...]
SUA, Iranul și mediatorii regionali discută un posibil armistițiu de 45 de zile , potrivit News.ro , care citează informații publicate de Axios pe baza a patru surse americane, israeliene și regionale familiarizate cu discuțiile. Conform Axios, negocierile vizează termenii unui acord în două faze. Prima etapă ar presupune un armistițiu de 45 de zile, perioadă în care părțile ar încerca să ajungă la o înțelegere pentru încetarea definitivă a războiului. A doua fază ar urma să fie un acord propriu-zis privind încetarea războiului, notează publicația. Armistițiul ar putea fi prelungit, dacă ar fi nevoie de mai mult timp pentru negocieri. Reuters consemnează că nu a putut verifica independent informațiile privind discuțiile și structura în două etape a acordului. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a făcut o declarație pentru Wall Street Journal despre un termen-limită legat de Strâmtoarea Ormuz și posibile consecințe în cazul nerespectării acestuia. „Termenul limită pe care l-a stabilit pentru ca Iranul să deschidă Strâmtoarea Ormuz sau să se confrunte cu atacuri asupra infrastructurii critice este marţi seara.” [...]
Aripa armată a Hamas respinge dezarmarea , condiționând orice discuție de aplicarea integrală a primei etape a unui armistițiu intermediat de SUA, potrivit Al Jazeera . În materialul publicat pe 5 aprilie 2026, aripa armată a Hamas afirmă că nu va aborda subiectul dezarmării înainte ca Israelul să implementeze complet prima fază a armistițiului. Hamas descrie solicitarea de dezarmare drept o încercare de a continua războiul din Gaza, conform relatării Al Jazeera. În același timp, Israelul își continuă atacurile, notează sursa, în contextul în care armistițiul menționat este prezentat ca fiind intermediat de Statele Unite. Poziția Hamas sugerează că discuțiile despre dezarmare rămân blocate de disputele privind implementarea armistițiului, ceea ce menține incertitudinea asupra pașilor următori în procesul de încetare a ostilităților. [...]
Donald Trump urmează să se întâlnească în mai cu Xi Jinping în China , într-o vizită urmărită atent, la un an după ce Washingtonul a introdus tarife globale ample, potrivit Reuters . Va fi prima deplasare a lui Trump în China în ultimii opt ani, într-un moment în care relația comercială dintre cele mai mari două economii ale lumii rămâne tensionată. Reuters notează că disputa a evoluat de la un schimb de tarife „ochi pentru ochi” la o etapă de gestionare a tensiunilor, după mai multe runde de negocieri, convorbiri telefonice și o întâlnire între cei doi lideri în 2025. Summitul din mai este văzut ca un test pentru stabilitatea armistițiilor comerciale convenite anterior și pentru capacitatea celor două părți de a limita escaladările. În 2026, administrația americană a deschis în martie noi investigații de tip „Section 301” (procedură americană privind practicile comerciale considerate neloiale) vizând industrii chineze, iar China a răspuns cu investigații reciproce, consemnează Reuters. Tot în martie, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, s-au întâlnit la Paris cu vicepremierul chinez He Lifeng și cu negociatorul Li Chenggang, într-o a șasea rundă de discuții pe care ambele părți au descris-o drept „constructivă”. În februarie, Curtea Supremă a SUA a respins regimul global de tarife al lui Trump, însă președintele a indicat că va continua să folosească tarifele, transmite Reuters. În ianuarie, China a încheiat 2025 cu un excedent comercial record, pe fondul redirecționării comerțului către Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, în timp ce scăderea exporturilor către SUA s-a accelerat. În 2025, tensiunile au atins un vârf în aprilie, când Trump a revenit la Casa Albă cu un tarif punitiv de 10% pe bunurile chineze și a anunțat la începutul lunii tarife extinse pentru toate importurile, măsură care a deteriorat suplimentar relațiile cu Beijingul, potrivit Reuters. China a ripostat, iar cele două țări au majorat pe rând taxele până la niveluri care au depășit 100%; Beijingul a început și restricționarea exporturilor pentru unele pământuri rare. În mai 2025, la prima rundă de discuții comerciale de la Geneva, cele două părți au convenit un armistițiu de 90 de zile care a permis reducerea tarifelor ridicate, însă ulterior Washingtonul a acuzat Beijingul că a încălcat înțelegerea, iar China a susținut că SUA au introdus măsuri „restrictive discriminatorii”, relatează Reuters. În octombrie, China a extins controalele la export pentru mai multe elemente de pământuri rare și a intensificat verificările asupra utilizatorilor de semiconductori, în timp ce SUA au adăugat o taxă de încă 100% pe importurile din China și au introdus controale la export pentru software critic; în același timp, ambele țări și-au vizat reciproc industria de transport maritim. Tot atunci, Trump și Xi s-au întâlnit la Busan și au convenit un nou armistițiu comercial, cu angajamente privind reducerea tarifelor, combaterea traficului ilegal de fentanil, reluarea achizițiilor chineze de soia din SUA și o pauză a restricțiilor la export pentru pământuri rare. [...]
Donald Trump a amânat cu 24 de ore ultimatumul către Iran , până marți seara la Washington, potrivit Libertatea . Miza este redeschiderea Strâmtorii Ormuz, iar președintele SUA a reluat amenințarea că, în lipsa unui răspuns, Iranul ar urma să se confrunte cu atacuri asupra infrastructurii energetice. Trump a anunțat noul termen pe Truth Social, indicând ora „marți, 20:00, ora estică”, ceea ce corespunde orei 03:00 în România (miercuri). Înainte, ultimatumul fusese extins cu zece zile până luni, 6 aprilie, iar sâmbătă Trump avertizase că mai sunt „48 de ore înainte să dezlănțuie iadul”, după care a revenit cu mesajul că va lovi de marți centralele electrice și podurile din Iran. În paralel, liderul de la Casa Albă a spus, într-un interviu pentru Fox News, că există „șanse bune” pentru un acord cu Iranul și a sugerat că discuțiile nu vizează programul nuclear, pe motiv că Teheranul ar fi renunțat la ideea de a dezvolta arme atomice. Întrebat despre finalul războiului, Trump a răspuns: „Vă voi anunța în curând”. „Și dacă nu fac ceva până marți seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică și nu vor mai avea niciun pod în picioare”, a avertizat el într-un interviu acordat pentru Wall Street Journal. Pe un alt subiect, Trump a lansat acuzații la adresa kurzilor, susținând că SUA ar fi încercat, la un moment dat, să trimită arme protestatarilor din Iran prin intermediul grupărilor kurde din regiune, dar că acestea ar fi fost deturnate. „Cred că kurzii au luat armele”, a afirmat el. În contrapunct, un oficial de rang înalt din Kurdistanul irakian, Qubad Talabani, a declarat pentru AFP că nu a observat vreo încercare a Statelor Unite de a înarma grupuri de opoziție iraniene din Kurdistan. [...]
