Știri
Știri din categoria Externe
Kievul neagă implicarea în explozibilii găsiți lângă Balkan Stream, potrivit HotNews.ro, în timp ce autoritățile ungare indică Ucraina drept responsabilă pentru o presupusă tentativă de sabotaj.
Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că „Ucraina nu are nimic de-a face” cu rucsacurile cu explozibili descoperite duminică la Kanjiza, în nordul Serbiei, în apropierea traseului gazoductului Balkan Stream, care alimentează cu gaz rusesc Serbia și Ungaria. Descoperirea a fost anunțată de președintele sârb Aleksandar Vucic.
Un purtător de cuvânt al diplomației ucrainene a susținut, pe rețelele sociale, că incidentul ar fi „cel mai probabil o operațiune sub steag fals”, pe fondul a ceea ce Kievul descrie drept interferență rusească în alegerile din Ungaria, notează Agerpres, citată de HotNews.ro.
La Budapesta, premierul Viktor Orban a convocat duminică o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare și a acuzat Ucraina că ar fi pus la cale un sabotaj. Într-un mesaj video după ședință, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că tentativa „se înscrie perfect într-o serie de acțiuni” prin care ucrainenii ar încerca să întrerupă livrările de gaze și petrol din Rusia către Europa, consemnează EFE, citată de HotNews.ro.
Szijjarto a invocat, în același context, sabotajul gazoductelor Nord Stream și oprirea fluxurilor de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba, episod după care Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene destinat Ucrainei. Orban a afirmat, într-un mesaj video separat, că „pretențiile Ucrainei reprezintă o amenințare mortală pentru Ungaria” și că securitatea energetică a țării „nu este un joc”.
Pe plan intern, cazul a fost imediat politizat: Peter Magyar, liderul partidului Tisza, creditat înaintea Fidesz în sondaje înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, susține că presupusa tentativă de sabotaj ar fi fost o înscenare a lui Orban, realizată în complicitate cu președintele sârb Aleksandar Vucic.
Recomandate
Incidentul cu drona căzută la Galați a devenit muniție politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a folosit cazul pentru a cere menținerea „neutralității” Budapestei și pentru a critica „Europa beligerantă”, fără să menționeze Rusia, potrivit HotNews . Orbán a transmis vineri un mesaj de „solidaritate cu victimele atacului cu drone care a lovit România”, dar a legat incidentul de o avertizare către actualul premier ungar, Péter Magyar . În declarația citată, fostul premier susține că episodul „confirmă” riscurile războiului pentru statele vecine și cere guvernului de la Budapesta „să mențină politica de neutralitate” și „să nu facă niciun pas în direcția unei Europe beligerante”. Mesaje opuse la Budapesta: „neutralitate” vs. unitate UE-NATO În contrast, premierul Péter Magyar a condamnat explicit „atacul rusesc cu drone” și a legat incidentul de nevoia de coeziune occidentală. „Atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată” Magyar a mai spus că Ungaria „condamnă cu fermitate” atacurile care pun în pericol civilii și care încalcă teritoriul și spațiul aerian al unui stat suveran membru UE și NATO, exprimând solidaritate cu România și susținând „anchetarea completă a cazului”. HotNews amintește și contextul politic: Orbán, înlăturat de la putere la alegerile din aprilie, a fost considerat în ultimii ani cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin în UE și NATO, fiind acuzat că preia discursul Rusiei și atacă frecvent Europa. Ce s-a întâmplat la Galați, potrivit autorităților române Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Ministerul Apărării a precizat că, din primele informații, „toată încărcătura” unei drone de tip Geran 2, „de proveniență rusească”, a explodat la momentul impactului. Potrivit ISU, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate; doi oameni au primit îngrijiri medicale la fața locului, iar alți doi au ajuns la spital cu traumatisme ușoare. De ce contează Dincolo de incidentul de securitate de la granița estică a UE și NATO, reacțiile de la Budapesta arată o linie de fractură politică internă în Ungaria: fostul premier folosește cazul pentru a împinge mesajul de „neutralitate” și pentru a critica Europa, în timp ce guvernul condus de Péter Magyar indică direct Rusia și pune accent pe unitatea UE-NATO. [...]
Ambasadorul Rusiei la București a transmis României un avertisment legat de securitatea misiunilor diplomatice din Kiev , după ce a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) , potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care Moscova a amenințat cu „atacuri sistematice” asupra „centrelor de decizie” din capitala Ucrainei și a cerut diplomaților străini să părăsească orașul. Vladimir Lipaev a cerut Bucureștiului „să trateze cu maximă seriozitate recomandarea de evacuare” a personalului diplomatic din Kiev și „să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene”, invocând riscuri pentru „viețile și sănătatea” cetățenilor. Convocarea la MAE și disputa privind inițiativa întrevederii MAE a anunțat convocarea ambasadorului rus în legătură cu amenințarea transmisă luni, 25 mai, de Ministerul rus de Externe. În schimb, Lipaev a susținut că el ar fi fost cel care a solicitat întrevederea. Ambasadorul a declarat că s-a deplasat miercuri la sediul MAE și a atras atenția „părții române” asupra declarației MAE rus din 25 mai privind lovituri „sistemice” planificate de forțele armate ruse asupra unor ținte din Ucraina, inclusiv „centre de luare a deciziilor” și puncte de comandă din Kiev. Moscova își justifică amenințările și acuză Ucraina În relatarea citată, ambasadorul rus a prezentat avertismentul privind evacuarea ambasadelor din Kiev drept un „răspuns” la lovituri ale „regimului de la Kiev” asupra populației civile din Rusia. Lipaev a afirmat, de asemenea, că Rusia ar fi dorit ca România să condamne un „atac terorist sângeros” despre care Moscova susține că ar fi avut loc pe 22 mai la Starobilsk, în regiunea Luhansk ocupată de armata rusă. Ambasadorul a reluat acuzația că un atac ar fi vizat „corpul de studii și căminul” unui colegiu al Universității Pedagogice de Stat din Lugansk și că ar fi existat 21 de morți și peste 60 de răniți, prezentând victimele drept „studenți”. Reacția MAE: „escaladare gravă și iresponsabilă” MAE a calificat amenințarea transmisă de Moscova drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” și a avertizat că, dacă ar fi pusă în aplicare, ar reprezenta „o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional”. În același context, aproape 50 de țări au condamnat marți, într-o declarație comună la ONU, amenințarea Moscovei la adresa misiunilor diplomatice din Ucraina, iar ambasadori ruși au fost convocați în mai multe state membre UE și NATO. Context: UE spune că rămâne la Kiev Ambasadoarea UE, Katarina Mathernova, a anunțat marți că va rămâne la Kiev, în pofida avertismentului Rusiei, și a numit comunicatul MAE rus o „capodoperă a ipocriziei”. Potrivit aceleiași surse, Statul-Major al Ucrainei a susținut că Rusia folosea ilegal clădirea din Starobilsk ca sediu al unei unități rusești de drone, acuzație care contrazice versiunea Moscovei privind ținta și victimele atacului. [...]
Poliția ungară spune că nu are temei să interzică Budapest Pride 2026 , o decizie cu miză de reglementare după ce Curtea de Justiție a UE a stabilit recent că legislația folosită pentru a bloca astfel de marșuri a încălcat dreptul european, potrivit G4Media . Marșul Budapest Pride, dedicat drepturilor comunității LGBT+, este programat pentru 27 iunie la Budapesta. Poliția a transmis agenției AFP că, în procedura de declarare a evenimentului și în consultările cu organizatorii, „nu a apărut niciun motiv pentru a interzice evenimentul”. Organizatorii au notificat oficial autoritățile miercuri, conform aceleiași relatări. Context: schimbare politică la vârf, dar fără angajamente explicite În aprilie, Peter Magyar , descris ca un conservator pro-european, a pus capăt guvernării de 16 ani a lui Viktor Orban. El și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru egalitate și libertatea de întrunire, iar în seara victoriei electorale a spus că Ungaria a ales să fie o țară în care „nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit”. Totuși, în acest moment, Magyar nu a luat o poziție explicită în favoarea marșului Pride și nici nu s-a angajat să anuleze legile adoptate sub Orban care au restricționat drepturile persoanelor LGBT+, potrivit informațiilor citate. Măsuri pentru contramanifestații și precedentul din 2025 Poliția a mai anunțat că a impus măsuri „prescriptive și restrictive” pentru trei contramanifestații, care vor trebui să stea la distanță de marșul Pride. În martie 2025, peste 200.000 de persoane au participat la Budapest Pride, în pofida interdicției de atunci, participare considerată un act de rezistență față de restrângerea drepturilor LGBT+ promovată de fostul premier Viktor Orban. De ce contează: presiune juridică europeană asupra legislației interne Luna trecută, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legislația adoptată în 2021 și modificată în 2025 pentru a interzice marșurile Pride „a încălcat legislația UE” prin „stigmatizarea și marginalizarea” persoanelor LGBT+. În acest context, poziția poliției — că nu există motive de interzicere — indică o aplicare mai prudentă a cadrului intern, sub presiunea deciziei instanței europene. [...]
Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul pe măsură ce pierderile cresc , iar finanțarea devine mai dificilă, inclusiv prin vânzări accelerate de aur din rezerve, potrivit unei analize Al Jazeera . Datele și evaluările citate indică o combinație de avans teritorial mai lent, costuri umane mai mari și presiune pe buffer-ele financiare ale statului rus. Pierderi mai mari pentru câștiguri teritoriale mai mici Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a confirmat evaluări anterioare potrivit cărora Rusia a pierdut teritorii ocupate anterior, iar Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 km² în și în jurul regiunii Dnipropetrovsk „în timpul trimestrului”, conform unui raport către Congres din 18 mai. În paralel, Institute for the Study of War (ISW) , un think tank din Washington, arată că Rusia a avansat net cu 104 km² între 1 ianuarie și 26 mai 2026, față de 1.619 km² în aceeași perioadă a anului trecut. ISW mai notează că forțele ruse au „infiltrat și contestat” încă 628 km², fără a prelua controlul. Pe componenta de pierderi, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pierderile rusești au ajuns la 145.000 în acest an, dintre care 86.000 uciși și 59.000 grav răniți. Publicația precizează că nu poate verifica independent afirmațiile privind pierderile de ambele părți. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că aceste cifre ar însemna 179 de pierderi rusești pentru fiecare kilometru pătrat de avans, față de 67 anul trecut, o rată pe care Ucraina o consideră peste capacitatea actuală a Rusiei de a o compensa prin recrutare. Presiune financiară: deficit depășit și vânzări de aur Pe partea economică, analiza notează că războiul devine mai greu de finanțat: Rusia ar fi depășit până în aprilie întreaga marjă permisă pentru deficitul bugetar pe 2026 și și-ar fi „golit” rezervele valutare, ceea ce ar fi împins autoritățile să reducă rezervele de aur într-un ritm neobișnuit. Potrivit datelor băncii centrale a Rusiei (link din articol: Central Bank ), Rusia a vândut anul acesta 27,9 tone de aur, evaluate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). În consecință, rezervele de aur ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tactici aeriene și lovituri asupra economiei petroliere DIA atribuie recucerirea de teritorii de către Ucraina și pierderii accesului Rusiei la serviciile satelitare Starlink folosite pentru țintire și foc contrabaterie. Ucraina, la rândul ei, își leagă rezultatele de o strategie de întrerupere a logisticii ruse prin lovituri cu drone de rază medie și artilerie, pe care Fedorov spune că o extinde printr-un program numit „Logistical Lockdown”, pentru a „scala” loviturile și a distruge sistematic capabilități ruse la adâncime operațională. În același timp, Ucraina a continuat loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, descrisă ca sursă de finanțare a războiului: pe 23 mai a lovit un depozit de petrol și un terminal de descărcare la Novorossiisk (Marea Neagră), iar a doua zi terminalul Tamanneftegaz, tot la Marea Neagră. Au fost menționate și atacuri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv o uzină chimică în Perm și baza aeriană Taganrog din Rostov. Separat, Rusia a intensificat atacurile asupra Kievului cu valuri combinate de drone și rachete, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană. Pe 24 mai, Rusia a lansat 600 de drone cu rază lungă și 90 de rachete asupra Kievului și zonelor din jur, inclusiv 36 de rachete balistice; Ucraina susține că a doborât 91% dintre drone și 81% dintre rachetele de croazieră, iar 19 rachete ar fi ratat țintele. De ce contează Din perspectiva sustenabilității economice a conflictului, combinația dintre avansul mai lent, rata mai mare a pierderilor și apelul la rezerve (inclusiv aur) indică o presiune crescândă asupra capacității Rusiei de a menține efortul de război în forma actuală. În același timp, datele privind pierderile rămân contestate și dificil de verificat independent, ceea ce limitează certitudinea asupra dimensiunii exacte a degradării militare. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz rămâne în așteptare , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că urmează să ia o „decizie finală” privind un posibil acord cu Iranul care ar putea prelungi armistițiul și ar permite reluarea navigației prin acest culoar strategic, potrivit Al Jazeera . Trump a declarat vineri că s-a întâlnit cu consilieri în „Situation Room” pentru a discuta subiectul. Casa Albă a confirmat ulterior că întâlnirea s-a încheiat, fără să ofere detalii suplimentare. În paralel, Ministerul iranian de Externe a transmis că încă „nu există un acord final” cu SUA. Pe fondul neîncrederii dintre părți, negociatorul Mohammad Bagher Ghalibaf a spus că Teheranul va judeca orice înțelegere „după acțiuni, nu după promisiuni”, pe măsură ce discuțiile continuă. Condițiile enunțate de Trump și miza pentru navigație Într-o postare pe Truth Social , înaintea întâlnirii de vineri, Trump a enumerat mai multe condiții pe care Teheranul ar trebui să le accepte, inclusiv: Iranul să nu aibă „niciodată” o armă nucleară sau o bombă; Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă „în ambele direcții” și fără taxe; îndepărtarea minelor rămase în strâmtoare; SUA să „dezgroape și să distrugă” uraniul îmbogățit al Iranului, despre care Trump afirmă că este îngropat. Tot în postare, Trump a susținut că blocada navală americană – pe care o descrie drept „fără precedent” – ar urma să fie ridicată și că navele „prinse” în strâmtoare ar putea începe să se întoarcă. „Nu se vor schimba bani până la noi ordine. Alte elemente, mult mai puțin importante, au fost agreate. Mă voi întâlni acum, în Situation Room, pentru a lua o decizie finală.” Iranul contestă „blocada” și cere dovezi, nu declarații Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat că nu a fost finalizat niciun acord și a respins limbajul imperativ atribuit părții americane. Baghaei a calificat ceea ce SUA numesc „blocadă navală” drept o acțiune „ilegală”, susținând că ar fi încălcat armistițiul și ar fi perturbat libertatea de navigație. El a adăugat că Teheranul trebuie să vadă dacă SUA își vor respecta declarațiile. Ghalibaf a reiterat, într-o postare pe rețele sociale, că „nu există încredere în garanții și cuvinte”, iar „niciun pas” nu va fi făcut înainte ca cealaltă parte să acționeze. Ce se știe despre stadiul discuțiilor și unde rămân divergențele Incertitudinea privind detaliile unui memorandum de înțelegere (MOU – document-cadru, fără a fi neapărat un tratat final) a crescut în ultima săptămână, pe fondul neîncrederii dintre cele două părți, care încearcă să pună capăt unui război de trei luni, notează publicația. Cu o zi înainte, surse de la Casa Albă au declarat pentru Al Jazeera că SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile, pentru a permite negocieri formale, însă Trump nu ar fi semnat încă. Separat, agenția de presă iraniană Fars, citând surse, a relatat că înțelegerea ar fi în „stadiile finale” de ratificare, dar că nu a fost luată o decizie finală. Potrivit acelorași surse, MOU nu ar include prevederi privind distrugerea materialelor nucleare ale Iranului, iar redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea presupune monitorizarea și inspectarea navelor. [...]
Vladimir Putin acuză statele europene că folosesc „amenințarea rusă” pentru a justifica cheltuieli bugetare mari , după ce mai multe capitale europene au indicat Moscova drept responsabilă pentru prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe din Galați , potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă în Kazahstan, liderul de la Kremlin a susținut că „Rusia nu a amenințat niciodată și nu amenință statele europene” și a pus sprijinul acordat Ucrainei de către aceste state în registrul unei „confruntări” prelungite. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că statele europene ar urmări să „justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat”, pe seama contribuabililor. Mesajul politic: cheltuieli publice și „confruntarea” cu Rusia Putin a legat explicit acuzațiile privind drona de la Galați de politica de sprijin pentru Ucraina, sugerând că statele europene ar folosi situația pentru a-și consolida argumentele interne în favoarea unor alocări bugetare mai mari. „Tot ceea ce ele fac este doar să continue confruntarea cu Rusia şi să justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat, luând din buzunarul contribuabililor.” Negocierile de pace: „pe pauză”, fără termen pentru încetarea luptelor Pe frontul diplomatic, Putin a spus că este „imposibil” să fie avansat un termen concret pentru încetarea luptelor din Ucraina, deși anterior afirmase că războiul „se apropie de sfârșit”. Potrivit relatării, explicația sa a fost că oferirea unor termene precise în timpul luptelor ar fi imprudentă. În același timp, președintele rus a confirmat că negocierile privind încetarea războiului sunt în prezent „pe pauză”, dar că există în continuare contacte cu mediatorii americani. El a insistat însă că Rusia este pregătită să reia procesul de negociere și că, în versiunea sa, Moscova nu a fost cea care a oprit discuțiile. Contextul discuțiilor: Geneva și miza Donbasului Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre verificarea unei eventuale încetări a focului, dacă s-ar ajunge la un acord de pace. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost tensionate, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza să își asume politic o astfel de cedare și ar cere validarea prin referendum. [...]
