Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina spune că a recâștigat 480 km pătrați pe front din ianuarie, potrivit HotNews.ro, care citează o relatare Reuters și declarații ale conducerii militare de la Kiev. Șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, afirmă însă că Rusia își continuă ofensiva de primăvară și își regrupează forțele.
După o vizită pe linia frontului, Sîrskîi a susținut că Ucraina a recâștigat controlul asupra a opt localități din regiunea Dnipropetrovsk (est) și a patru localități din regiunea Zaporojie (sud-est). Mesajul a fost publicat duminică noapte pe Telegram.
Generalul a avertizat că forțele ruse „nu renunță la planurile lor de operațiuni ofensive suplimentare” și urmăresc să cucerească mai mult teritoriu ucrainean, inclusiv prin stabilirea unei „zone tampon” în regiunea Dnipropetrovsk. În același timp, el a spus că trupele ucrainene au reușit să mențină liniile defensive.
În plan politic, președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că situația de pe linia frontului este „cea mai bună din ultimele 10 luni”, invocând date ale serviciilor de informații ucrainene și britanice. El a afirmat că ofensiva pe care Rusia o planifica pentru martie a fost oprită de acțiunile armatei ucrainene, dar a anticipat o intensificare a operațiunilor de asalt.
Zelenski a mai spus că i-a invitat pe negociatorii americani să viziteze Kievul, în urma unei întâlniri online, și că a primit „semnale pozitive” ca răspuns la propunere.
În evaluarea sa zilnică, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), organizație non-profit cu sediul la Washington, a apreciat că contraatacurile ucrainene în direcțiile Huliaipole și Oleksandrivka continuă să creeze dificultăți comandamentului rus, pe fondul suprasolicitării forțelor Moscovei.
Pe de altă parte, Rusia a continuat să câștige teren în regiunea Donețk, inclusiv în nordul orașului Pokrovsk, un nod logistic important, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, citat de presa de stat rusă. Sîrskîi a spus că a vizitat zona Pokrovsk și a ordonat trimiterea de muniții suplimentare și alte provizii pentru consolidarea trupelor ucrainene din sector.
În contextul blocării eforturilor diplomatice de încheiere a războiului, Ucraina și-a intensificat și loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, vizând în ultimele două săptămâni porturi ruse de la Marea Baltică și infrastructură petrolieră din regiunea Leningrad.
Datele și evaluările citate în material indică, totodată, o încetinire a avansului rus în ultimele luni, inclusiv pe fondul contraofensivelor ucrainene. O analiză AFP, bazată pe date ISW, arată că Rusia nu ar fi înregistrat câștiguri teritoriale în martie, o premieră din septembrie 2023, iar în sectorul sudic dintre Donețk și Dnipropetrovsk zona de control rusă s-ar fi redus succesiv, de la peste 400 km pătrați la sfârșitul lui ianuarie, la 144 km pătrați în martie.
Principalele elemente raportate în material sunt:
Recomandate
Ucraina avertizează civilii că sudul ocupat devine țintă militară , pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii logistice ruse, potrivit Mediafax . Mesajul vizează locuitorii din zonele ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson , cărora li se recomandă să ia în calcul evacuarea „cât mai curând”. Avertismentul a fost transmis joi de șeful administrației militare din Zaporojie, Ivan Fedorov , care susține că forțele ruse au tratat mult timp orașele ocupate din cele două regiuni drept zone sigure, folosite pentru aprovizionarea trupelor și coordonarea operațiunilor. „Inamicul a considerat prea mult timp Melitopol, Berdiansk, Enerhodar și Henicesk drept spatele său profund. Pentru prea mult timp a folosit părțile ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson ca centru logistic pentru aprovizionarea trupelor sale.” De ce crește riscul pentru civili Fedorov afirmă că „situația se schimbă” deoarece armata ucraineană și-a intensificat operațiunile împotriva forțelor ruse, vizând în mod repetat obiective cu rol militar și logistic. „Trupele ucrainene lovesc sistematic infrastructura militară a ocupanților, posturile de comandă, depozitele și rutele de aprovizionare.” În acest context, oficialul a cerut populației să nu amâne plecarea, argumentând că utilizarea teritoriilor ocupate pentru nevoi militare mărește riscurile pentru civili. Context: sudul ocupat și rolul logistic O parte importantă a regiunii Zaporojie, inclusiv orașele Melitopol și Enerhodar, se află sub controlul Rusiei din primele luni ale invaziei declanșate în 2022. În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra depozitelor, centrelor de comandă și infrastructurii logistice folosite de armata rusă în teritoriile ocupate din sudul țării, pe fondul încercării de a reduce capacitatea de aprovizionare și coordonare a forțelor ruse. [...]
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei , într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24 . Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General , citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului. În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse. Efecte locale: resturi de dronă peste locuințe și pene de curent Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate. Extinderea țintelor: Crimeea și obiective legate de drone Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave. Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate. Context: dezvoltarea armelor cu rază lungă în Ucraina În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV , racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko. În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment. [...]
Atacurile ucrainene asupra podurilor din sudul Ucrainei și Crimeea au început să afecteze aprovizionarea cu carburanți în Sevastopol , unde vânzarea este suspendată temporar, potrivit Biziday . Măsura vine după ce cisternele de realimentare nu au mai putut ajunge în oraș, pe fondul unor lovituri asupra infrastructurii de transport din zona ocupată. Guvernatorul instalat de Rusia în regiunea Herson a transmis pe Telegram că armata ucraineană a atacat patru poduri din regiune, inclusiv unele care fac legătura cu Crimeea. Acesta a indicat drept ținte poduri din Preobrajenka și Mîrne, un pod lângă satul Stavki și un pod rutier de pe autostrada Perekop–Armeansk. Canalul de Telegram Crimean Wind a publicat, la rândul său, informații despre atacuri asupra a două poduri din proximitatea orașului Armeansk: unul la intrarea în peninsulă dinspre Herson și altul pe șoseaua către Krasnoperekopsk. Aceeași sursă susține că au fost avariate și camioane, iar resturi de dronă au lovit clădiri rezidențiale și o grădiniță. Au mai fost raportate explozii la Simferopol și Bahcisarai, iar în Sevastopol au apărut pene de curent în unele districte. Crimean Wind mai indică izbucnirea unui incendiu în apropierea bazei militare din Golful Strilețka. Pe partea de energie, guvernatorul din Sevastopol (administrația rusă de ocupație) a anunțat suspendarea vânzării de carburanți pentru o zi, motivând că transporturile nu au putut intra în oraș. În paralel, Ministerul rus al Energiei a recunoscut recent existența unor lipsuri de carburanți în sudul Rusiei și în Crimeea anexată, pe care le pune pe seama atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice. [...]
Un atac nocturn asupra unui pod și a unei coloane de aprovizionare ar fi paralizat o rută logistică-cheie a Rusiei în Crimeea ocupată , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Ukrinform și un comunicat al unei unități ucrainene. Ținta ar fi fost un pod din Armiansk și „până la 50 de camioane” rusești cu muniție și combustibil, surprinse în zona loviturii. Operațiunea este prezentată ca un demers cu impact operațional: întreruperea rutelor de transport care leagă Crimeea de continent și, implicit, îngreunarea alimentării unităților ruse din sectorul indicat de ucraineni. Ce susțin unitățile ucrainene că au lovit Conform materialului, imagini ale atacului au fost publicate pe canalul de YouTube al Regimentului 1 de Asalt Independent al Forțelor Terestre ale Ucrainei. În acțiune ar fi fost implicate: Regimentul 1 de Asalt Independent „Dmytro Kotsiubailo”; Regimentul 475 de Asalt Independent CODE 9.2; Grupul Alpha al Centrului de Operațiuni Speciale al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În comunicatul citat, militarii ucraineni afirmă că în apropierea podului erau „concentrate până la 50 de camioane”, pregătite pentru desfășurare în sectorul Huliaipole, încărcate cu muniție și combustibil. De ce contează: efectul asupra aprovizionării Regimentul susține că „podul a fost avariat, iar o rută logistică cheie a inamicului a fost complet paralizată”. Totodată, unitatea afirmă că „nu mai există poduri intacte” pe rutele logistice rusești care leagă Crimeea ocupată de continent. Potrivit aceleiași surse, operațiunea a inclus „o serie de lovituri de precizie” în noaptea de 11 iunie, iar podul ar fi fost deja scos din funcțiune de sistemele FirePoint, motiv pentru care nu ar fi fost necesară o lovitură repetată. Contextul mai larg invocat de Ucraina Digi24 notează că Ukrinform a relatat anterior o declarație a comandantului Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi, potrivit căreia Ucraina ar putea „izola în curând” Crimeea ocupată prin stabilirea controlului deplin asupra autostrăzii Novorossiia, considerată strategică. Informațiile despre efectele exacte ale loviturilor și amploarea pagubelor nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. [...]
Teheranul temperează așteptările privind un acord cu SUA , spunând că nu există încă o decizie finală, în pofida mesajelor optimiste venite de la Washington, potrivit Agerpres . Pentru piețe și companii, diferența dintre „aproape gata” și „semnat” rămâne esențială, mai ales într-un dosar cu potențial de a influența riscul geopolitic și deciziile de investiții. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul nu a ajuns la nicio „concluzie finală” privind un acord cu Statele Unite, deși președintele american Donald Trump a susținut că a obținut un „mare” acord între cele două țări. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și AFP. Unde se blochează negocierile, potrivit Teheranului În declarații preluate de agenția iraniană Tasnim , Baghaei a afirmat că „cea mai mare parte a textului a fost finalizată”, dar a acuzat că liderul de la Casa Albă își „schimbă pozițiile” în privința negocierilor. Totodată, el a reamintit că Republica Islamică nu este dispusă să cedeze în privința „liniilor sale roșii”. Mesajul lui Trump: semnare posibilă în Europa, „în următoarele zile” Declarațiile iraniene vin după ce Trump a anunțat că a ajuns la un „mare acord” cu Iranul și a sugerat că pactul ar putea fi semnat în Europa. „Tocmai am găsit un acord foarte bun pentru a pune capăt războiului cu Iranul și, odată ce documentele vor fi finalizate, ceea ce ar trebui să se întâmple în următoarele zile, vom avea probabil o semnare, poate în Europa” Baghaei a caracterizat aceste afirmații drept simple „speculații”. Trump a mai spus că ar anula noi atacuri împotriva Republicii Islamice pe care le plănuise, invocând progrese în discuțiile de pace. Fără document semnat, potrivit unor surse iraniene Potrivit declarațiilor unor surse iraniene pentru agenția de presă Fars, Iranul a negat și că ar fi semnat vreun document sau memorandum de înțelegere cu Statele Unite. Informația indică faptul că, din perspectiva Teheranului, procesul rămâne în faza de negociere, fără un rezultat formalizat. [...]
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
