Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lansat un post de radio în limba maghiară pentru a contracara mesajele pe care le consideră anti-ucrainene venite dinspre guvernul de la Budapesta, potrivit G4Media. Inițiativa, prezentată ca o emisiune radio online disponibilă 24 de ore din 24, se numește „Radio Ungaria Ucraina” (Hungarian Radio Ukraine), iar purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhij Tikhij, a spus pe X că decizia a venit după „declarații absurde” făcute zilnic de oficiali maghiari, relatează ziarul de opoziție Nepszava.
Conform unui raport al agenției de presă de stat ucrainene Ukrinform, citat de G4Media, postul difuzează non-stop un comunicat în maghiară, engleză și ucraineană, în care Kievul respinge „afirmațiile manipulative” atribuite premierului Viktor Orbán și echipei sale. Mesajul repetat susține că Ucraina condamnă încercările de a fi implicată în politica internă a Ungariei și în campaniile electorale și afirmă că „Ucraina nu a dorit niciodată și nu dorește nici acum nimic rău” Ungariei.
Ministrul ungar al afacerilor externe și al economiei externe, Péter Szijjártó, a reacționat încă de joi, într-un videoclip publicat pe Facebook, susținând că lansarea radioului ar fi o intervenție în context electoral, cu „zece zile până la alegeri”.
El a afirmat că postul ar difuza „propagandă ucraineană” cu scopul de a sprijini instalarea la putere a unui guvern „pro-ucrainean”, invocând și teme precum drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, un „blocaj petrolier” și riscuri de securitate energetică. În același context, G4Media amintește că Viktor Orbán a avut în ultimii ani poziții critice față de Ucraina și notează că, potrivit unui sondaj din februarie 2024, 52% dintre ucraineni considerau Ungaria un stat inamic.
Recomandate
Ucraina vrea să folosească „turbulențele” din NATO pentru a-și crește rolul în Alianță , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații ale ambasadoarei ucrainene la NATO, Alyona Getmanchuk, pe fondul discuțiilor despre o posibilă retragere a SUA din alianță. Contextul este alimentat de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, care a spus săptămâna aceasta că ia „în considerare serios” retragerea țării sale din NATO, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul statelor membre. În Polonia, premierul Donald Tusk a avertizat că o asemenea perspectivă „pare a fi visul lui Putin”. În acest cadru, Getmanchuk a adoptat o linie publică mai optimistă, susținând, conform POLITICO , că tensiunile interne ar putea duce la o revitalizare a alianței și la noi oportunități pentru integrarea Ucrainei, chiar dacă aderarea rămâne departe din punct de vedere politic. „În loc să vorbesc despre prăbușirea NATO, aș prefera să vorbesc despre reinventarea Alianței”. Ambasadoarea a respins și eticheta de „tigru de hârtie” atribuită NATO de Trump, argumentând că, deși Kremlinul a încercat timp îndelungat să submineze alianța, nu a atacat direct niciodată un stat membru. În același timp, ea a indicat Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă) drept „model de urmat” pentru garanțiile de securitate, în comparație cu clauza de apărare mutuală a Uniunii Europene, despre care spune că nu oferă același nivel de protecție. În condițiile în care Trump s-a opus ferm aderării Kievului, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus anul trecut că Ucraina nu poate intra fără sprijinul tuturor membrilor, Getmanchuk a afirmat că obiectivul realist, pe termen scurt, este un aranjament de securitate „similar Articolului 5”, văzut ca o garanție pentru suveranitatea Ucrainei. Din perspectiva Kievului, miza este dublă: pe de o parte, recunoașterea contribuției Ucrainei ca partener militar într-un război care testează capacitatea de descurajare a Occidentului; pe de altă parte, obținerea unor garanții mai ferme, în condițiile în care încrederea în NATO a fost afectată de reținerile din primii ani ai războiului privind livrările de „arme letale”. Știrile ProTV notează că, după realegerea lui Trump și reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev, NATO a preluat un rol mai activ și coordonează în prezent peste 80% din asistența militară oferită Ucrainei. Elementele pe care Ucraina le invocă pentru a-și susține utilitatea în arhitectura NATO includ: experiența operațională acumulată în război și adaptarea rapidă pe câmpul de luptă; dezvoltarea propriilor sisteme de armament; rolul de „partener-cheie” în confruntarea cu Rusia, identificată drept principala amenințare în documentele strategice ale Alianței; argumentul că, deși nu este membră, Ucraina aplică deja în practică direcțiile din Conceptul strategic al NATO. În plan intern, însă, sprijinul public pentru aderarea la NATO a scăzut față de vârful de 89% atins în 2022, deși majoritatea ucrainenilor continuă să susțină obiectivul. Pentru aliați, discuția despre „reinventarea” NATO capătă relevanță și prin prisma riscului politic: orice semnal de slăbire a garanțiilor colective poate afecta percepția de securitate pe flancul estic și poate influența costurile de apărare și investițiile în capacități militare în Europa. [...]
Erdogan și Zelenski au discutat la Istanbul despre securitatea energetică și maritimă , potrivit AGERPRES , care citează informații transmise de președinția turcă și preluate de AFP, Reuters și EFE. Întâlnirea a avut loc sâmbătă, la Istanbul, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar agenda a inclus și discuții despre eforturile de a ajunge la o încetare a conflictului. Ce au anunțat autoritățile turce despre agenda discuțiilor Conform informațiilor publicate, discuțiile dintre Recep Tayyip Erdogan și Volodimir Zelenski au vizat atât securitatea energetică, cât și securitatea maritimă, două teme cu impact direct asupra rutelor de transport și a stabilității regionale. În același timp, partea turcă a indicat că pe agendă s-au aflat și „eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia”, fără a oferi, în fragmentul disponibil, detalii despre eventuale propuneri sau pași următori. securitatea energetică securitatea maritimă eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia De ce contează întâlnirea pentru regiune și pentru economie Discuțiile despre securitatea energetică și maritimă sunt relevante într-un moment în care riscurile geopolitice pot afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, inclusiv în bazinul Mării Negre, zonă importantă pentru exporturi și aprovizionare. În plan diplomatic, întâlnirea indică menținerea canalelor de dialog între Ankara și Kiev pe subiecte care țin atât de securitate, cât și de posibile inițiative de pace, Turcia având un rol recurent de intermediere în diferite etape ale conflictului. „Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a primit sâmbătă la Istanbul pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru discuții privind securitatea energetică și maritimă, precum și despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia.” [...]
Donald Trump ar putea slăbi decisiv NATO fără ca SUA să iasă formal din Alianță , potrivit Digi24 , care relatează o analiză Politico bazată pe discuții cu experți, juriști și oficiali NATO despre opțiunile pe care le-ar avea președintele american și efectele posibile asupra securității euroatlantice. Contextul este escaladarea tensiunilor dintre Washington și aliați, după ce Trump s-a declarat „înfuriat” de refuzul unor state NATO de a se alătura războiului împotriva Iranului. Miercuri, el a spus că ia „serios în considerare” retragerea SUA din NATO, acuzând că aliații nu ar fi alături de America la nevoie. Totuși, notează Digi24, legislația americană îi limitează capacitatea de a face un astfel de pas fără aprobarea Congresului. Un prim scenariu discutat de experți este intensificarea retoricii și a mesajelor care pun sub semnul întrebării angajamentul SUA față de Articolul 5, clauza de apărare colectivă. Trump a numit Alianța un „tigru de hârtie”, iar lideri europeni au avertizat că astfel de declarații erodează încrederea, un element central pentru funcționarea NATO. „Alianțele precum NATO sunt valoroase datorită încrederii pe care se bazează. Dacă în fiecare zi semeni îndoieli cu privire la angajamentul tău, golești (n.r. NATO) de esența sa”, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron. Un al doilea scenariu este rolul de „perturbator” în interiorul NATO, fără măsuri radicale, prin blocarea deciziilor care necesită unanimitate în comitete și grupuri de lucru. Doi diplomați NATO citați în material spun că SUA au blocat rapoarte pe teme precum schimbările climatice și securitatea umană, iar activitatea pe această din urmă temă „a ajuns efectiv la zero”. În același registru, este menționată și posibilitatea ca Washingtonul să refuze plata contribuției la bugetul comun al NATO (Digi24 indică aproximativ 800.000 de euro, adică 15% din total), deși un expert citat apreciază că impactul ar fi gestionabil dacă alți aliați ar acoperi suma. Un al treilea scenariu vizează retragerea parțială a trupelor americane din Europa. Potrivit datelor prezentate, SUA au între 67.500 și 85.000 de militari pe continent, iar o lege din 2025 îl obligă pe președinte să mențină 76.000, cu excepții limitate. Ed Arnold, expert senior în apărare la Royal United Services Institute, spune că o retragere maximă legală de circa 9.000 de soldați ar fi „rezonabil” de dăunătoare, dar nu catastrofală, în condițiile în care europenii ar putea compensa prin trupe sau capabilități echivalente. În fine, analiza discută și o „ieșire graduală” fără retragere oficială, prin înghețarea de facto a angajamentelor americane în planificarea militară a NATO. O astfel de decizie ar forța statele europene să acopere rapid goluri în domenii critice precum apărarea aeriană, informațiile și realimentarea în zbor, cu efecte directe asupra capacității de descurajare și asupra costurilor de apărare, într-un moment în care riscurile de securitate sunt deja ridicate. [...]
John Bolton susține că Donald Trump a intrat în „mod de panică” după ce Iranul ar fi doborât două avioane militare americane, relatează Antena 3 CNN , citând informații atribuite publicației The Hill. Declarațiile vin pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Iran și al presiunii publice asupra reacției Casei Albe. Potrivit articolului, armata iraniană ar fi doborât vineri un avion F-15E Strike Eagle deasupra spațiului aerian iranian, ceea ce ar reprezenta primul caz cunoscut în care Teheranul doboară un avion american de la începutul conflictului. Iranul ar fi anunțat ulterior că apărarea sa aeriană a lovit și un avion de atac A-10 Warthog. Bolton, fost consilier pentru securitate națională și fost ambasador al SUA la Națiunile Unite, a comentat situația într-o intervenție la CNN, în dialog cu Kaitlan Collins. El a susținut că absența unui răspuns public al președintelui ar afecta poziția administrației americane. „Lipsa unui răspuns din partea președintelui în fața camerelor degradează absolut credibilitatea Casei Albe, iar aceasta este o rană auto-provocată de Casa Albă, nu de iranieni.” În aceeași intervenție, Bolton a afirmat că Trump ar căuta o ieșire rapidă din conflict, indiferent de evoluțiile din teren, inclusiv de situația din strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transporturile globale de petrol. El a mai spus că, dacă tensiunile din perioada premergătoare conflictului l-au afectat pe președinte, consecințele se răsfrâng asupra țării. Articolul mai notează că piloții ambelor aeronave s-au catapultat și au fost salvați de forțele americane în urma unei operațiuni speciale. În timpul căutărilor, focul iranian ar fi lovit și un elicopter UH-60 Black Hawk al Forțelor Aeriene ale SUA, precum și un al doilea elicopter de căutare și salvare, însă ambele ar fi reușit să se retragă, conform unei surse citate de The Hill, sub protecția anonimatului. În paralel, Trump ar fi avertizat joi conducerea de la Teheran să încheie „în curând” un acord de pace și a declarat că operațiunea militară numită „Operațiunea Epic Fury” este „aproape finalizată”, după un atac american despre care spune că a distrus „cel mai mare pod din Iran”. [...]
Siria a închis temporar punctul de trecere Masnaa după ce armata israeliană (IDF) a emis un avertisment de evacuare pentru zonă, relatează Jerusalem Post , citând CNN, sâmbătă noaptea. Potrivit CNN, avertismentul IDF a fost legat de intenția de a lovi din aer zona, pe motiv că Hezbollah ar folosi trecerea „în scopuri militare și pentru contrabanda cu mijloace de luptă”. În acest context, autoritățile siriene au decis închiderea temporară a punctului Masnaa de la frontiera siriano-libaneză. Autoritatea Siriană pentru Puncte de Trecere și Vamă a susținut, conform CNN, că Masnaa (cunoscut și ca Jdeidet Yabous) este „desemnat exclusiv pentru trecerea civilă” și a respins acuzațiile privind utilizarea militară. Instituția a afirmat că nu există prezență a unor grupări armate sau miliții și că nu este permisă nicio activitate în afara cadrului civil și legal. Separat, Reuters a relatat că Siria și-a întărit marți frontiera cu Libanul, pe baza declarațiilor a opt surse din ambele țări. Ofițeri sirieni, inclusiv un membru de rang înalt al armatei, au spus că măsura ar urmări să limiteze traficul ilegal și să împiedice infiltrarea în Siria a Hezbollah (susținut de Iran) sau a altor „teroriști”. În informațiile publicate sunt menționate următoarele elemente-cheie: punctul Masnaa/Jdeidet Yabous a fost închis temporar după avertismentul de evacuare emis de IDF; IDF invocă folosirea trecerii de către Hezbollah pentru scopuri militare și contrabandă cu armament; autoritatea siriană de frontieră neagă utilizarea militară și spune că trecerea este exclusiv civilă; Siria a consolidat anterior frontiera cu Libanul cu unități de rachete și mii de militari, pentru a combate contrabanda și infiltrările. [...]
Administrația Trump cere suspendarea opririi proiectului unei săli de bal la Casa Albă , susținând că decizia unui judecător federal creează riscuri de securitate, potrivit The Guardian. Într-o moțiune depusă vineri, avocații Serviciului Parcurilor Naționale din SUA (National Park Service, NPS) cer unei curți federale de apel să suspende ordinul judecătorului care a blocat temporar construcția unei săli de bal estimate la 400 de milioane de dolari. NPS afirmă că oprirea lucrărilor ar produce „grave daune” pentru securitatea Casei Albe, a președintelui și a personalului, invocând inclusiv faptul că șantierul a rămas într-o stare care complică protecția perimetrului. „Timpul este esențial!”, scriu avocații, citând materialele care vor fi instalate pentru a construi o instalație „puternic fortificată”. Documentul depus mai arată că proiectul include adăposturi antibombe, instalații militare și o unitate medicală. Potrivit administrației Trump, o astfel de infrastructură ar reduce vulnerabilitățile asociate soluțiilor provizorii folosite în lipsa unei săli de bal, în special în contextul unor amenințări precum dronele sau rachetele. Ordinul de suspendare a fost emis marți de judecătorul districtual Richard Leon, la Washington, după ce un grup conservaționist a contestat proiectul. Leon a apreciat că, dacă Congresul nu aprobă proiectul, reclamanții au șanse să câștige, argumentând că „nicio lege nu se apropie de a-i acorda președintelui autoritatea pe care pretinde că o are”. Judecătorul a suspendat aplicarea ordinului pentru 14 zile, anticipând că administrația va face apel. În motivare, Leon a spus că a analizat informații prezentate confidențial de guvern și a concluzionat că oprirea construcției nu ar pune în pericol securitatea națională, exceptând totodată de la interdicție lucrările necesare pentru siguranța Casei Albe. Donald Trump a criticat hotărârea, dar a menționat că aceasta permite continuarea lucrărilor la buncărele subterane și la alte măsuri de securitate, care ar urma să fie plătite din bani publici, în timp ce el a promis că sala de bal va fi finanțată de el și de donatori privați. Administrația solicită curții de apel să se pronunțe asupra cererii până vineri și cere prelungirea suspendării de 14 zile cu încă două săptămâni, pentru a putea duce cazul la Curtea Supremă a SUA. În paralel, disputa se desfășoară într-un moment în care o agenție-cheie responsabilă de aprobarea construcțiilor pe proprietăți federale din regiunea Washington a acordat aprobarea finală proiectului în aceeași săptămână în care a fost emis ordinul de oprire temporară. [...]
