Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lansat un post de radio în limba maghiară pentru a contracara mesajele pe care le consideră anti-ucrainene venite dinspre guvernul de la Budapesta, potrivit G4Media. Inițiativa, prezentată ca o emisiune radio online disponibilă 24 de ore din 24, se numește „Radio Ungaria Ucraina” (Hungarian Radio Ukraine), iar purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhij Tikhij, a spus pe X că decizia a venit după „declarații absurde” făcute zilnic de oficiali maghiari, relatează ziarul de opoziție Nepszava.
Conform unui raport al agenției de presă de stat ucrainene Ukrinform, citat de G4Media, postul difuzează non-stop un comunicat în maghiară, engleză și ucraineană, în care Kievul respinge „afirmațiile manipulative” atribuite premierului Viktor Orbán și echipei sale. Mesajul repetat susține că Ucraina condamnă încercările de a fi implicată în politica internă a Ungariei și în campaniile electorale și afirmă că „Ucraina nu a dorit niciodată și nu dorește nici acum nimic rău” Ungariei.
Ministrul ungar al afacerilor externe și al economiei externe, Péter Szijjártó, a reacționat încă de joi, într-un videoclip publicat pe Facebook, susținând că lansarea radioului ar fi o intervenție în context electoral, cu „zece zile până la alegeri”.
El a afirmat că postul ar difuza „propagandă ucraineană” cu scopul de a sprijini instalarea la putere a unui guvern „pro-ucrainean”, invocând și teme precum drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, un „blocaj petrolier” și riscuri de securitate energetică. În același context, G4Media amintește că Viktor Orbán a avut în ultimii ani poziții critice față de Ucraina și notează că, potrivit unui sondaj din februarie 2024, 52% dintre ucraineni considerau Ungaria un stat inamic.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile asupra apărării antiaeriene și logisticii ruse , vizând în același timp ținte din teritoriile ocupate și din interiorul Rusiei, într-o campanie care urmărește să reducă capacitatea Moscovei de a coordona și susține operațiunile pe front, potrivit Kyiv Post . Loviturile, raportate de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, au avut loc pe 29 și 30 august și au vizat infrastructură militară rusă în mai multe zone. În regiunea Donețk, au fost lovite un depozit pentru vehicule aeriene fără pilot (UAV) al unității „Rubicon” din Khartsyzk și un punct de control al dronelor în apropiere de Chumatske. Tot în Donețk, au fost vizate depozite logistice în Berdianske și Hirnyk. Ținte în Luhansk, Crimeea ocupată și regiunea rusă Briansk În regiunea Luhansk, armata ucraineană a lovit posturi de comandă în Sukhodilsk și un depozit de muniție în Kadiivka, conform aceleiași informări. În Crimeea ocupată, au fost raportate lovituri asupra unor depozite logistice în Krasnosilske. În interiorul Rusiei, Ucraina a vizat o stație radar în Pavlychi, în regiunea Briansk . Confirmarea distrugerii unui Pantsir-S1 și evaluarea pagubelor Statul Major General a mai anunțat că, în urma analizei unor date suplimentare, a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Pantsir-S1 (sistem de rachete și tunuri pentru apărare antiaeriană) pe 27 august, în apropiere de Kletnya, tot în regiunea Briansk. Separat, publicația notează că loviturile recente vin după o serie de atacuri din 28-29 august, care ar fi vizat facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac în apropiere de Donețk (zonă ocupată) și în Gvardiyske, în Crimeea. Au fost menționate și lovituri asupra unui complex de război electronic lângă Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control UAV în Berestky (Donețk), însă amploarea pagubelor este încă în evaluare de către oficialii militari ucraineni. În ansamblu, mesajul transmis de partea ucraineană este că operațiunile de lovire a „situri militare-cheie” rusești continuă, cu accent pe apărarea antiaeriană, comandă-control și lanțuri logistice. [...]
Un incident de securitate aeriană a declanșat alertă militară în Ungaria , după ce un bărbat a furat un avion ușor și a zburat spre zona centralei nucleare de la Paks , potrivit HotNews . Cazul pune presiune pe controalele de acces din aerodromuri și pe procedurile de prevenire a intruziunilor în spații aeriene restricționate. Bărbatul, în vârstă de 24 de ani, ar fi furat sâmbătă dimineață un Cessna 172 de pe aerodromul din Kalocsa (sudul Ungariei) și a decolat fără autorizație, îndreptându-se spre Paks, de cealaltă parte a Dunării. Radarele armatei ungare au detectat aeronava, iar două avioane de luptă Gripen aflate în serviciul de alertă au fost ridicate de la sol, conform relatărilor din presa maghiară citate în material. Zbor în apropierea unei zone cu restricții Potrivit HGV.hu, avionul a ajuns în zona centralei nucleare de la Paks și a început să facă manevre în aer. În jurul centralei există o zonă în care zborul aeronavelor civile este interzis pe o rază de 3 km și până la altitudinea de 6.000 m. Aterizare forțată și intervenția autorităților Aeronava a efectuat în cele din urmă o aterizare forțată lângă Gerjen, într-un lan de floarea-soarelui. Trenul de aterizare s-a rupt, iar avionul a rămas înclinat pe o aripă; nu au fost raportate persoane rănite. Avioanele Gripen au localizat aparatul și au rămas deasupra zonei până la sosirea elicopterului medical și a echipelor de intervenție, potrivit kecskemet365.hu. Poliția l-a reținut pe pilot, descris ca fiind beat și într-o stare confuză. După aterizare, acesta ar fi abandonat avionul și a plecat pe jos, iar când un șofer a oprit să-l ajute ar fi încercat să-i ia mașina, înainte de a fi prins. Ancheta și măsuri anunțate pentru aerodromuri Poliția a anunțat că desfășoară cercetări la fața locului și colectează date cu implicarea unor experți, după notificarea autorităților aeronautice. Bărbatul este acuzat de sustragerea unui vehicul, iar anchetatorii din județul Tolna urmează să inițieze proceduri și pentru jaf și alte infracțiuni; după interogatoriu, autoritățile intenționează să ceară arestarea sa. Polițiștii verifică și dacă acesta se afla sub influența altor substanțe în afară de alcool. În paralel, poliția, împreună cu autoritatea aeronautică, a inițiat un control comun la aeroportul din Kalocsa, iar și celelalte aeroporturi din țară ar urma să ia măsuri similare pentru a preveni repetarea unui astfel de incident, conform informațiilor din articol. [...]
Turcia a escaladat presiunea diplomatică asupra Ucrainei după ce două nave comerciale turcești au fost atacate în Marea Neagră, Ankara convocând ambasadorul ucrainean pentru a cere măsuri care să garanteze siguranța navigației, potrivit Agerpres . Ministerul turc al Afacerilor Externe a precizat că atacurile au avut loc pe 26 și 27 august și că, în cadrul întrevederii cu ambasadorul Ucrainei, Turcia a transmis „avertismentele” sale privind „necesitatea imperativă” de a asigura securitatea persoanelor, bunurilor, navigației și mediului în Marea Neagră. Pe 27 august, nava turcă „Lider Bordo Mavi” a fost lovită în largul orașului rusesc Tuapse , iar a doua zi a fost vizat și vasul „Lider Kocatepe”, trimis să o remorcheze pe prima. Partea turcă nu a indicat dacă au existat victime la bord. Potrivit presei locale, nava avariată a fost remorcată până în portul turc Samsun. De ce contează: risc operațional pentru transportul comercial în Marea Neagră Episodul vine pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale în regiune, într-un context în care Turcia are ieșire la Marea Neagră și operează numeroase nave aparținând unor armatori turci, inclusiv sub diverse pavilioane. Ankara a cerut în august Rusiei și Ucrainei instituirea unui „moratoriu” asupra atacurilor care vizează navele comerciale. În același timp, mai multe nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone atribuite Ucrainei, care urmărește să împiedice transportul de cereale și hidrocarburi „în beneficiul Rusiei”, conform informațiilor transmise de partea turcă. Context: poziția Turciei între Kiev și Moscova Turcia menține relații cu ambele părți și nu s-a alăturat sancțiunilor comerciale occidentale împotriva Moscovei. Ministrul turc de externe Hakan Fidan declara pe 8 august că extinderea conflictului în Marea Neagră a ajuns să afecteze „toate navele comerciale, fără nicio distincție”, exprimând regretul că sunt vizate și nave „aparținând unor turci sau sub pavilion turc”. Pentru moment, comunicarea oficială turcă se concentrează pe cerința de securizare a navigației și pe semnalul diplomatic transmis Kievului prin convocarea ambasadorului, fără detalii suplimentare despre autorii atacurilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate. [...]
Ucraina a lovit infrastructura de stocare și lansare a dronelor rusești în Crimeea ocupată și în regiunea Donețk, într-o serie de atacuri desfășurate pe 28 și 29 august, într-o încercare de a reduce capacitatea Rusiei de a susține atacuri aeriene cu drone de pe teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele au inclus facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot) în apropiere de Donețk și Gvardiyske, în Crimeea ocupată. În același interval, armata ucraineană a raportat lovituri și asupra unui complex de război electronic în zona Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control al dronelor în Berestky, în regiunea Donețk. Statul Major a precizat că amploarea exactă a pagubelor este încă în curs de evaluare. Extinderea loviturilor și presiunea pe apărarea antiaeriană Separat, după „analiza unor date suplimentare”, armata ucraineană a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Buk-M3 pe 28 august, în apropiere de Klintsy, în regiunea Briansk din Rusia. Confirmarea sugerează că Ucraina urmărește nu doar să lovească punctele de lansare și control ale dronelor, ci și să degradeze apărarea antiaeriană care protejează astfel de infrastructuri. Context: lovituri mai adânc în Rusia și problema conectivității dronelor Materialul plasează aceste operațiuni în seria recentă de atacuri cu drone FP-2 asupra unor ținte militare rusești aflate la distanță mai mare de linia frontului. Pe 25 august, analiști independenți de tip OSINT (informații din surse deschise) au raportat lovituri asupra unor stații radar, a uzinei industriale Kamensky și a bazei aeriene Millerovo, în regiunea Rostov. Aceste atacuri au alimentat discuții despre modul în care Ucraina menține conectivitatea dronelor în zone din afara acoperirii Starlink, sistem de internet prin satelit folosit pe scară largă pentru operațiuni cu drone în teritoriile ocupate și în zonele de coastă, dar care ar fi inactiv mai adânc în Rusia. Un analist OSINT francez, Clément Molin, și canale militare rusești au sugerat că forțele ucrainene ar putea utiliza o rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile retransmit semnalul) cu drone-releu pentru a extinde distanța de comunicații, însă publicația notează că tehnologia exactă nu a fost verificată independent. Potrivit lui Molin, în 2026 ar fi avut loc zeci de lovituri ucrainene care au vizat sistematic apărarea antiaeriană, radare și aeronave, iar „peste 250” de astfel de active ar fi fost avariate sau distruse în acest an – o estimare prezentată ca afirmație a analistului, nu ca bilanț confirmat oficial. [...]
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
Algeria pregătește reintroducerea pedepsei cu moartea pentru piromani , după ce președintele Abdelmadjid Tebboune a cerut modificarea Codului penal până la 15 septembrie, pe fondul incendiilor de pădure din estul și nordul țării, potrivit Recorder . Miza este una de reglementare: Algeria respectă un moratoriu privind pedeapsa cu moartea din 1993, însă șeful statului a cerut explicit ca sancțiunea să fie aplicată în cazul celor acuzați că au provocat intenționat incendiile. Într-o reuniune dedicată situației din teren, Tebboune i-a cerut ministrului Justiției să pregătească schimbarea legislativă, care ar urma să fie aprobată de guvern și apoi trimisă „rapid” în Parlament. „Reintroducem pedeapsa cu moartea pentru piromani.” Președintele a mai afirmat că „se va proceda la execuție” după epuizarea căilor de atac, conform unei înregistrări difuzate la televiziune. Calendarul schimbării și contextul deciziei Tebboune a fixat termenul de 15 septembrie pentru modificarea Codului penal. Decizia vine după incendii descrise drept „devastatoare”, care au determinat autoritățile să decreteze trei zile de doliu național și să anuleze festivități culturale și competiții sportive. Conform cifrelor oficiale comunicate până acum, cel puțin 12 persoane au murit în urma incendiilor din apropierea localităților Béjaïa, Jijel și Tizi-Ouzou, iar surse locale se tem că bilanțul ar putea fi mai mare. Ministrul Sănătății, Mohamed Seddik Aït Messaoudène, a spus că situația este „foarte gravă”, fără a indica un număr. Autoritățile au anunțat și arestarea mai multor suspecți acuzați că ar fi provocat incendiile. Ce urmează: despăgubiri și intervenție în teren Pe lângă componenta penală, președintele a promis despăgubiri integrale, până la 15 septembrie, pentru persoanele care și-au pierdut locuințele și bunurile (inclusiv mobilier, aparate electrocasnice, animale sau pomi fructiferi). În teren, incendiile au fost alimentate de vânt puternic și caniculă, fenomene asociate în material cu episoade mai frecvente de secetă, pe fondul schimbărilor climatice. Protecția Civilă a mobilizat resurse, inclusiv avioane de stingere a incendiilor. [...]
