Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lansat un post de radio în limba maghiară pentru a contracara mesajele pe care le consideră anti-ucrainene venite dinspre guvernul de la Budapesta, potrivit G4Media. Inițiativa, prezentată ca o emisiune radio online disponibilă 24 de ore din 24, se numește „Radio Ungaria Ucraina” (Hungarian Radio Ukraine), iar purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhij Tikhij, a spus pe X că decizia a venit după „declarații absurde” făcute zilnic de oficiali maghiari, relatează ziarul de opoziție Nepszava.
Conform unui raport al agenției de presă de stat ucrainene Ukrinform, citat de G4Media, postul difuzează non-stop un comunicat în maghiară, engleză și ucraineană, în care Kievul respinge „afirmațiile manipulative” atribuite premierului Viktor Orbán și echipei sale. Mesajul repetat susține că Ucraina condamnă încercările de a fi implicată în politica internă a Ungariei și în campaniile electorale și afirmă că „Ucraina nu a dorit niciodată și nu dorește nici acum nimic rău” Ungariei.
Ministrul ungar al afacerilor externe și al economiei externe, Péter Szijjártó, a reacționat încă de joi, într-un videoclip publicat pe Facebook, susținând că lansarea radioului ar fi o intervenție în context electoral, cu „zece zile până la alegeri”.
El a afirmat că postul ar difuza „propagandă ucraineană” cu scopul de a sprijini instalarea la putere a unui guvern „pro-ucrainean”, invocând și teme precum drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, un „blocaj petrolier” și riscuri de securitate energetică. În același context, G4Media amintește că Viktor Orbán a avut în ultimii ani poziții critice față de Ucraina și notează că, potrivit unui sondaj din februarie 2024, 52% dintre ucraineni considerau Ungaria un stat inamic.
Recomandate
Ucraina spune că a lovit încă 11 nave rusești, ridicând la 116 totalul din ultimele nouă zile , într-o campanie care vizează în mod explicit logistica petrolieră și aprovizionarea Crimeei ocupate, potrivit Kyiv Post . Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (USF) au transmis că atacurile din noaptea de 14 iulie au vizat 11 nave rusești în Marea Azov. Comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi , a precizat că în acest ultim val ar fi fost lovite cinci petroliere, cinci nave de marfă vrac și un remorcher, în cadrul unei operațiuni denumite „MoLoChKa”. Ținta: „flota de alimentare” care susține exporturile de petrol și Crimeea Miza operațională, conform explicațiilor lui Brovdi, este blocarea unei „flote de alimentare” (nave mai mici care transportă încărcături către petroliere mari) pe care Rusia ar folosi-o ca parte a așa-numitei „flote din umbră” – rețeaua de nave utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Brovdi descrie aceste nave ca fiind tancuri cu pescaj mic, de circa 140 de metri lungime (aprox. 140 m) și cu o capacitate de încărcare de circa 7.000 de tone. Ele ar transporta petrol prin canalul Volga–Don și Marea Azov, din porturi și terminale rusești către petroliere mai mari care așteaptă în Marea Neagră. Publicația notează că, potrivit lui Brovdi, un petrolier mare ar fi alimentat, de regulă, prin livrări succesive făcute de 12 până la 15 astfel de nave mai mici, deoarece petrolierele cu pescaj mare nu pot intra în porturile puțin adânci. Efectul urmărit: limitarea combustibilului către Crimeea și presiune pe rute alternative În aceeași logică, Brovdi susține că avarierea acestor nave și a remorcherelor care le tractează ar reduce și livrările de benzină – descrisă ca „rară” – către Crimeea, prin apele înguste și puțin adânci ale Mării Azov. El a adăugat că rutele alternative de aprovizionare, pe șosea și cale ferată, ar fi „sub control de foc” ucrainean. Kyiv Post precizează că nu a putut verifica independent timpii sau locațiile din imaginile video publicate de partea ucraineană, care ar arăta atacuri cu drone asupra navelor. Context: dispută juridică și presiune europeană pe „ flota din umbră ” Kievul își apără atacurile asupra „flotei din umbră”, argumentând că veniturile din exporturile de petrol finanțează efortul de război al Kremlinului și, prin urmare, aceste nave reprezintă ținte militare legitime. Într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO), vicepremierul Oleksiy Kuleba a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar comite atacuri „teroriste” asupra transportului comercial, susținând că „flota din umbră” este esențială pentru menținerea războiului prin veniturile din exporturile de petrol. Kuleba a acuzat, la rândul său, Rusia că a atacat 59 de nave comerciale de la începutul invaziei la scară largă. Scrisoarea vine în condițiile în care țări europene își intensifică eforturile de a limita „flota din umbră”, estimată în material la aproximativ 1.500 de petroliere folosite pentru a eluda sancțiunile occidentale. [...]
Atacurile cu drone ale Ucrainei au blocat complet, în mai puțin de o săptămână, un coridor maritim esențial pentru exporturile rusești , oprind transporturile din Marea Azov și tranzitele prin strâmtoarea Kerci , cu potențial impact asupra livrărilor de combustibil către Crimeea și asupra unei părți semnificative din exporturile de cereale ale Rusiei, potrivit Ars Technica . Între 6 și 13 iulie, Forțele ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot au folosit drone de atac „one-way” (dronă kamikaze, care lovește ținta și este pierdută) pentru a viza peste 100 de tancuri petroliere și alte nave „în fiecare noapte”, publicând și materiale video ca dovadă. Campania a determinat Rusia să închidă ruta de transport care leagă fluviul Don de Marea Azov și să oprească toate tranzitele din Marea Azov spre Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci, conform relatărilor Reuters citate de publicație. Impact economic: presiune pe exporturile de cereale și pe prețul grâului Restricțiile asupra traficului maritim din și către Marea Azov ar putea afecta aproximativ un sfert din exporturile rusești de cereale , a relatat Reuters. În același timp, prețurile grâului au început să crească, în contextul în care Rusia este cel mai mare exportator de cereale la nivel mondial, notează materialul. Impact operațional: izolarea Crimeei și întreruperi pe lanțul de aprovizionare Închiderea acestor rute maritime a accentuat izolarea peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia, prin tăierea livrărilor pe mare, „în special” a combustibilului. Ars Technica mai arată că peninsula se confrunta deja cu raționalizări severe de combustibil și pene de curent, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone cu rază medie și lungă asupra infrastructurii energetice și a liniilor de aprovizionare. Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War) , un think tank din Washington, descrie loviturile asupra transporturilor maritime de benzină ca pe o nouă etapă a eforturilor Ucrainei de a izola Crimeea și de a perturba rutele maritime rusești, în special pentru produse petroliere și cereale. Ce se vede în teren: imagini video și confirmări din satelit Materialele video publicate de Ucraina surprind, de regulă, atacul din perspectiva dronei și se opresc în momentul impactului, însă în unele imagini ulterioare se văd nave în flăcări. Publicația menționează că astfel de incendii apar și în imagini satelitare publice, inclusiv din programul european Copernicus Sentinel . [...]
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au blocat practic traficul maritim în Marea Azov, lovind direct o rută de export folosită de Rusia pentru petrol și cereale , potrivit HotNews . Impactul imediat este operațional și economic: Moscova a fost nevoită să restricționeze navigația într-un coridor descris drept „critic”, iar o parte din fluxurile comerciale ar fi fost întrerupte. În noaptea de duminică spre luni, dronele ucrainene au lovit 15 nave rusești în Marea Azov, inclusiv șapte petroliere, a declarat comandantul forțelor de drone din Ucraina, Robert Brovdi. Acesta susține că, în ultimele opt zile, au fost lovite în total 105 nave, potrivit aceleiași surse. De ce contează: un coridor de export pus pe pauză Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală pentru Rusia, cu rol economic și militar, folosită pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. În acest context, Reuters notează că Marea Azov ar fi un coridor pentru un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei. Pe fondul atacurilor, Rusia a suspendat vineri traficul maritim prin canalul Don–Azov, care face legătura cu rețeaua fluvială rusă și cu Marea Caspică. Reuters a confirmat ulterior că navele comerciale din Marea Azov nu pot intra sau ieși prin Strâmtoarea Kerci și canalul Azov–Don, ceea ce echivalează cu o blocare practică a rutei. Efecte în lanț: combustibil, logistică și presiune pe infrastructură Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andrii Zagorodniuk, citat de The Guardian, spune că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic” și că blocada afectează inclusiv transporturile care ar include cereale „furate” din sudul Ucrainei ocupate, tranzitând porturile Berdiansk și Mariupol. În paralel, materialul descrie o campanie mai largă de lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse, după distrugerea sistematică a unor sisteme radar și de apărare antiaeriană. Sunt menționate atacuri la distanță asupra rafinăriilor, inclusiv unul din Omsk (la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean), precum și incidente raportate în zona Taganrog, unde canale locale au semnalat două scurgeri mari de petrol. Reacții și vulnerabilități: apărare antiaeriană sub presiune Kremlinul a redirecționat către Ministerul Transporturilor întrebările despre restricțiile din Marea Azov. Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că atacurile indică deficiențe ale apărării antiaeriene ruse, iar bloggeri militari ruși citați în material reclamă dificultăți în protejarea navelor, inclusiv din cauza lipsei unui sistem unificat de protecție a transportului maritim și a limitărilor unui model de apărare aeriană „din era sovietică” în fața dronelor mici, care zboară la joasă altitudine. [...]
Atacurile asupra a două petroliere din EAU în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute ale comerțului cu petrol , după ce un marinar a murit și opt persoane au fost rănite, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis pe X că petrolierele naționale „Mombasa” și „al-Bahiyah” au fost lovite de două rachete de croazieră iraniene în timp ce tranzitau ruta de navigație sudică a Strâmtorii Ormuz, în apele teritoriale ale Omanului. Atacul s-a soldat cu decesul unui membru al echipajului de naționalitate indiană aflat la bordul petrolierului „Mombasa” și rănirea altor opt persoane, dintre care patru grav. Dintre răniți, șase sunt indieni și doi ucraineni. Ministerul mai precizează că navele au suferit daune în urma unor incendii la bord, care au fost ulterior controlate. Reacția EAU și posibile consecințe Emiratele au condamnat atacul, pe care îl consideră „o încălcare gravă” și „o infracțiune evidentă” a dreptului internațional, afirmând că acesta amenință securitatea și stabilitatea regiunii. Totodată, EAU au anunțat că „își rezervă pe deplin dreptul de a răspunde acestei escaladări”. Context: Strâmtoarea Ormuz, din nou sub presiune Navele comerciale au fost afectate puternic de conflictul din Orientul Mijlociu începând cu 1 martie, când Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz ca represalii la atacurile americane și israeliene, conform informațiilor citate de Agerpres. Traficul maritim a fost reluat după semnarea, la 17 iunie, a unui memorandum de înțelegere între Washington și Teheran pentru a pune capăt conflictului. Iranul susține însă că nu va exista o revenire la situația de dinaintea războiului, când tranzitul era gratuit, și avertizează navele care ar încerca să ocolească singura rută autorizată, de-a lungul coastelor sale. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat restabilirea blocadei americane asupra porturilor iraniene și a declarat că vrea să introducă o taxă pentru navele care doresc să traverseze Strâmtoarea Ormuz. [...]
Stocurile reduse de muniții riscă să limiteze opțiunile militare ale SUA dacă războiul cu Iranul continuă în ritmul din ultimele zile, iar presiunea pe industria de apărare și pe bugetele alocate reaprovizionării ar putea crește, potrivit Antena 3 , care citează o analiză CNN. În material se arată că, deși conflictul „se încinge”, armata americană pornește cu stocuri de arme și muniții deja la niveluri reduse. Mai mulți experți citați avertizează că, dacă bombardamentele continuă în același ritm, scăderea stocurilor ar putea afecta capacitatea SUA de a gestiona simultan alte scenarii majore de securitate, inclusiv în Indo-Pacific. Ce s-a consumat deja din stocuri, potrivit estimărilor În prima fază a războiului, denumită de americani „Operațiunea Epic Fury”, SUA au folosit „mii de rachete” pentru lovituri de precizie pe rază lungă și pentru apărare antiaeriană și antibalistică, conform experților citați. O analiză a Centrului pentru Studii Internaționale și Strategice (CSIS) , menționată în articol, estimează că până la oprirea războiului pe scară largă în aprilie armata SUA ar fi utilizat: aproape jumătate dintre interceptoarele de rachete balistice de tip THAAD; aproape jumătate dintre interceptoarele Patriot; în jur de 30% dintre rachetele terestre Tomahawk. CNN spune că a confirmat acuratețea acestor date prin trei surse din Departamentul Apărării al SUA, familiarizate cu estimările. Reaprovizionare lentă și finanțare încă incertă Armistițiul a oferit o perioadă de respiro, permițând o refacere ușoară a stocurilor, însă ritmul rămâne „extrem de lent”, mai ales pentru rachetele considerate critice. Mark Cancian, analist la CSIS și colonel în rezervă, afirmă că, pe baza calendarului de livrări din anul fiscal curent, Pentagonul primește aproximativ 15 rachete Tomahawk și 20 rachete Patriot pe lună, iar pentru 2026 nu sunt estimate livrări noi de THAAD. În același timp, CSIS estimează că ar putea dura trei ani sau mai mult până când stocurile revin la nivelul de dinainte de război. Elaine McCusker (American Enterprise Institute), fost oficial al Pentagonului, spune că refacerea stocurilor „se va măsura în ani”, cu un interval de „doi până la cinci” ani pentru majoritatea tipurilor de muniție. Un alt expert afiliat institutului, John Ferrari, susține că, până acum, Congresul „nu a alocat nici măcar un dolar” pentru înlocuirea rachetelor consumate de la începutul războiului. Casa Albă a cerut în ultimele săptămâni fonduri suplimentare Congresului pentru acoperirea costurilor războiului, însă articolul notează că nu este clar când ar putea fi aprobate. Industria de apărare: accelerare, dar cu efect limitat pe termen scurt Un oficial al Pentagonului a declarat că departamentul este „angajat să extindă rapid baza industrială de apărare”. În iunie, Donald Trump a activat Legea Producției de Apărare (un instrument legal care permite accelerarea producției pentru nevoi de securitate națională) pentru a reduce obstacolele birocratice și a grăbi producția de rachete, iar Pentagonul a semnat contracte noi pentru extinderea capacităților industriale. Cancian apreciază că măsura ajută, dar avertizează că „impactul va fi mic”, deoarece creșterea producției durează. De ce contează: riscul de „întindere” a resurselor în Asia Potrivit experților citați, problema nu se limitează la conflictul cu Iranul. Un consum ridicat și prelungit de muniții de precizie ar putea crește riscurile în cazul unui conflict viitor în Asia, în special cu China, dar și într-un scenariu legat de Coreea de Nord. În paralel, licențierea rachetelor Patriot pentru producție în țări precum Germania sau Ucraina ar putea reduce presiunea pe liniile americane de producție, însă aceste acorduri sunt lente: Japonia ar fi avut nevoie de trei ani pentru a construi o fabrică de Patriot, iar Germania nu ar fi produs încă nicio rachetă, deși linia de producție a început în 2022, potrivit articolului. CSIS mai estimează că alte stocuri, precum Precision Strike Missile și Joint Air-to-Surface Standoff Missile, ar putea fi refăcute mai rapid și ar urma să revină la nivelurile de dinaintea războiului între jumătatea și sfârșitul anului 2027. Poziția Pentagonului și limita evaluărilor Purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că armata americană „este cea mai puternică din lume” și are resursele necesare pentru a acționa „în momentul și în locul alese de președinte”. Michael O’Hanlon (Brookings Institution) spune că, până acum, nu crede că abilitatea SUA de a descuraja o agresiune a Chinei sau Coreei de Nord „a fost afectată”, dar avertizează că, „la un moment dat”, capacitatea de descurajare s-ar putea eroda și că pragul este greu de estimat, depinzând și de „psihologia adversarului”. [...]
