Știri
Știri din categoria Externe
Kievul încearcă să limiteze costurile diplomatice ale disputei istorice cu Varșovia, propunând un pachet de „măsuri anticriză” care vizează dezescaladarea tensiunilor într-un moment în care Polonia rămâne un actor-cheie pentru Ucraina, inclusiv în parcursul european, potrivit HotNews.
Tensiunile au fost declanșate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități militare. UPA, organizație naționalistă înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este considerată responsabilă de masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi; potrivit relatării, unii membri ai UPA au luptat în rândurile SS și au participat la deportarea și masacrarea evreilor.
Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, s-a întâlnit vineri, la Varșovia, cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski și a spus că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte „un dialog onest”.
Într-o postare pe platforma X, Sibiga a detaliat setul de „măsuri anticriză”, care include:
Sibiga a mai afirmat că în ultimele 18 luni s-ar fi înregistrat „progrese semnificative” în depășirea unor „probleme sensibile”, inclusiv cercetări privind gropile comune din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Ministerul polonez de externe a cerut, la rândul său, „o dezescaladare a tensiunilor” și instituirea unor „mecanisme durabile” bazate pe o înțelegere reciprocă a istoriei.
Pe fondul intenției autorităților ucrainene de a crea un panteon al „eroilor naționali” care ar include și lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat la finalul lunii iunie retragerea celei mai înalte distincții acordate lui Zelenski, Ordinul Vulturul Alb.
În paralel, responsabili polonezi au avertizat că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări, potrivit AFP, citată de HotNews.
Recomandate
Donald Tusk condiționează relansarea cooperării polono-ucrainene de gesturi concrete ale Kievului , pe fondul unei dispute istorice care riscă să erodeze coordonarea regională împotriva Rusiei, potrivit Politico . Premierul polonez a spus că refacerea încrederii „necesită bunăvoință din partea Kievului” și că nu va mai fi situația în care doar Varșovia „propune o atitudine bună”, într-un mesaj video publicat pe X. Tusk a susținut că politicienii ucraineni ar fi înțeles că „relațiile bune dintre noi sunt în interesul tuturor”. Tensiunile au escaladat după ce președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei. Decizia a venit după ce Kievul a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) , ai cărei luptători au masacrat zeci de mii de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În replică, oficiali ucraineni și-au returnat distincțiile poloneze, iar Zelenski și-a trimis medalia înapoi la Varșovia. În același context, Zelenski a lipsit de la Ukraine Recovery Conference de la finalul lunii iunie, Ucraina fiind reprezentată de premierul Iulia Svîrîdenko. Diplomația de criză: încercări de detensionare la Varșovia Tonul lui Tusk este mai dur decât în intervențiile anterioare, în care a cerut ambelor părți să nu lase disputele istorice să submineze cooperarea împotriva Rusiei. Tot vineri, ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, s-a întâlnit la Varșovia cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiha, pentru a reduce tensiunile. Sikorski criticase anterior retragerea ordinului ca reacție „nepotrivită”, întrucât „l-a umilit personal pe președintele Ucrainei”. Ce urmează: reconciliere „de durată”, dar cu miză strategică Tusk a afirmat că a primit semnale că Kievul ar înțelege că merită căutate „modalități de a avea o conversație onestă și despre trecut”. El a avertizat însă că reconcilierea va fi probabil „un proces lung”, insistând că relațiile bune polono-ucrainene rămân în interesul ambelor părți. [...]
Polonia își semnalează rezervele față de noi angajamente financiare pentru Ucraina , pe fondul unei crize diplomatice cu Kievul, în timp ce premierul Donald Tusk spune că partea ucraineană caută soluții pentru detensionarea relației, potrivit Agerpres . Declarațiile vin după întâlnirea de la Varșovia dintre miniștrii de externe ai celor două țări, Andri Sîbiha și Radoslaw Sikorski, organizată pe fondul disputei legate de masacrele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Tusk a spus că nu cunoaște rezultatele discuțiilor, dar că are „semnale” că Ucraina caută modalități de a reduce tensiunile. Criza diplomatică: distincția retrasă lui Zelenski și disputa istorică Relațiile bilaterale au intrat, potrivit materialului, în cea mai gravă criză de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a Poloniei. Nawrocki a motivat decizia prin numirea unei unități a armatei ucrainene după insurgenți pe care Varșovia îi consideră responsabili pentru masacrele asupra polonezilor din timpul războiului. În articol se arată că, pentru o parte dintre ucraineni, Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) este văzută ca simbol al luptei pentru independență, însă UPA a fost implicată și în masacrele din Volînia (1943–1945), unde Polonia susține că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși, iar mii de ucraineni au murit în represalii. Miza pentru Kiev: parcursul european și reconcilierea Tusk a legat direct subiectul istoric de ambiția Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, despre care diplomații citați în material se așteaptă să fie un proces „complex și lung”. „Nu există o comunitate europeană fără reconciliere și nu există reconciliere fără acceptarea unei istorii dureroase”, a spus el. Semnal pentru NATO: prudență la promisiuni de finanțare Pe componenta financiară, premierul polonez a spus că va cere delegației Poloniei la viitorul summit NATO să fie „prudentă” în privința promisiunii unui ajutor financiar suplimentar pentru Ucraina. El a precizat că nu pune la îndoială nevoia Ucrainei de sprijin, dar invocă obligațiile Poloniei legate de protejarea frontierei estice a Uniunii Europene. În același timp, Tusk a avertizat că lunile următoare ar putea fi „cruciale” pentru securitatea statelor de pe flancul estic al NATO, pe fondul schimbărilor din dinamica războiului, afirmând că Polonia se pregătește pentru „diverse scenarii”. [...]
Ucraina își extinde atacurile cu drone în Rusia pentru a lovi economia și logistica militară , într-o strategie care urmărește să crească costurile războiului pentru Kremlin și să aducă presiunea mai aproape de viața de zi cu zi a rușilor, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic . În ultimele săptămâni, țintele au inclus Moscova și zona din jurul capitalei, iar miza declarată nu este doar degradarea unor capabilități militare, ci și o presiune politică și economică directă asupra regimului condus de Vladimir Putin . Ținte cu rol militar și mesaj strategic Printre obiectivele lovite se numără Centrul de Comunicații Spațiale din Dubna, descris ca o instalație folosită de armata rusă pentru colectarea informațiilor și coordonarea operațiunilor din teritoriile ucrainene ocupate. Atacul ar fi fost al doilea asupra aceleiași ținte în aproximativ o săptămână, conform analizei publicate de The Atlantic . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că astfel de acțiuni vor continua: „Se pregătesc, de asemenea, acțiuni relevante împotriva altor instalații inamice similare.” Presiune economică: rafinării și combustibil pentru regiunea Moscovei Un exemplu central al acestei strategii este atacul asupra unei rafinării importante din Moscova, lovită pe 18 iunie într-un raid ucrainean de amploare. Instalația produce aproximativ 40% din combustibilul consumat în regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor citate de The Atlantic, ar putea rămâne nefuncțională până la sfârșitul anului 2026. Atacul a provocat un incendiu și un nor dens de fum vizibil în mai multe zone ale capitalei ruse, iar mesajul urmărit de Kiev, potrivit analizei, este că inclusiv obiectivele economice critice pot fi atinse. De ce contează: veniturile din energie, vulnerabile la întreruperi Analiza citată indică drept miză diminuarea veniturilor de care Kremlinul are nevoie pentru finanțarea războiului. Rusia își susține în mare parte bugetul și cheltuielile militare prin exporturile de petrol și produse petroliere, iar atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice pot afecta atât aprovizionarea internă, cât și veniturile din exporturi. În acest context, analiștii citați descriu o dilemă pentru Vladimir Putin: limitarea exporturilor pentru a evita penurii pe piața internă ar reduce, în același timp, resursele financiare disponibile pentru război. „Operațiunea de influență de 40 de zile” și efectul probabil La 25 iunie, Zelenski a anunțat lansarea unei „operațiuni de influență de 40 de zile”, despre care a spus că urmărește să forțeze „statul agresor” să pună capăt războiului. Totuși, potrivit sursei citate, este puțin probabil ca atacurile să ducă rapid la retragerea Rusiei. Efectul urmărit ar fi mai degrabă erodarea imaginii de invulnerabilitate a Kremlinului și amplificarea întrebărilor privind capacitatea lui Putin de a proteja capitala, economia și infrastructura militară. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Ucraina ridică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pentru funcționarea orașelor , după ce o serie de lovituri rusești asupra Kiev ului s-a soldat cu cel puțin zece morți și zeci de răniți, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Kiev au transmis că Rusia a lansat rachete balistice și drone asupra capitalei, fiind raportate distrugeri în peste 30 de zone ale orașului. Printre răniți se numără cel puțin un copil și mai mulți angajați ai serviciului de ambulanță, loviți într-un atac asupra unei substații de ambulanță, conform autorităților ucrainene. „Au existat lovituri directe foarte puternice asupra unor clădiri de locuințe, iar trupurile celor decedați sunt, din păcate, scoase de sub dărâmături”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului. Țintele declarate de Rusia și acuzațiile Ucrainei Ministerul rus al apărării susține că a lansat un „atac masiv cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune”, inclusiv drone, împotriva infrastructurii militare și energetice din Kiev și din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi și Cernihiv. De cealaltă parte, Ucraina afirmă că au fost lovite obiective civile și clădiri de locuințe. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a cerut „reacții internaționale ferme” și a avertizat că bilanțul victimelor ar putea crește. Context: avertismentul lui Zelenski și intensificarea atacurilor cu drone Atacurile au avut loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase că datele serviciilor de informații indicau pregătirea de către Rusia a unui atac „masiv”. În aceeași zi, Zelenski le ceruse locuitorilor să fie „deosebit de atenți” și să ia în serios sirenele de avertizare aeriană. În paralel, materialul notează că, în ultima lună, Ucraina a lansat o campanie amplă cu drone împotriva Rusiei, vizând infrastructura energetică prin atacuri la mare distanță. Rusia a anunțat că, într-o singură noapte săptămâna trecută, ar fi interceptat 660 de drone în 12 regiuni, ceea ce ar indica unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la începutul invaziei din 2022. [...]
Controlul asupra Kinburn rămâne o miză operațională pentru rutele maritime și porturi , chiar dacă pe fâșia de nisip a fost arborat din nou steagul Ucrainei, potrivit Focus . Mesajul central transmis de Marina ucraineană este că gestul are valoare simbolică, însă nu înseamnă eliberarea zonei, care rămâne disputată. Forțele de apărare din sudul Ucrainei au afirmat că trupele ruse s-ar fi retras din unele poziții „sub foc intens”. Totuși, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmytro Pletenchuk, a avertizat într-o declarație pentru Kyiv Independent că este prematur să se vorbească despre părăsirea completă a zonei de către Rusia. „Da, trupele ruse au fost forțate să renunțe la unele dintre pozițiile lor. Dar pentru eliberarea fâșiei este încă prea devreme să spunem că inamicul a părăsit complet această zonă.” De ce contează Kinburn pentru operațiunile din Marea Neagră Kinburn este o fâșie îngustă de nisip între limanul Nipru–Bug și Marea Neagră, iar controlul ei are în continuare greutate militară. Pletenchuk a explicat, citat de New Voice of Ukraine, că Rusia poate folosi zona pentru a menține presiune asupra coastei sudice a regiunii Nikolaev (Mykolajiw). Tot de controlul asupra Kinburn depinde și accesul la rute maritime și la porturi importante, inclusiv Mykolajiw și Herson, notează publicația. Dronelor și recunoașterii electronice li se păstrează „platforma” Potrivit Ukranews, analiștii DeepState susțin că forțele ruse folosesc în continuare zona pentru operațiuni cu drone în direcția Mykolajiw și Herson, precum și pentru recunoaștere electronică. În acest context, steagul arborat nu schimbă situația tactică de pe teren, ci indică mai degrabă o prezență și o contestare a controlului. Pletenchuk a mai spus pentru Kyiv Independent că steagul este în principal un semnal, menit să irite trupele ruse și să le țină în alertă; conform DeepState, acesta ar fi fost amplasat cu o dronă. Ce se știe și ce nu se știe în acest moment Focus precizează că o ofensivă ucraineană asupra Kinburn nu este confirmată în prezent. Fâșia este ocupată de trupele ruse din martie 2022 și rămâne zonă de luptă, în condițiile în care linia frontului în sud, în regiunea Herson, urmează în mare parte cursul Niprului din noiembrie 2022. [...]
Loviturile cu drone asupra bazelor Saki și Gvardiiske riscă să adâncească criza energetică și de aprovizionare din Crimeea ocupată , într-un moment în care peninsula se confruntă deja cu întreruperi parțiale de curent și penurii de carburant, potrivit HotNews . Dronele ucrainene au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aeroporturile militare rusești din Crimeea, vizând aeronavele și infrastructura de drone de la bazele aeriene Saki și Gvardiiske. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că operațiunea face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodimir Zelenski , menită să intensifice presiunea asupra Rusiei. Ce ținte au fost lovite și ce pagube sunt raportate SBU afirmă că pe aeroportul Saki au fost lovite șapte hangare în care erau depozitate echipamente aeronautice, fiind a doua lovitură asupra acestei baze în aceeași săptămână. Tot SBU a raportat atacuri asupra a două hangare de la aerodromul Gvardiiske, unde ar fi fost depozitate drone Shahed și alte echipamente. Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post , în hangarele vizate se aflau avioane Suhoi Su-30SM, Suhoi Su-30 și Suhoi Su-24, iar „conform datelor preliminare” cel puțin șapte avioane ar fi fost distruse sau avariate. Aceste detalii sunt prezentate ca evaluări preliminare. De ce contează: presiune pe infrastructura critică din Crimeea Pe lângă componenta militară, atacurile sunt plasate de presa ucraineană într-un tablou mai larg al degradării infrastructurii critice din peninsulă. În zorii zilei de vineri, 3 iulie, canale locale de pe Telegram și grupul de monitorizare „Crimean Wind” au semnalat incendii la mai multe noduri ale rețelei electrice, pe baza imaginilor termice din satelit. Ukrainska Pravda a relatat, la rândul ei, că mai multe stații electrice ardeau în urma atacurilor din timpul nopții. Incendiile ar agrava criza energetică din Crimeea ocupată, după ce autoritățile de ocupație ruse au recunoscut la începutul săptămânii întreruperi parțiale de curent și au admis că anumite zone au rămas fără energie electrică. Context: „blocaj energetic” și restricții la carburant Materialul mai arată că, din mai, Kievul ar fi intensificat un „blocaj energetic” asupra Crimeei, lovind infrastructuri și camioane cisternă care aprovizionau peninsula. Crimeea a fost plasată în „situație de urgență” la nivel regional, măsură menită să ajute autoritățile să gestioneze consecințele atacurilor, care ar fi dus la penurii de carburant și electricitate. În acest context, autoritățile locale au interzis vânzarea de carburant către persoane fizice, pe fondul deficitului. Separat, Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a declarat luna trecută că această campanie ar fi redus traficul pe autostrada Novorossiia — rută de aprovizionare militară către Crimeea — cu mai mult de două treimi în ultima lună, într-o declarație pentru Reuters. SBU susține că va continua să vizeze obiective militare rusești atât pe linia frontului, cât și „în adâncul teritoriului”, ceea ce indică menținerea presiunii asupra logisticii și infrastructurii din Crimeea în perioada următoare. [...]
