Știri
Știri din categoria Externe
Armata rusă nu a obținut în martie niciun câștig teritorial net în Ucraina, o premieră din septembrie 2023, potrivit AGERPRES, care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA.
„Armata rusă nu a obținut în luna martie pe ansamblu niciun câștig teritorial în Ucraina, o premieră din septembrie 2023, și chiar a pierdut teren pe frontul de sud-est, pierderi compensate de câștiguri pe frontul de est.”
Încetinirea vine după ce, la finalul lui 2025, avansul rus a început să se reducă pe fondul contraofensivelor ucrainene în unele sectoare din sud-est. În februarie, Rusia ar fi ocupat doar 123 de kilometri pătrați suplimentari, cel mai mic avans lunar din aprilie 2024, conform aceleiași analize.
În ansamblu, în al patrulea an al războiului declanșat de invazia din 24 februarie 2022, unitățile ruse ar fi ocupat 4.524 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, mai mult decât în al doilea și al treilea an la un loc. Totuși, în primele trei luni din 2026, câștigurile teritoriale rusești ar fi fost la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, indicând o schimbare de dinamică în defavoarea Moscovei.
Diferențele între sectoarele frontului rămân semnificative. În sud-est, în special în provincia Dnipropetrovsk, trupele ruse ar fi pierdut teren în martie, la fel ca în februarie; după ce au intrat acolo pentru prima dată în iunie 2025 și au ocupat peste 400 de kilometri pătrați, suprafața controlată s-ar fi redus la circa 144 de kilometri pătrați după contraofensivele ucrainene. În schimb, mai la nord, în regiunea Donețk, situația este descrisă ca nefavorabilă armatei ucrainene, Rusia avansând aproximativ 50 de kilometri pătrați într-o lună la est de Sloviansk, în direcția redutelor Kramatorsk și Sloviansk.
Per total, armata rusă controlează puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei, o mare parte fiind ocupată în primele săptămâni ale războiului. Aproximativ 7% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea și părți din Donbas, se afla deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de invazia din 24 februarie 2022, mai notează analiza citată.
Recomandate
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]
Ucraina cere Germaniei mai multe rachete interceptoare Patriot, pe fondul intensificării atacurilor balistice rusești , iar Berlinul discută cu SUA un acord pentru producția internă de muniție PAC-3, într-un demers cu potențial de a reduce blocajele de aprovizionare din apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, în care a insistat că „problema-cheie” este asigurarea de rachete pentru sistemele Patriot, necesare pentru protejarea populației de atacurile balistice rusești. Zelenski a mulțumit Germaniei pentru sprijinul militar și a descris Berlinul drept un lider global în susținerea apărării Ucrainei. „Problema-cheie acum sunt rachetele pentru Patriot, ca să ne protejăm oamenii de balistica rusă.” De ce contează: presiune pe stocuri și pe lanțul de producție Cererea pentru sisteme Patriot și rachete interceptoare a crescut la nivel global, pe fondul utilizării lor în Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești și după campania militară recentă a SUA împotriva Iranului, care a redus stocurile existente, notează publicația. În acest context, discuțiile dintre Zelenski și Merz se suprapun cu informații potrivit cărora Germania încearcă să-și extindă capacitatea de producție pentru rachete Patriot, ceea ce ar putea avea efecte directe asupra ritmului livrărilor către Ucraina și asupra disponibilității pentru aliați. Germania, în discuții cu SUA pentru producția PAC-3 Potrivit Financial Times , citat de Kyiv Post, Berlinul discută cu Washingtonul un acord pentru a produce în Germania rachete PAC-3 (interceptori Patriot). Surse citate de publicație vorbesc despre „concepte de producție comună”, care ar putea include și alte sisteme de apărare. Discuțiile ar face parte dintr-un efort mai amplu de stabilizare a relațiilor cu administrația americană înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie. În prezent, rachetele PAC-3 sunt fabricate exclusiv în SUA și, sub licență, în Japonia. Germania produce deja variantele mai vechi PAC-2, iar unele dintre acestea sunt prevăzute pentru livrare către Ucraina începând din 2027, în baza unui acord semnat anterior. Zelenski respinge afirmațiile Rusiei despre Kostiantînivka În aceeași convorbire, cei doi lideri au discutat și situația de pe front. Zelenski a respins public afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin potrivit cărora forțele ruse ar fi capturat orașul Kostiantînivka din regiunea Donețk. „Desigur, nu este adevărat; este doar o altă minciună rusească menită să genereze un fel de știre.” Kyiv Post mai arată că armata ucraineană a negat anterior capturarea orașului, iar Grupul de forțe „Est” a confirmat sâmbătă, 4 iulie, că localitatea rămâne sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, cu lupte active în anumite zone urbane. Un purtător de cuvânt al Statului Major, maiorul Andrii Kovaliov, a declarat că datele din sistemele operaționale militare indică menținerea controlului ucrainean și continuarea operațiunilor defensive pe liniile stabilite. [...]
UE face un pas procedural important spre aderarea Ucrainei și Moldovei, deschizând negocieri pe politica externă , un capitol considerat relativ „ușor” de diplomați, în timp ce dosarele cu impact economic direct – piața internă și politica agricolă comună – rămân cele mai sensibile, potrivit Kyiv Post . Decizia de a iniția negocierile pe regulile comune ale UE în materie de politică externă a fost agreată la nivel tehnic de statele membre, pe baza informațiilor transmise de trei diplomați către Euractiv. Următorii pași sunt aprobarea de către ambasadorii UE săptămâna viitoare și validarea formală de către miniștrii UE la Bruxelles, pe 14 iulie. De ce contează: capitol „accesibil” acum, blocaje la capitolele cu miză economică Diplomații UE descriu capitolul de politică externă drept „ultimul câștig ușor” pe drumul administrativ al aderării. În schimb, clusterele rămase – care includ domenii mai politizate, precum politica agricolă comună și piața internă – sunt anticipate ca fiind mai complicate. În arhitectura negocierilor de aderare, legislația UE este grupată în „clustere” (pachete tematice). Conform informațiilor din material, patru astfel de clustere rămân încă neîncepute. Context politic: Ungaria a frânat procesul, semnale de schimbare după alegeri Negocierile privind parcursul de aderare al Ucrainei și Moldovei au fost blocate deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán , a împiedicat avansarea procesului. După alegerile naționale din aprilie, noul prim-ministru, Péter Magyar, ar fi indicat o abordare mai pragmatică față de perspectiva aderării Ucrainei. Chiar dacă UE a fost de acord luna trecută să deschidă primul cluster – cel privind fundamentele statului de drept – avansarea către următoarele etape a întâmpinat rezistență. La Consiliul European din iunie, liderii au eliminat formularea care cerea deschiderea clusterelor rămase „cât mai curând posibil”, modificare atribuită opoziției venite din Budapesta. Moldova rămâne „legată” de Ucraina în calendarul de aderare Procesul de aderare al Moldovei a rămas, până acum, strâns conectat de cel al Ucrainei, deși Chișinăul se confruntă cu o rezistență politică semnificativ mai redusă față de candidatura sa, potrivit aceleiași relatări. [...]
Incertitudinea privind controlul asupra Kostiantinivkăi complică evaluarea riscului operațional în estul Ucrainei , într-un moment în care Rusia susține că a cucerit orașul, iar Kievul neagă, potrivit Economica . Statul-major al Ucrainei a respins sâmbătă informația, conform Reuters , printr-o poziție tranșantă: „Dezminţim acest lucru. Sunt noi afirmaţii false”. Deși nu a comentat inițial, partea ucraineană a recunoscut recent, prin oficiali militari, că situația de la Kostiantinivka este „dificilă”, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară despre evoluția frontului, Statul-major a menționat doar lupte grele în jurul localității, fără a confirma pierderea controlului. De ce contează: un posibil pas spre controlul integral al Donbasului Dacă informația privind cucerirea s-ar confirma, ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a ocupa integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, sursa indică drept singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În același timp, contradicția dintre afirmațiile Moscovei și dezmințirea Kievului lasă, deocamdată, situația de pe teren neclară, cu implicații directe pentru anticiparea următoarelor mișcări militare în zonă. [...]
Victimele civile din Ucraina au crescut cu 40% în șase luni , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu arme cu rază lungă și drone, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk . Între decembrie 2025 și mai 2026 au fost înregistrate cel puțin 1.270 de persoane ucise și peste 6.850 rănite, iar 96% dintre victime au fost consemnate în teritorii controlate de guvernul ucrainean. Türk a prezentat datele vineri, 3 iulie, în cadrul unui dialog la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în paralel cu raportul interimar al secretarului general privind drepturile omului în Crimeea. El a pus creșterea în principal pe seama extinderii utilizării de către Rusia a armelor cu rază lungă și a dronelor. Escaladarea atacurilor și efectele asupra infrastructurii civile Înaltul Comisar a indicat drept exemplu un atac „în primele ore ale zilei de joi”, în care au fost ucise cel puțin 30 de persoane și rănite cel puțin 99, descris ca unul dintre cele mai sângeroase asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă. Ca semnal al intensificării, Türk a menționat și atacul din 13-14 mai, când forțele ruse ar fi lansat peste 1.500 de drone și rachete în opt regiuni ucrainene și asupra Kievului, cu 27 de civili uciși și cel puțin 83 răniți. Separat, el a invocat și o lovitură ucraineană asupra unui complex educațional din Starobilsk (teritoriu ocupat de Rusia), pe 22 mai, în urma căreia ar fi murit 21 de civili. Dronele de proximitate și lovirea țintelor umanitare Potrivit lui Türk, atacurile cu drone cu rază scurtă în apropierea liniei frontului au dus la o creștere de 57% a victimelor civile față de anul anterior, cu aproximativ 380 de persoane ucise și peste 2.000 rănite. El a mai spus că dronele au lovit vehicule și facilități umanitare marcate vizibil în zone controlate de guvernul ucrainean și că civilii din regiunea Herson ocupată rămân blocați între atacuri cu drone și mine, confruntându-se cu penurii alimentare și acces limitat la servicii medicale. În același context, a fost menționat un atac asupra unui depozit umanitar al Crucii Roșii din Kiev, care ar fi distrus 320.000 de articole de ajutor evaluate la peste 79 milioane hrivne (aprox. 7,3 milioane lei), inclusiv generatoare, defibrilatoare și un vehicul de livrare. Acuzații privind încălcări ale dreptului internațional și tratamentul prizonierilor Türk a declarat că biroul său a verificat execuția a cel puțin 20 de militari ucraineni capturați de către forțele ruse, din jumătatea lunii noiembrie 2025 până în prezentul raportării. Pe baza interviurilor cu 129 de prizonieri ucraineni eliberați, el a afirmat că „practic toți” au descris tortură sau alte rele tratamente în captivitate, inclusiv violență sexuală. Pe 26 iunie, Ucraina și Rusia au realizat un nou schimb de prizonieri, fiecare parte returnând câte 160 de prizonieri de război, unii deținuți din 2022. Türk a mai susținut că Rusia a vizat sistematic infrastructura energetică a Ucrainei între octombrie 2025 și martie 2026, în ceea ce el a numit cea mai rece iarnă din ultimii 15 ani, întrerupând electricitatea, încălzirea și alimentarea cu apă pentru sute de mii de oameni, uneori săptămâni la rând, la temperaturi sub minus 20°C. El a apreciat că amploarea atacurilor indică o intenție de a dezactiva întreaga rețea energetică a Ucrainei, nu de a lovi ținte militare punctuale, calificând acest lucru drept „incompatibil cu dreptul internațional umanitar”. Date despre victime în Rusia, fără verificare independentă Autoritățile ruse au declarat că, în aceeași perioadă de șase luni, 205 civili au fost uciși și 1.302 răniți în 27 de regiuni ale Federației Ruse. Türk a precizat însă că biroul său nu a putut verifica independent aceste cifre și a cerut din nou acces pentru verificare. Context: ocupație, represiune și transferuri forțate În declarațiile sale, Türk a mai spus că autoritățile de ocupație ar continua să forțeze rezidenții să jure loialitate Rusiei, să recruteze oameni în forțele armate ruse și să efectueze transferuri și deportări forțate. El a menționat și măsuri represive: mandate de arestare sau amenzi pentru peste 160 de persoane pentru exprimarea unor opinii anti-război sau pro-ucrainene și riscul de confiscare pentru aproape 40.000 de proprietăți rezidențiale, la nivelul lunii decembrie 2025. Totodată, Türk a afirmat că Rusia ar fi transferat forțat mii de copii ucraineni; potrivit Yale’s Humanitarian Research Lab (HRL), peste 35.000 de copii ucraineni au fost identificați ca fiind transferați către cel puțin 210 facilități din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate. În final, el a cerut reluarea negocierilor pentru „o pace durabilă, întemeiată pe drepturile omului” și în conformitate cu dreptul internațional. [...]
Rusia își extinde recrutarea în universități pentru unitățile de drone, pe fondul pierderilor din Ucraina , mizând pe promisiuni de salarii mari și pe ideea unui serviciu „mai sigur” decât infanteria, potrivit Mediafax . Cazul unui student de 23 de ani din Siberia, mort după doar câteva luni de pregătire, indică însă riscuri operaționale ridicate și o diferență majoră între mesajul de recrutare și realitatea de pe front. Un tânăr aflat în ultimul an la un colegiu tehnic din Siberia este prezentat ca unul dintre primii studenți ruși despre care se știe că au murit în Ucraina după ce s-au înrolat în noile unități de drone. Familia susține că, după trei luni de pregătire ca operator de drone, a fost trimis într-un atac frontal. Mama sa adoptivă a declarat pentru BBC că a fost „aruncat direct într-un atac, ca într-o mașină de tocat carne”. Potrivit relatării, tânărul nu făcuse anterior serviciul militar. La începutul lunii aprilie și-a anunțat familia că urma să fie trimis într-o zonă fără semnal telefonic, iar la o săptămână distanță rudele au aflat că a fost ucis într-un bombardament în apropiere de Luhansk , teritoriu ocupat de Rusia. Cum arată oferta: bani, pregătire tehnică și „pauză” de un an Investigația citată în material arată că, de la începutul acestui an, autoritățile ruse desfășoară o campanie de recrutare în universități, colegii tehnice și școli profesionale, vizând în special studenți cu rezultate slabe sau pe cei care intenționează să își întrerupă studiile. Tinerilor li se propune semnarea unui contract pentru trupele de sisteme fără pilot (unități specializate în utilizarea dronelor). Materialele de promovare promit venituri ridicate, pregătire în tehnologii moderne și posibilitatea revenirii la studii după un an de serviciu. În Moscova, pliantele de recrutare menționează câștiguri de cel puțin cinci milioane de ruble (aprox. 57.000 de dolari, adică aproximativ 260.000 lei) în primul an. De ce contează: contracte prelungite automat și pierderi în creștere Avocați și activiști avertizează, potrivit aceleiași investigații, că promisiunea unui contract limitat la un an poate fi înșelătoare: după decretul de mobilizare parțială din 2022 , contractele militare sunt prelungite automat până la încetarea mobilizării. BBC Rusia a identificat activități de recrutare în cel puțin 95 de universități și colegii, iar aproape 270 de instituții de învățământ ar fi promovat contractele pentru trupele de drone. În unele cazuri, studenții ar fi fost presați să se înroleze, iar unele universități ar fi primit obiective de recrutare. Deși sunt prezentate ca alternativă mai sigură decât infanteria, unitățile de drone au devenit ținte importante pe câmpul de luptă. Analiza citată indică cel puțin 920 de operatori ruși de drone uciși de la începutul invaziei la scară largă. Pe baza informațiilor publice, identitățile a 230.407 militari ruși uciși au fost confirmate, iar experții estimează că numărul real al morților ar putea depăși 400.000, întrucât multe decese nu sunt făcute publice. [...]
