Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Ucraina contraatacă în Donbas după...

Ucraina contraatacă în Donbas după blocarea comunicațiilor ruse - ISW indică operațiuni limitate

Forțele ucrainene desfășoară atacuri în Donbas, profitând de haosul comunicațiilor ruse.

Forțele ucrainene desfășoară contraatacuri locale în Donbas, profitând de haosul comunicațiilor ruse, generat de blocarea terminalelor Starlink și a aplicației Telegram, potrivit unui raport publicat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat la 14 februarie 2026.

Analiștii arată că acțiunile au loc în apropierea graniței administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, unde unitățile ucrainene încearcă să restabilească legăturile între poziții defensive separate. Imagini geolocalizate din 12 februarie indică atacuri rusești la est de râul Haichur, în zonele Dobropillia și Varvarivka, la nord-vest de Huliaipole, sugerând că trupele ucrainene dețineau anterior aceste poziții și desfășoară acum contraatacuri limitate.

Harta detaliată a controlului teritoriului în Donbas.

Potrivit ISW, unele unități ruse ar fi ocolit poziții ucrainene în timpul infiltrărilor pentru a crea impresia unor avansuri teritoriale mai ample. Inițial, bloggeri militari ruși au descris acțiunile drept o „contraofensivă”, însă ulterior atât surse ucrainene, cât și unele canale ruse au admis că este vorba despre operațiuni de amploare redusă.

Raportul leagă aceste mișcări de degradarea sistemului rusesc de comandă și control. Un purtător de cuvânt al unei brigăzi ucrainene din direcția Kupiansk a declarat pe 13 februarie că întreruperile Starlink au afectat atacurile ruse. În același timp, un blogger rus afiliat Grupării de Forțe din Vest a susținut că unități ruse din Kupiansk se confruntă cu lipsuri de hrană, apă și medicamente.

În direcția Pokrovsk, un ofițer ucrainean a raportat reluarea utilizării echipamentelor grele de către Rusia și încercări de infiltrare cu vehicule de teren, menționând însă că Moscova încearcă să compenseze problemele digitale prin revenirea la comunicații radio analogice.

ISW concluzionează că actualele contraatacuri ucrainene sunt oportuniste și limitate, dar evidențiază vulnerabilități în infrastructura de comunicații a forțelor ruse, într-un moment în care linia frontului rămâne fluidă și contestată.

Recomandate

Articole pe același subiect

Soldați ucraineni în acțiune, folosind artilerie în lupta împotriva forțelor ruse.
Externe13 feb. 2026

Contraatacuri ucrainene după blocarea Starlink pentru ruși – asalturile Moscovei scad cu până la 30%

Armata ucraineană a lansat contraatacuri locale după ce forțele ruse au rămas fără acces la Starlink , iar atacurile Moscovei s-au redus cu până la 30% , relatează Kyiv Post , citând Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ). Operațiunile sunt descrise drept tactice, nu o ofensivă majoră, și vizează exploatarea problemelor de comandă și comunicații din tabăra rusă. Potrivit analizei ISW, trupele ucrainene acționează în zona de frontieră dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijjea, unde încearcă să conecteze poziții defensive separate și să profite de slăbirea coordonării ruse. Scăderea ritmului asalturilor rusești a venit după ce, pe 4 februarie, SpaceX a dezactivat terminalele Starlink provenite de pe piața gri și neagră, utilizate de unități ruse în Rusia și în teritoriile ocupate din Ucraina. Pentru armata rusă, pierderea a sute de terminale a afectat comunicațiile și operarea dronelor. În paralel, autoritățile ruse au limitat accesul la aplicația Telegram pe 9 februarie, platformă esențială pentru coordonarea de pe linia frontului. Deși restricțiile nu au oprit complet atacurile, ele au generat haos și nemulțumiri în rândul militarilor ruși. Datele Statului Major ucrainean arată că numărul confruntărilor zilnice a scăzut de la 180–200 la aproximativ 130–160 în ultima săptămână, cu 142 de ciocniri raportate în ultimele 24 de ore. Cele mai intense lupte s-au înregistrat la Pokrovsk și în sudul zonei Huliai Pole. Atacurile cu drone și rachete rămân însă la un nivel ridicat. Inițial, bloggeri ruși au descris acțiunile ucrainene drept o contraofensivă amplă, însă ulterior inclusiv surse ruse au admis că este vorba despre operațiuni limitate. Forțele de Apărare din sudul Ucrainei au confirmat că nu există o ofensivă strategică, ci lupte locale și manevre tactice. [...]

Negocieri de pace între Rusia și Ucraina la Geneva, cu oficiali la masă.
Externe13 feb. 2026

Rusia și Ucraina revin la masa negocierilor la Geneva – noi discuții mediate de SUA pe 17–18 februarie

Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Geneva pe 17–18 februarie, într-un nou format trilateral mediat de Statele Unite, în timp ce războiul se apropie de patru ani fără un compromis teritorial clar , relatează Al Jazeera . Anunțul a fost confirmat de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, și de administrația de la Kiev. Noua rundă de discuții vine după două întâlniri anterioare organizate la Abu Dhabi, conduse de emisari americani, și are loc pe fondul intensificării luptelor de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.250 de kilometri. Principalele puncte de dispută rămân Donbasul și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din partea regiunii Donețk aflată încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge o retragere unilaterală și solicită garanții occidentale ferme pentru a preveni reluarea ostilităților după un eventual armistițiu. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită în luna iunie pentru ajungerea la un acord. Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin , care a participat și la negocierile eșuate din 2022. Din partea Ucrainei, echipa va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de alți oficiali de rang înalt. Între timp, atacurile continuă. În estul Ucrainei, trei frați cu vârste între 8 și 19 ani au murit într-un bombardament rusesc, iar la Odesa o persoană a fost ucisă și alte șase rănite în urma unui atac asupra infrastructurii portuare și energetice. De cealaltă parte, autoritățile din regiunea Volgograd au anunțat trei răniți, inclusiv un copil, după un atac ucrainean cu drone. La Conferința de Securitate de la München , cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este dispus la dialog cu Moscova, dar a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită pentru discuții „serioase” privind un armistițiu. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia nu câștigă războiul, susținând că avansul său este lent și costisitor. În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha s-a întâlnit la München cu omologul chinez Wang Yi, discutând despre rolul Beijingului în eforturile de pace, într-un context în care China își declară neutralitatea, dar este acuzată de sprijin indirect pentru Moscova. [...]

Militar ucrainean în fața unei clădiri distruse, în timpul conflictului.
Externe14 feb. 2026

Statul Major ucrainean: peste 1,25 milioane de militari ruși pierduți - bilanț la aproape patru ani de război

Rusia ar fi pierdut peste 1,25 milioane de militari în Ucraina , de la începutul invaziei la scară largă, pe 24 februarie 2022. Potrivit The Kyiv Independent , Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat pe 14 februarie 2026 că pierderile totale ale armatei ruse au ajuns la 1.252.020 de militari, dintre care 1.070 în ultimele 24 de ore. Datele publicate de partea ucraineană includ atât militari uciși, cât și răniți sau scoși din luptă. În același raport sunt menționate și pierderi semnificative de echipamente militare. Echipamente pierdute de Rusia, potrivit Kievului 11.668 tancuri 24.031 vehicule blindate de luptă 37.282 sisteme de artilerie 1.645 lansatoare multiple de rachete 1.300 sisteme de apărare antiaeriană 435 avioane 347 elicoptere 134.306 drone 78.388 vehicule și cisterne de combustibil 29 nave și ambarcațiuni 2 submarine Informațiile nu pot fi verificate independent din surse neutre, iar Moscova nu publică în mod regulat date actualizate privind pierderile sale. Tot sâmbătă, presa rusă independentă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a anunțat că a confirmat identitatea a 177.433 de militari ruși uciși în Ucraina . Războiul declanșat de Rusia în februarie 2022 continuă să producă pierderi majore de ambele părți, în timp ce pe plan diplomatic sunt discutate posibile formule de negociere. [...]

Rachetă Taurus expusă la o conferință, simbol al cererii Ucrainei.
Externe15 feb. 2026

Războiul din Ucraina, ziua 1.452 - Zelenski solicită Germaniei rachete Taurus cu rază lungă

Zelenski cere Germaniei rachete Taurus cu rază de 500 km în ziua 1.452 a războiului, reafirmând la Conferința de Securitate de la Munchen că Ucraina are nevoie de aceste arme pentru a lovi ținte aflate în profunzimea teritoriului rus, potrivit Gândul . Conflictul declanșat pe 24 februarie 2022 a intrat duminică, 15 februarie 2026, în al patrulea an, iar solicitarea Kievului readuce în prim-plan dezbaterea sensibilă de la Berlin privind livrarea armamentului cu rază lungă de acțiune. Întrebat dacă Ucraina are nevoie de rachetele Taurus, care pot atinge ținte la aproximativ 500 de kilometri, președintele ucrainean a răspuns fără echivoc: „Da!”. Cu toate acestea, el a precizat că nu există, deocamdată, o decizie finală privind furnizarea acestor sisteme. Poziția Germaniei Berlinul a ezitat constant în această privință: fostul cancelar Olaf Scholz a respins anterior solicitarea, invocând riscul escaladării conflictului ; actualul cancelar Friedrich Merz nu a exclus public posibilitatea livrării, dar nu a anunțat un angajament ferm. Kievul susține că rachetele Taurus ar permite lovirea infrastructurii militare ruse aflate la distanță mare, inclusiv în interiorul Federației Ruse. Moscova avertizează însă că furnizarea unor astfel de arme ar amplifica tensiunile și ar implica direct statele occidentale în conflict. Context militar Rusia continuă atacurile asupra orașelor ucrainene cu drone și rachete de croazieră, în timp ce Ucraina încearcă să-și consolideze capacitatea de răspuns și de descurajare. Cererea pentru sistemul Taurus vine într-un moment în care sprijinul occidental rămâne esențial pentru menținerea frontului. Decizia Berlinului ar putea influența echilibrul militar din regiune și relațiile dintre Germania și Rusia, într-un conflict care rămâne cel mai amplu din Europa după Al Doilea Război Mondial. [...]

Discuții trilaterale între oficialii ucraineni și americani înainte de negocierile de la Geneva.
Externe15 feb. 2026

Zelenski a discutat cu Rubio, Witkoff și Kushner înaintea negocierilor la Geneva - Ucraina solicită garanții de securitate pe 20 de ani din partea SUA

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat recent cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, precum și cu secretarul de stat Marco Rubio, înaintea negocierilor trilaterale care vor avea loc la Geneva săptămâna viitoare , informează Digi24 . Aceste discuții au loc în contextul în care Ucraina solicită garanții de securitate pe o perioadă de 20 de ani din partea Statelor Unite. În cadrul unei declarații pe rețelele sociale, Zelenski a menționat că discuțiile au abordat evoluțiile recente de la întâlnirile din Abu Dhabi și Munchen, dar a declarat că nu toate detaliile pot fi dezvăluite publicului. Președintele ucrainean a mulțumit, de asemenea, pentru sprijinul continuu al SUA. Ucraina solicită garanții de securitate Zelenski a subliniat importanța obținerii unor garanții de securitate solide din partea SUA înainte de a semna un eventual acord de pace. El a reiterat că Ucraina dorește o perioadă de minimum 20 de ani pentru aceste garanții, în timp ce SUA au oferit până acum doar 15 ani. Aceste garanții sunt esențiale pentru a asigura un sprijin clar și concret din partea unei forțe europene de securitate, în cazul unui acord de pace. În cadrul summitului de securitate de la Munchen, Zelenski a exprimat dorința ca discuțiile trilaterale să fie substanțiale și utile pentru toate părțile implicate. Totuși, el și-a exprimat îngrijorarea că discuțiile se concentrează adesea pe concesii din partea Ucrainei, fără a aborda în mod echitabil rolul Rusiei. Tensiuni în relațiile internaționale Problema garanțiilor de securitate a provocat tensiuni între SUA și Europa, care așteaptă clarificări din partea Washingtonului. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a propus o colaborare cu Europa, dar a spus că aceasta este condiționată de respectarea unor cerințe stricte privind clima, migrația și tarifele. Rubio a afirmat că, deși SUA preferă să colaboreze cu Europa, sunt pregătite să acționeze independent dacă este necesar. El a menționat că SUA au presat India să înceteze importul de petrol rusesc, o afirmație contestată de Rusia. Presiuni pentru retragerea din Donbas În cadrul conferinței de presă de la Munchen, Zelenski a dezvăluit că SUA au sugerat retragerea Ucrainei din Donbas pentru a accelera procesul de pace. Cu toate acestea, el a respins această idee, subliniind că regiunea este locuită de ucraineni și că o astfel de concesie nu este posibilă. Zelenski a mai menționat că detaliile unui plan de prosperitate, care ar implica accesul SUA la resursele minerale ucrainene, nu au fost încă discutate. El și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la schimbarea șefului delegației ruse de negociere, temându-se că aceasta ar putea indica o strategie de amânare din partea Rusiei. „Americanii revin adesea la tema concesiilor şi, de prea multe ori, aceste concesii sunt discutate doar în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”, a declarat Zelenski. Provocările viitoare Președintele ucrainean a declarat că atacurile rusești asupra centralelor energetice vor fi un subiect important în discuțiile de la Geneva. El a afirmat că niciuna dintre centralele energetice din Ucraina nu a rămas neafectată de conflict. În concluzie, liderii europeni se arată pesimiști cu privire la o soluție rapidă a conflictului, estimând că războiul ar putea continua cel puțin încă doi ani. În acest context, cererea Ucrainei pentru garanții de securitate pe termen lung devine și mai imperativă. [...]

Majid Takht-Ravanchi discută despre negocierile nucleare cu SUA.
Externe15 feb. 2026

Iranul acceptă compromisuri pentru un acord nuclear cu SUA - Ridicarea sancțiunilor, condiția esențială

Iranul se declară dispus la compromisuri pentru un nou acord nuclear cu SUA , dacă Washingtonul acceptă să discute ridicarea sancțiunilor, potrivit unui interviu acordat BBC de adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , relatează Reuters . Declarația vine într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au reluat contactele diplomatice, după o perioadă de blocaj, iar o nouă rundă de negocieri este programată marți, la Geneva. Oficialul iranian a confirmat că discuțiile inițiale, desfășurate la începutul lunii februarie în Oman, au evoluat „mai mult sau mai puțin într-o direcție pozitivă”, însă a avertizat că este prea devreme pentru concluzii. La întâlnirea din Elveția sunt așteptați emisari americani, între care Steve Witkoff și Jared Kushner , cu medierea reprezentanților Omanului. Ce oferă Iranul și ce refuză Teheranul afirmă că este pregătit să negocieze limitări ale programului nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor financiare. Șeful programului atomic iranian a sugerat chiar posibilitatea diluării uraniului îmbogățit la nivel înalt, dacă toate sancțiunile economice vor fi eliminate. Totuși, poziția Iranului rămâne fermă în două puncte esențiale: nu acceptă condiția de îmbogățire zero a uraniului; refuză includerea programului de rachete în negocieri. Washingtonul consideră că îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului poate deschide calea către dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile de la Teheran. Contextul tensionat al negocierilor Acordul nuclear din 2015, cunoscut drept Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, a fost abandonat de Statele Unite în primul mandat al fostului președinte Donald Trump. Înțelegerea prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear iranian pentru a preveni obținerea bombei atomice. Reluarea negocierilor are loc pe fondul unor tensiuni regionale persistente și al presiunilor economice resimțite de Iran. Deznodământul rundei de la Geneva ar putea indica dacă există un teren comun real sau dacă divergențele privind nivelul îmbogățirii uraniului vor bloca din nou procesul diplomatic. [...]