Știri
Știri din categoria Externe
Forțele ucrainene desfășoară contraatacuri locale în Donbas, profitând de haosul comunicațiilor ruse, generat de blocarea terminalelor Starlink și a aplicației Telegram, potrivit unui raport publicat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat la 14 februarie 2026.
Analiștii arată că acțiunile au loc în apropierea graniței administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, unde unitățile ucrainene încearcă să restabilească legăturile între poziții defensive separate. Imagini geolocalizate din 12 februarie indică atacuri rusești la est de râul Haichur, în zonele Dobropillia și Varvarivka, la nord-vest de Huliaipole, sugerând că trupele ucrainene dețineau anterior aceste poziții și desfășoară acum contraatacuri limitate.
Potrivit ISW, unele unități ruse ar fi ocolit poziții ucrainene în timpul infiltrărilor pentru a crea impresia unor avansuri teritoriale mai ample. Inițial, bloggeri militari ruși au descris acțiunile drept o „contraofensivă”, însă ulterior atât surse ucrainene, cât și unele canale ruse au admis că este vorba despre operațiuni de amploare redusă.
Raportul leagă aceste mișcări de degradarea sistemului rusesc de comandă și control. Un purtător de cuvânt al unei brigăzi ucrainene din direcția Kupiansk a declarat pe 13 februarie că întreruperile Starlink au afectat atacurile ruse. În același timp, un blogger rus afiliat Grupării de Forțe din Vest a susținut că unități ruse din Kupiansk se confruntă cu lipsuri de hrană, apă și medicamente.
În direcția Pokrovsk, un ofițer ucrainean a raportat reluarea utilizării echipamentelor grele de către Rusia și încercări de infiltrare cu vehicule de teren, menționând însă că Moscova încearcă să compenseze problemele digitale prin revenirea la comunicații radio analogice.
ISW concluzionează că actualele contraatacuri ucrainene sunt oportuniste și limitate, dar evidențiază vulnerabilități în infrastructura de comunicații a forțelor ruse, într-un moment în care linia frontului rămâne fluidă și contestată.
Recomandate
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un armistițiu de Ziua Victoriei pare legată de securitatea Moscovei și de costurile războiului , într-un moment în care parada de 9 mai se anunță fără tehnică militară grea, pe fondul pierderilor de echipamente și al riscului de atacuri cu drone ucrainene, potrivit Adevărul . Inițiativa a fost discutată în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele SUA, Donald Trump. Conform consilierului de la Kremlin Yuri Ușakov , Putin a inițiat apelul. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a spus că cei doi lideri nu mai vorbiseră de ceva timp și a întrebat dacă Putin „a anunțat deja” armistițiul, relatează Kyiv Post . De ce contează: 9 mai, între vulnerabilități militare și presiune diplomatică Pentru prima dată din 2008, parada de Ziua Victoriei ar urma să aibă loc fără echipamente militare grele – tancuri, lansatoare de rachete sau sisteme de artilerie. Oficial, Ministerul rus al Apărării invocă „situația operațională actuală”, însă analiștii citați în material indică două explicații principale: lipsa de echipamente , după „mai bine de patru ani” de lupte intense în Ucraina, care ar fi produs pierderi semnificative în vehicule blindate și artilerie; temeri de securitate , în condițiile în care Moscova rămâne vulnerabilă la atacuri cu drone ucrainene de lungă distanță. În acest context, un armistițiu temporar ar putea reduce riscul unor lovituri asupra capitalei în timpul unuia dintre cele mai importante evenimente simbolice pentru Kremlin. Separat de componenta de securitate, articolul notează și o miză politică: Kremlinul ar folosi propunerea pentru a se prezenta drept deschis negocierilor și pentru a pune presiune diplomatică asupra Kievului, cu riscul de a portretiza Ucraina ca reticentă dacă refuză. Reacția Kievului: cerere de detalii și accent pe un armistițiu mai lung Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a cerut Statelor Unite „detalii” despre condițiile unui armistițiu pe 9 mai și că a instruit reprezentanții Ucrainei să contacteze echipa președintelui american pentru clarificări. „Vom clarifica despre ce este vorba exact – câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai amplu.” Zelenski a reiterat că propunerea Ucrainei vizează un armistițiu pe termen lung, „securitate fiabilă și garantată” și o pace durabilă, menționând că Ucraina este pregătită să lucreze „în orice format demn și eficient”. [...]
Convorbirile Trump–Putin ridică semne de întrebare pentru UE, pe fondul incertitudinilor despre Ucraina și postura SUA în Europa , iar Bruxellesul încearcă să limiteze riscul ca deciziile de securitate să fie repoziționate fără coordonare transatlantică, potrivit Agerpres . Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , a declarat joi că discuțiile telefonice dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin „lasă fără răspuns numeroase întrebări”. Kallas a făcut declarațiile la Kuressaare (Estonia), unde participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările nordice și baltice (formatul NB8). Contextul imediat este legat de Ucraina: liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri că a discutat cu Putin despre o posibilă încetare a focului. Kallas a indicat că nelămuririle sunt amplificate de poziționări publice ale Rusiei în raport cu Iranul. „Evident, când vedem aceste convorbiri între președintele Trump și președintele Putin, atunci întotdeauna, știți, există o mulțime de întrebări fără răspuns, ținând cont că Rusia laudă în mod deschis lupta eroică pe care Iranul o duce împotriva Americii.” Bruxellesul apără prezența militară americană în Europa de Est În paralel, Uniunea Europeană a transmis joi că prezența trupelor americane în Europa de Est este „în interesul” Statelor Unite, ca reacție la declarații ale lui Donald Trump privind o posibilă reducere a forțelor armate în Germania. Anitta Hipper , purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri externe, a susținut că desfășurarea trupelor americane în Europa servește și intereselor SUA în acțiunea lor globală. „Desfășurarea trupelor americane în Europa servește în egală măsură intereselor SUA în cadrul acțiunii lor la scară mondială.” [...]
Rusia scoate tehnica militară din parada de 9 Mai din motive de securitate , pe fondul temerilor că dronele ucrainene cu rază lungă ar putea lovi echipamentele înainte sau în timpul evenimentului, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis că niciun vehicul blindat și niciun sistem de rachete nu va defila în Piața Roșie, invocând „situația operațională actuală”, informație relatată de The Guardian . În plus, cadeții din școlile militare și din instituțiile militare pentru tineret nu vor participa la paradă. Kremlinul a pus schimbările pe seama „activității teroriste ucrainene”. În același timp, bloggeri militari ruși și analiști citați în material sugerează că Moscova încearcă să reducă riscul ca dronele ucrainene să lovească tehnica militară expusă. Ruslan Leviev, analist independent, a explicat la postul TV Rain că vulnerabilitatea ar fi mai mare în etapa de pregătire, când coloanele staționează și repetă în afara Moscovei, pe poligoane deschise, mai ușor de lovit cu drone. Context: parade mai mici după 2022, cu o excepție în 2025 După invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, paradele de Ziua Victoriei au fost reduse ca amploare, cu demonstrații militare mai modeste și mai puțini invitați străini. Anul trecut a fost o excepție notabilă: materialul menționează prezența a cel puțin 27 de șefi de stat și o paradă completă, cu tancuri, lansatoare de rachete și drone. În cei peste 25 de ani la putere ai lui Vladimir Putin, Ziua Victoriei a devenit un element central al identității promovate de Kremlin, iar după începutul războiului din Ucraina, aceste celebrări au căpătat o semnificație suplimentară în discursul oficial, fiind folosite pentru a justifica conflictul. Atacurile cu drone și miza economică: petrolul rămâne un pilon de venit Materialul arată că dronele ucrainene cu rază lungă continuă să lovească aproape zilnic teritoriul rus, vizând în principal obiective industriale și militare, inclusiv infrastructura petrolieră și noduri logistice, uneori cu incendii de amploare și evacuări. Sunt menționate lovituri repetate asupra unei rafinării importante din Tuapse, care ar fi provocat incendii masive și recomandări ale autorităților ca populația să rămână în locuințe, precum și un atac nocturn asupra unei stații de pompare a petrolului din regiunea Perm, în zona Uralilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat „precizia” Serviciului de Securitate al Ucrainei și a afirmat că țintele au fost lovite de la peste 1.500 km distanță, adăugând că Ucraina va continua să extindă această rază. Totuși, analiștii citați avertizează că impactul economic nu trebuie supraestimat: creșterea prețurilor la petrol, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, ar fi menținut veniturile energetice ale Rusiei la un nivel ridicat, în pofida loviturilor asupra unor rafinării. [...]
Avertismentul lui Putin către Trump ridică miza geopolitică pentru un nou atac asupra Iranului , într-un moment în care Rusia își reafirmă sprijinul pentru Teheran și sugerează că o escaladare militară ar avea efecte care depășesc regiunea, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Putin a avertizat asupra „consecințelor inevitabile și extrem de dăunătoare” dacă Statele Unite și Israelul ar recurge „încă o dată” la o acțiune militară împotriva Iranului. Ce spune Moscova despre riscul de escaladare Potrivit lui Ușakov, Putin a indicat că impactul unui nou atac nu s-ar limita la Iran și vecinii săi, ci ar afecta „întreaga comunitate internațională”. Informația este relatată de News, citată de Adevărul. În același timp, articolul notează că Moscova rămâne unul dintre principalii susținători ai Republicii Islamice în războiul cu Israelul, aliat al Statelor Unite. Sprijinul pentru Teheran, reconfirmat public În paralel cu avertismentul transmis lui Trump, Putin i-a dat asigurări ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi , că Rusia va face „totul” pentru a ajuta la aducerea păcii în Orientul Mijlociu. Într-o întâlnire anterioară cu șeful diplomației iraniene, Putin a declarat: „Noi vedem cu ce curaj şi eroism luptă poporul iranian pentru independenţa sa” Tot atunci, liderul rus l-a asigurat pe Araghchi că Moscova intenționează să își „continue relația strategică” cu Teheranul. Contextul imediat Adevărul leagă avertismentul de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, detaliată într-un material separat, și de discuțiile recente ale lui Putin cu ministrul iranian de Externe, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Companiile chineze își consolidează discret prezența economică în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia , într-o mișcare care poate schimba pe termen mediu rutele logistice și accesul la resurse în proximitatea Europei de Est, potrivit unei analize publicate de Digi24 , bazată pe o investigație The Insider. În teren, influența se vede în infrastructură și servicii: aproximativ 6.000 de stații de bază pentru rețele mobile din zonele ocupate folosesc echipamente chinezești, iar circa 80 de sucursale bancare din Donbas oferă tranzacții în yuani. În paralel, sunt semnalate contacte comerciale și instituționale: întreprinderi din Luhansk ar urma să participe la un târg de primăvară la Harbin, iar o delegație rusă din regiunea Herson a vizitat China pentru a „pune bazele unei cooperări pe termen lung”. Investiții „cu risc de sancțiuni”, împinse spre zona privată Deși Beijingul nu a recunoscut oficial anexarea Crimeei sau a regiunilor Donețk și Luhansk, articolul descrie o extindere „încet, dar sigur” a influenței chineze în teritoriile ocupate. Un element-cheie este modul de operare: marile companii de stat ar evita expunerea directă, în timp ce firme private și mijlocii primesc undă verde pentru proiecte comune, potrivit unei investigații a publicației ucrainene Realnaia Gazeta, citată în material. Un exemplu este cariera de piatră Karan (regiunea Donețk), redeschisă după ocuparea zonei, unde două fabrici din China ar urma să coopereze la activități, potrivit declarațiilor fostului prim-ministru al așa-numitei „Republici Populare Donețk”, Evgheni Solnțev. Materialele ar fi folosite pe șantiere din teritoriile ocupate devastate de război. Crimeea, nod logistic și proiecte cu potențial militar Materialul amintește că interesul investitorilor chinezi pentru Crimeea datează dinaintea anexării: în 2013, guvernul ucrainean a semnat un memorandum de cooperare economică cu o companie chineză specializată în construcția de canale maritime, deținută de Wang Jing. Proiectul viza porturi în Crimeea, inclusiv Sevastopol, iar prima fază a investiției era estimată la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei). După 2022, cooperarea ruso-chineză ar fi intrat într-o nouă etapă. În noiembrie 2023, Rusia și China discutau despre construirea unui tunel pe sub Strâmtoarea Kerci , potrivit unui raport apărut atunci în Washington Post, menționat de Digi24. Un astfel de proiect ar avea și relevanță militară, în contextul atacurilor repetate asupra podului care leagă Crimeea de Rusia. Separat, serviciile de informații ucrainene ar fi indicat că autoritățile de ocupație din Crimeea urmăresc să atragă investiții din China pentru extinderea portului Kerch și a unei baze militare din apropierea lacului Donuzlav. De ce contează: resurse și coridor eurasiatic spre Europa de Est Dincolo de proiectele punctuale, articolul plasează evoluțiile într-o logică mai amplă: China ar urmări construirea unui coridor logistic eurasiatic care să treacă prin Donbas, iar Crimeea ar avea un rol-cheie în regiunea Mării Negre. Un alt pariu este accesul la „minerale critice” (resurse necesare în industrii precum electronica și apărarea). Potrivit estimărilor ucrainene citate, jumătate din zăcămintele de pământuri rare ale Ucrainei se află în zonele ocupate de ruși, iar resursele ar putea ajunge, în timp, la dezvoltatori chinezi, în condițiile în care Rusiei i-ar lipsi tehnologia și fondurile pentru exploatare pe cont propriu. În concluzie, prezența chineză este descrisă ca fiind încă la început, dar tot mai „sistematică”, inclusiv ca test de rezistență la sancțiuni: companiile private ar „cerceta” piața înaintea unei eventuale intrări a marilor corporații de stat. [...]
UE pregătește un pachet de avantaje economice „pre-aderare” pentru Ucraina , ca soluție de etapă într-un proces de aderare care rămâne lent și vulnerabil la blocaje politice, potrivit Mediafax , care citează surse diplomatice preluate de POLITICO. Miza imediată este apropierea Ucrainei de piața și mecanismele UE fără a forța o „aderare accelerată” respinsă de statele membre. Pachetul aflat în discuție ar include, potrivit a patru diplomați citați de POLITICO, acces mai larg la piață și participare mai profundă la programele și instituțiile UE , pentru a oferi Kievului beneficii politice și economice înainte de aderarea propriu-zisă. De ce se schimbă abordarea: „aderarea accelerată” a fost respinsă Ideea avantajelor „pre-aderare” a prins contur după o cină tensionată în martie, când capitalele UE au respins propunerile Comisiei Europene privind „extinderea inversă” – o formulă care ar fi permis Ucrainei să adere înainte de finalizarea unor reforme majore. Un diplomat citat de POLITICO spune că, din acel moment, statele membre au indicat că aderarea pe termen scurt ar fi „foarte dificil” de obținut. În paralel, procesul de aderare este descris ca fiind încetinit și de veto-ul Ungariei , în contextul în care pentru aderarea deplină este necesar acordul tuturor celor 27 de state membre. Ce ar putea primi Ucraina înainte de aderare Oficialii UE caută formule care să permită Ucrainei intrarea treptată în anumite componente ale pieței și ale arhitecturii instituționale europene. Printre opțiunile menționate în material: acces mai larg în anumite segmente ale piețelor UE; acces la programe de finanțare; implicare în instituțiile politice ale UE înainte de aderare; posibilitatea unui statut de „stat aderent”, ca semnal că Ucraina este pe traiectoria corectă și trebuie să continue reformele. Franța și Germania sunt menționate printre țările care lucrează la acest tip de pachet, în condițiile în care susțin Ucraina, dar nu și ideea unei aderări accelerate. Ce cere Kievul: piața unică, acorduri pentru comerț și dialoguri industriale Ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, a declarat pentru POLITICO că prioritatea rămâne aderarea deplină, dar că Ucraina se așteaptă și la măsuri rapide care să aplice integrarea „chiar acum”. „Prioritatea Ucrainei rămâne aderarea deplină la UE. Dar ne așteptăm, de asemenea, la măsuri concrete și rapide care să pună în aplicare integrarea chiar acum.” În același context, Chentsov a indicat că Ucraina urmărește acces etapizat la piața unică, condiționat de progresul reformelor, participare mai profundă la programele și instituțiile UE și progrese rapide pentru acorduri precum ACAA, pentru facilitarea comerțului. Kievul mai vrea includerea companiilor ucrainene în dialogurile industriale strategice ale Comisiei privind sectoare-cheie, argumentând că astfel de măsuri ar putea consolida încrederea investitorilor. Ce urmează în negocieri și unde rămâne riscul politic Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a declarat săptămâna trecută pentru POLITICO că se așteaptă ca „grupurile” de negocieri oficiale să se deschidă în „săptămânile următoare”, în condițiile în care Ungaria, prin Viktor Orbán, s-a opus de mai multe ori. Materialul notează că înfrângerea electorală a lui Orbán în alegerile din aprilie ar fi înlăturat un obstacol major pentru progresul Ucrainei. În ansamblu, pachetul „pre-aderare” ar funcționa ca o soluție de tranziție: oferă beneficii economice și de integrare înainte de momentul politic dificil al aderării, care rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din Ucraina. [...]
