Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul ucrainean de Externe cere Ungariei să returneze banii și metalele prețioase ale Oschadbank, potrivit Ukrinform, după ce autoritățile ungare au reținut la Budapesta șapte angajați ai băncii de stat ucrainene și au confiscat numerarul transportat în tranzit din Austria spre Ucraina.
Într-o postare pe X, Andrii Sybiha a susținut că incidentul durează de trei zile și a cerut o reacție publică din partea partenerilor europeni ai Kievului. El a argumentat că fondurile nu aparțin Ungariei, ci Oschadbank și, implicit, contribuabililor ucraineni.
„Astăzi este a treia zi de când autoritățile ungare au jefuit două vehicule bancare blindate ucrainene, care tranzitau din Austria, și au furat bani și metale prețioase în plină zi”, a scris Sybiha.
Consemnează aceeași sursă că autoritatea fiscală din Ungaria a confirmat reținerea celor șapte colectori și a două vehicule care transportau numerar, precizând că a fost deschisă o anchetă penală sub suspiciunea de spălare de bani. Ulterior, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a anunțat că cei șapte cetățeni ucraineni vor fi expulzați.
Sybiha a afirmat că Ungaria nu ar fi avut temei legal pentru reținerea angajaților Oschadbank și a convoiului și că acțiunile ar încălca dreptul internațional. În aceeași zi, ministrul a mai spus că Ucraina a obținut eliberarea celor șapte persoane reținute la Budapesta, care au trecut deja frontiera în Ucraina, însă disputa privind bunurile confiscate rămâne deschisă.
Recomandate
Kievul anunță că șapte cetățeni ucraineni reținuți la Budapesta au fost eliberați , după o dispută diplomatică între Ucraina și Ungaria privind reținerea unor angajați ai unei bănci de stat ucrainene care transportau numerar și aur. Potrivit HotNews , ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunțat că cei șapte cetățeni sunt în siguranță și au trecut deja granița înapoi în Ucraina. Incidentul a generat tensiuni diplomatice între cele două state. Ministerul de Externe de la Kiev l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri interimar al Ungariei pentru explicații privind reținerea celor șapte persoane. Șeful diplomației ucrainene a acuzat public autoritățile maghiare că i-ar fi „luat ostatici” pe angajații băncii. Transport de milioane de euro și aur Cei reținuți sunt angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank și operau două vehicule blindate care transportau valori din Austria către Ucraina. Potrivit băncii, transportul conținea: 35 de milioane de euro în numerar 9 kilograme de aur Oschadbank a precizat că transportul a fost realizat de la Raiffeisen Bank din Austria , în conformitate cu regulile europene privind transportul de valori și procedurile vamale internaționale. Reacția Kievului Ministrul ucrainean de externe a criticat dur acțiunea autorităților maghiare, calificând incidentul drept „terorism și extorcare”. Kievul a transmis o notă diplomatică prin care a cerut eliberarea imediată a cetățenilor ucraineni . După intervențiile diplomatice, cei șapte angajați au fost eliberați și au revenit în Ucraina, punând capăt incidentului care risca să amplifice tensiunile deja existente între Kiev și Budapesta. [...]
Ungaria susține că reținerea a șapte cetățeni ucraineni implicați într-un transport de numerar și aur a avut loc într-o anchetă pentru spălare de bani , după ce Kievul a acuzat Budapesta că ar fi „luat ostatici” angajați ai unei bănci de stat ucrainene. Potrivit HotNews , autoritățile ungare afirmă că intervenția a fost parte a unei proceduri penale coordonate de administrația fiscală și realizate cu sprijinul forțelor antitero. Autoritatea Națională pentru Taxe și Vamă din Ungaria (NAV) a anunțat că operațiunea a avut loc pe 5 martie 2026 , când două vehicule blindate cu numere ucrainene au fost oprite pe o autostradă. În interiorul acestora se aflau șapte cetățeni ucraineni , printre care și un fost general al serviciilor de informații ucrainene . Transport de zeci de milioane de dolari Potrivit autorităților ungare, vehiculele transportau valori importante din Austria către Ucraina: 40 de milioane de dolari 35 de milioane de euro 9 kilograme de aur Valoarea totală a transportului a fost estimată la aproximativ 82 de milioane de dolari . Ancheta a fost deschisă sub suspiciunea de spălare de bani , iar operațiunea a implicat inclusiv unități antiteroriste. Kievul acuză „terorism de stat” Ucraina a respins acuzațiile și a susținut că persoanele reținute sunt angajați ai băncii de stat Oschadbank care efectuau un transport autorizat de numerar și aur din Austria. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a acuzat autoritățile ungare că „iau ostatici și fură bani”, calificând incidentul drept „terorism de stat”. Oschadbank a afirmat că transportul a fost realizat în baza unui acord internațional cu Raiffeisen Bank din Austria și că încărcătura a fost declarată și autorizată conform regulilor europene privind transportul de valori. Dispută politică între Budapesta și Kiev Incidentul are loc pe fondul unor tensiuni tot mai mari între cele două state. Ungaria și Slovacia acuză Ucraina că întârzie reluarea transporturilor de petrol rusesc prin conducta Drujba , afectată după un atac cu drone asupra infrastructurii energetice ucrainene. Premierul ungar Viktor Orbán a intensificat presiunile asupra Kievului și a anunțat măsuri economice, inclusiv: oprirea exporturilor de motorină către Ucraina posibila suspendare a tranzitului unor transporturi prin Ungaria blocarea unor decizii ale Uniunii Europene privind sprijinul financiar pentru Kiev În același timp, Ucraina a recomandat cetățenilor săi să evite călătoriile în Ungaria , afirmând că nu le poate garanta siguranța în contextul „acțiunilor arbitrare” ale autorităților de la Budapesta. [...]
Donald Trump afirmă că viitorul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult timp” fără aprobarea sa , declarație făcută în contextul în care Teheranul urmează să anunțe succesorul ayatollahului Ali Khamenei , ucis într-un atac aerian la începutul conflictului. Președintele american a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat postului ABC . Trump a declarat că noul lider iranian ar trebui să obțină acceptul Washingtonului pentru a putea rămâne la putere. „Dacă nu va obține aprobarea noastră, nu va rezista mult timp”, a spus acesta. Contextul schimbării de lider la Teheran Declarațiile vin după ce liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis pe 28 februarie , în bombardamentele care au declanșat conflictul actual din Orientul Mijlociu. Succesorul său ar fi fost deja ales de Adunarea Experților , organismul clerical responsabil de desemnarea liderului suprem, însă numele nu a fost încă făcut public. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a respins afirmațiile lui Trump și a insistat că alegerea noului lider este o chestiune exclusiv internă. „Este la latitudinea poporului iranian să-și aleagă noul lider. Este doar treaba poporului iranian și a nimănui altcuiva”, a declarat acesta într-un interviu pentru NBC. Oficialul iranian a subliniat că instituțiile statului continuă să funcționeze normal și că un nou lider suprem va fi anunțat în curând. Strategia Washingtonului În ultimele zile, Trump a sugerat că Statele Unite ar trebui să influențeze direct procesul de schimbare a puterii la Teheran, comparând situația cu cazul Venezuelei, unde liderul Nicolas Maduro a fost capturat la începutul anului de un comando american. În pofida bombardamentelor și a morții lui Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire. Analiștii apreciază că atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru o schimbare de regim , în lipsa unei intervenții terestre. Trump a sugerat că o ofensivă împotriva Iranului ar putea fi lansată de grupări kurde din Irak , pentru a evita implicarea directă a trupelor americane, însă nu a exclus complet nici această posibilitate. Declarațiile liderului de la Casa Albă amplifică tensiunile într-un conflict care riscă să destabilizeze și mai mult regiunea, în timp ce Teheranul insistă că nu va accepta niciun fel de interferență externă în procesul de alegere a noului lider suprem. [...]
Kremlinul a publicat accidental un videoclip needitat cu Vladimir Putin , în care liderul rus tușește și cere reluarea mesajului adresat femeilor de 8 martie, înainte ca înregistrarea să fie rapid ștearsă. Potrivit The Moscow Times , clipul a fost postat pe canalul Telegram al serviciului de presă al Kremlinului, dar a rămas online doar câteva minute. Videoclipul avea 6 minute și 19 secunde și prezenta o versiune brută a mesajului video transmis de președintele rus pentru a felicita femeile din Rusia cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. În imagini, Vladimir Putin rostește de două ori discursul, însă prima înregistrare este întreruptă de un moment neașteptat. Momentul surprins în clipul needitat Spre finalul primei încercări de a rosti mesajul, liderul rus începe să tușească și spune că are o iritație în gât, cerând reluarea filmării. „Știți, hai să mai spun o dată, pentru că… m-a zgâriat în gât. Da, m-a zgâriat. Aproape că m-a apucat tusea”, spune Putin în înregistrare. În următoarele aproximativ 30 de secunde , acesta își drege vocea și tușește, gesticulând spre gât, după care începe din nou să citească mesajul pregătit. Clipul a fost șters rapid Potrivit platformei de analiză Telegram TGStat , videoclipul a rămas public pe canalul oficial al Kremlinului aproximativ patru minute , după care a fost șters. La scurt timp, autoritățile ruse au publicat o versiune editată a discursului, mult mai scurtă, cu o durată de 2 minute și 52 de secunde , din care au fost eliminate momentele neprevăzute. Clipul needitat a fost postat temporar și pe canalul Telegram al Ministerului rus al Apărării , iar ulterior distribuit de publicația pro-Kremlin Readovka , unde a fost de asemenea șters rapid. Înregistrarea a ajuns pe rețelele sociale Deși autoritățile au încercat să elimine videoclipul, acesta fusese deja salvat de utilizatori și a început să circule pe platformele de socializare, unde a fost redistribuit de numeroase conturi. Incidentul a atras atenția deoarece astfel de materiale brute apar foarte rar pe canalele oficiale ale Kremlinului, unde comunicarea publică este în mod normal strict controlată și editată înainte de publicare. [...]
Beijingul sugerează perspective pozitive pentru un summit Trump–Xi planificat la finalul lunii martie , într-un moment în care relațiile dintre China și Statele Unite rămân marcate de tensiuni comerciale și geopolitice. Potrivit Politico , ministrul chinez de externe Wang Yi a transmis că Beijingul dorește ca întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping să contribuie la stabilizarea relațiilor bilaterale. Declarațiile au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de presă organizate pe marginea sesiunii anuale a parlamentului chinez. Wang Yi a lăudat „interacțiunile bune” dintre cei doi lideri și a afirmat că acestea au creat „o garanție strategică importantă” pentru relațiile dintre cele două puteri. Summit planificat la sfârșitul lunii martie Întâlnirea dintre președintele american și liderul chinez este programată între 31 martie și 2 aprilie 2026 , iar Beijingul pare să o considere esențială pentru menținerea unei perioade de detensionare economică. Ministrul chinez a declarat că 2026 ar putea deveni „un an important” pentru relațiile chino-americane , dacă cele două părți reușesc să consolideze cooperarea și să gestioneze diferențele existente. Contextul summitului este legat de evoluțiile din 2025, când Washingtonul și Beijingul au ajuns la un armistițiu comercial după luni de tensiuni. Atunci: SUA au redus o parte din tarifele aplicate importurilor din China ; Beijingul a reluat achizițiile de produse agricole americane , inclusiv soia; China a eliminat restricțiile privind exportul unor minerale critice . China evită o confruntare directă pe tema Iranului Declarațiile lui Wang Yi vin într-un context geopolitic complicat, marcat de operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , unul dintre partenerii strategici ai Chinei. Deși Beijingul a criticat formal conflictul, reacția sa a rămas moderată. China a condamnat războiul în termeni generali, dar nu a oferit sprijin concret Iranului sau Venezuelei, un alt aliat afectat recent de acțiuni americane. „Este un război care nu ar fi trebuit să aibă loc și nu aduce beneficii nimănui”, a declarat Wang Yi, evitând însă să adreseze critici directe Washingtonului. Prioritatea Beijingului: stabilitatea relațiilor cu SUA Tonul conciliant al diplomației chineze sugerează că Beijingul încearcă să creeze un climat favorabil pentru summitul dintre Trump și Xi . Oficialii chinezi consideră că pregătirea atentă a întâlnirii și gestionarea riscurilor geopolitice ar putea preveni noi tensiuni majore între cele două mari economii ale lumii. În acest context, China pare să acorde prioritate stabilității relațiilor cu Statele Unite , chiar dacă conflictele din Orientul Mijlociu afectează indirect interesele energetice ale Beijingului. [...]
Analiza resturilor indică tehnologie rusească într-o dronă folosită într-un atac asupra bazei aeriene britanice RAF Akrotiri din Cipru, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Times. Incidentul este plasat de sursă la duminică, 1 martie, iar materialul Digi24 a fost publicat și actualizat pe 8 martie 2026. Conform The Times, drona kamikaze care a lovit baza ar fi conținut un sistem de navigație Kometa-B, fabricat în Rusia, descris ca o componentă hardware observată anterior la drone interceptate de apărarea aeriană ucraineană în decembrie. Serviciile secrete militare britanice au trimis componentele recuperate la un laborator din Regatul Unit pentru investigații suplimentare, în timp ce, potrivit sursei, există evaluarea că atacul ar fi fost lansat de militanți Hezbollah din Liban. Miza tehnologică a descoperirii este că introduce, în evaluările occidentale, o legătură mai directă între capabilități rusești și platforme fără pilot utilizate de actori aliniați Iranului în regiune. Digi24 notează că această constatare este prezentată drept „prima dovadă” că echipament militar rusesc este folosit în conflictul din Iran și alimentează îngrijorări privind extinderea amprentei Moscovei în războiul din Orientul Mijlociu, inclusiv pe fondul unor relatări despre sprijin informațional rusesc pentru Teheran în țintirea forțelor americane din zonă. Din informațiile sintetizate de Digi24, tabloul cooperării și al riscurilor asociate include mai multe elemente, relevante pentru modul în care se construiesc capabilități de atac cu drone și pentru apărarea bazelor din regiune: identificarea, în drona folosită la RAF Akrotiri, a unui sistem de navigație Kometa-B de fabricație rusească (potrivit The Times); trimiterea componentelor recuperate la un laborator din Regatul Unit pentru analize suplimentare; evaluarea că atacul a fost lansat din Liban de un „grup aliniat cu Iranul”, cu Hezbollah indicat drept posibil executant; îngrijorări că mijloace militare britanice din Cipru, inclusiv două elicoptere Wildcat sosite vineri, ar putea deveni ținte, pe fondul riscului de folosire a informațiilor rusești privind țintirea. Pe plan politic și militar, Digi24 consemnează că președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat importanța informațiilor despre sprijinul rusesc, în timp ce ambasadorul Rusiei la Londra, Andrei Kelin, a declarat că Rusia „nu este neutră” și că poziția Moscovei este „de susținere a Iranului”. În același timp, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, Richard Knighton, a spus că nu are „nicio îndoială” că Rusia a transmis informații Iranului și a avertizat că această cooperare face forțele celor două state „mai capabile și mai periculoase”. Ca reacție, Marea Britanie a anunțat extinderea capacității de a desfășura resurse militare în Orientul Mijlociu, inclusiv prin creșterea nivelului de pregătire pentru o eventuală plecare a portavionului HMS Prince of Wales spre Golf într-un interval mai scurt. Ministerul Apărării a mai afirmat, potrivit Digi24, că Regatul Unit își consolidează prezența în regiune din ianuarie, menționând desfășurări precum avioane Typhoon, avioane F-35, sisteme de apărare aeriană și încă 400 de membri ai personalului în Cipru. [...]
