Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești din zona Sankt Petersburg sugerează o presiune tot mai mare pe logistica de export la Marea Baltică, potrivit Focus. Ținta este la mare distanță de linia frontului, iar amploarea raportată a atacului indică o operațiune extinsă, cu potențial de perturbare operațională.
Guvernatorul regiunii din jurul metropolei, Aleksandr Drozdenko, a declarat că ar fi fost doborâte 67 de drone „inamice”. Informația nu are confirmare independentă, dar ar indica un atac de dimensiuni mari.
În portul Wyssoțk, la Golful Finlandei, ar fi căzut fragmente de drone, a spus Drozdenko, citat de agenția rusă de stat Tass. În Wyssoțk funcționează un terminal important pentru încărcarea petrolului, ceea ce face zona relevantă pentru fluxurile de export.
Publicația notează că ar exista indicii că a fost lovit și portul petrolier din Sankt Petersburg, pe baza unor videoclipuri apărute pe canale de Telegram rusești și ucrainene. Conducerea orașului nu a oferit, până la momentul relatării, informații oficiale pe acest subiect.
Ministerul rus al Apărării a confirmat doar atacuri asupra regiunii din jurul Sankt Petersburgului, nu și asupra orașului. La nivel național, ar fi fost interceptate peste noapte 389 de drone ucrainene, conform agenției dpa, citată de Focus.
Ultimul atac menționat asupra Sankt Petersburgului ar fi avut loc la începutul lunii iunie, când Ucraina ar fi incendiat rezervoare din portul petrolier, chiar înainte de începerea Forumului Economic Internațional la care urma să participe Vladimir Putin.
Separat, în orașul ucrainean Sumî, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că un bombardament rusesc a ucis cel puțin patru persoane și a rănit 27. Administrația regională a precizat că centrul orașului ar fi fost atacat cu șase bombe planante, lansate din afara razei de apărare, care sunt ghidate pe zeci de kilometri până la țintă.
Recomandate
Amenințarea cu riposta Rusiei după atacurile ucrainene ridică riscul de noi perturbări logistice și energetice în nord-vestul țării , după ce lovituri cu drone și rachete au vizat în cursul nopții mai multe regiuni, inclusiv zona Sankt-Petersburg , potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. În același comunicat, Moscova susține că a doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare multiple HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Autoritățile ruse afirmă că atacurile nu s-au soldat cu victime și nici cu pagube majore. Totuși, guvernatorul Sankt-Petersburgului, Aleksandr Beglov, a anunțat că aproximativ 70 de drone au fost neutralizate deasupra orașului și că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând probleme „tehnice” care au fost „rezolvate”, fără victime. Ținte și efecte raportate: terminal petrolier, pene de curent, aeroporturi închise Potrivit informațiilor prezentate, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt-Petersburg, fără pagube și fără victime. Resturi de drone au căzut și în portul Vîsoțk, lângă frontiera cu Finlanda, a declarat Aleksandr Drozdenko, guvernatorul regiunii Leningrad. Armata rusă susține că loviturile ucrainene au vizat o duzină de regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, iar în regiunea Belgorod ar fi provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă. Pe componenta operațională, atacurile au dus la închiderea pentru mai multe ore a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei — Kaliningrad, Pskov și Sankt-Petersburg — conform agenției ruse a aviației civile citate de Agerpres. Kievul spune că a lovit infrastructură care „generează venituri” pentru război Volodimir Zelenski a afirmat că baza navală Kronstadt de la Sankt-Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate infrastructuri petroliere portuare. „Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructuri petroliere portuare care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia și au avut loc de asemenea lovituri reușite asupra Kronstadt, o țintă militară importantă.” Atacurile asupra zonei Sankt-Petersburg au loc după un atac rusesc asupra Kievului soldat cu 30 de morți în această săptămână, conform aceleiași relatări. În lipsa unor detalii despre natura „răspunsului” anunțat de Moscova, rămâne de urmărit dacă vor urma noi lovituri care să amplifice riscurile pentru infrastructura energetică și pentru funcționarea transportului aerian în regiune. [...]
Zelenski mizează pe „determinarea” SUA ca factor-cheie pentru închiderea războiului , după o discuție telefonică avută cu președintele american Donald Trump de Ziua Independenței, potrivit Agerpres . Mesajul transmite presiune politică pentru un rol mai ferm al Washingtonului într-un moment în care conflictul cu Rusia depășește patru ani. Zelenski a spus că discuția cu Trump a fost „foarte bună” și că au abordat situația de pe linia frontului. În același timp, liderul ucrainean a legat explicit șansele de încheiere a războiului de poziționarea SUA. „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va avea o semnificație crucială.” Ce urmează: continuarea discuțiilor la summitul NATO din Turcia Potrivit declarațiilor lui Zelenski, el și Trump au convenit „să continue conversația” la summitul NATO de săptămâna viitoare, care va avea loc în Turcia. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii concrete sau angajamente asumate în urma convorbirii. [...]
Discuția Putin–Trump înaintea summitului NATO de la Ankara poate influența direcția negocierilor privind Ucraina , pe fondul unui impas diplomatic și al unei situații militare disputate pe teren, potrivit Economica . Conform declarațiilor lui Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citați de agenția Ria Novosti, cei doi președinți au discutat „în mod firesc” despre o posibilă reglementare în Ucraina, ținând cont și de participarea viitoare a lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Apelul telefonic ar fi durat o oră și 25 de minute. Pe agenda convorbirii au intrat și alte teme de politică internațională, inclusiv situația din Iran și din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. Miza diplomatică: summitul NATO și canalul Trump–Zelenski Înaintea discuției Putin–Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA. Zelenski a spus că au discutat despre situația de pe linia frontului și despre eforturile diplomatice, susținând că „există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război” și că „determinarea Americii este decisivă”. Zelenski a mai afirmat că au convenit să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara , unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți. Context operațional: revendicări pe front și negocieri blocate Potrivit lui Ușakov, Putin ar fi prezentat „tabloul situației reale pe câmpul de luptă”, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În același timp, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, un punct important în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit ferm și a spus că încă îl controlează, în condițiile în care luptele continuă. Materialul notează că, pe front, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării masive a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și produce pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile rămân în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev. [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra aviației și logisticii ruse, vizând un elicopter în Marea Azov și un pod feroviar în Luhansk , într-o mișcare care urmărește să reducă capacitatea operațională a Rusiei pe mai multe axe, potrivit Kyiv Post . Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că forțele de apărare au lovit, sâmbătă, 4 iulie, un elicopter rusesc deasupra Mării Azov. Tipul aparatului și situația echipajului nu au fost precizate, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Într-o operațiune separată, aceeași structură militară a raportat o lovitură asupra unui pod feroviar peste râul Siverski Doneț, în apropierea localității Staniția Luhanska, în estul regiunii Luhansk. Conform comunicării, podul ar fi folosit de forțele ruse pentru transportul de personal, armament, muniție și alte resurse logistice. Context: presiune susținută pe aviație și infrastructură Atacurile din weekend vin după o serie de operațiuni care au vizat active aeriene și infrastructură, inclusiv în Crimeea ocupată. Pe 3 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aerodromuri militare rusești, vizând bazele Saki și Gvardiiske. SBU a susținut că la Saki au fost lovite șapte hangare care adăposteau echipamente de aviație, iar evaluările preliminare ar indica distrugerea sau avarierea a cel puțin șapte aeronave, inclusiv modele Su-30SM, Su-30 și Su-24. La Gvardiiske, SBU a raportat lovirea a două hangare folosite pentru depozitarea dronelor Shahed și a altor echipamente de aviație, menționând că ambele baze sunt utilizate în mod regulat pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. Ce se știe despre pierderile raportate Potrivit datelor militare ucrainene citate, Rusia ar fi pierdut 353 de elicoptere și 436 de aeronave cu aripă fixă de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că SBU a estimat anterior valoarea fiecărei aeronave vizate la 30-50 de milioane de dolari (aprox. 138-230 milioane lei), în contextul unor lovituri asupra bazei Saki. Totodată, SBU a indicat că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie de 40 de zile autorizată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu obiectivul de a diminua sistematic potențialul militar și infrastructura Rusiei. [...]
Ucraina cere Germaniei mai multe rachete interceptoare Patriot, pe fondul intensificării atacurilor balistice rusești , iar Berlinul discută cu SUA un acord pentru producția internă de muniție PAC-3, într-un demers cu potențial de a reduce blocajele de aprovizionare din apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, în care a insistat că „problema-cheie” este asigurarea de rachete pentru sistemele Patriot, necesare pentru protejarea populației de atacurile balistice rusești. Zelenski a mulțumit Germaniei pentru sprijinul militar și a descris Berlinul drept un lider global în susținerea apărării Ucrainei. „Problema-cheie acum sunt rachetele pentru Patriot, ca să ne protejăm oamenii de balistica rusă.” De ce contează: presiune pe stocuri și pe lanțul de producție Cererea pentru sisteme Patriot și rachete interceptoare a crescut la nivel global, pe fondul utilizării lor în Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești și după campania militară recentă a SUA împotriva Iranului, care a redus stocurile existente, notează publicația. În acest context, discuțiile dintre Zelenski și Merz se suprapun cu informații potrivit cărora Germania încearcă să-și extindă capacitatea de producție pentru rachete Patriot, ceea ce ar putea avea efecte directe asupra ritmului livrărilor către Ucraina și asupra disponibilității pentru aliați. Germania, în discuții cu SUA pentru producția PAC-3 Potrivit Financial Times , citat de Kyiv Post, Berlinul discută cu Washingtonul un acord pentru a produce în Germania rachete PAC-3 (interceptori Patriot). Surse citate de publicație vorbesc despre „concepte de producție comună”, care ar putea include și alte sisteme de apărare. Discuțiile ar face parte dintr-un efort mai amplu de stabilizare a relațiilor cu administrația americană înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie. În prezent, rachetele PAC-3 sunt fabricate exclusiv în SUA și, sub licență, în Japonia. Germania produce deja variantele mai vechi PAC-2, iar unele dintre acestea sunt prevăzute pentru livrare către Ucraina începând din 2027, în baza unui acord semnat anterior. Zelenski respinge afirmațiile Rusiei despre Kostiantînivka În aceeași convorbire, cei doi lideri au discutat și situația de pe front. Zelenski a respins public afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin potrivit cărora forțele ruse ar fi capturat orașul Kostiantînivka din regiunea Donețk. „Desigur, nu este adevărat; este doar o altă minciună rusească menită să genereze un fel de știre.” Kyiv Post mai arată că armata ucraineană a negat anterior capturarea orașului, iar Grupul de forțe „Est” a confirmat sâmbătă, 4 iulie, că localitatea rămâne sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, cu lupte active în anumite zone urbane. Un purtător de cuvânt al Statului Major, maiorul Andrii Kovaliov, a declarat că datele din sistemele operaționale militare indică menținerea controlului ucrainean și continuarea operațiunilor defensive pe liniile stabilite. [...]
