Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră din Rusia, iar Moscova a răspuns cu 133 de drone într-o singură noapte, într-o escaladare care menține presiunea pe securitatea energetică și pe logistica industrială a Rusiei, potrivit Kyiv Post, care publică evaluarea din 13 august a Institute for the Study of War (ISW).
În noaptea de 12 spre 13 august, forțele ucrainene au desfășurat „o lovitură de amploare” asupra infrastructurii petroliere rusești și asupra unor facilități ale Wildberries din Republica Bașkortostan, notează ISW. În paralel, Rusia a lansat 133 de drone împotriva Ucrainei, în același interval, ceea ce indică un ritm susținut al atacurilor la distanță de ambele părți.
Țintirea infrastructurii petroliere ridică riscuri directe pentru funcționarea lanțului energetic rusesc (producție, rafinare, transport), iar lovirea unor facilități asociate Wildberries sugerează presiune și pe zona de depozitare/distribuție. Chiar și fără detalii suplimentare despre pagube în materialul citat, combinația dintre atacuri asupra energiei și asupra infrastructurii comerciale indică o extindere a vulnerabilităților operaționale în interiorul Rusiei.
Pe partea ucraineană, atacul cu 133 de drone într-o singură noapte menține presiunea asupra apărării antiaeriene și a infrastructurii, cu implicații pentru consumul de muniție și pentru continuitatea activităților economice în zonele vizate.
Evaluarea ISW mai consemnează că forțele ruse „au avansat recent” în direcțiile Kupiansk și Sloviansk. Materialul nu oferă, în extrasul disponibil, detalii despre amploarea acestor avansuri sau localitățile implicate.
În aceeași sinteză, ISW mai notează:
În lipsa unor date suplimentare în materialul citat (pagube, întreruperi de producție, impact cuantificat), rămâne de urmărit dacă loviturile asupra infrastructurii petroliere din Bașkortostan vor genera efecte măsurabile în aprovizionare și în costurile logistice, respectiv dacă intensitatea atacurilor cu drone va rămâne la niveluri similare în perioada următoare.
Recomandate
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Tatarstan ridică presiunea pe infrastructura petrolieră a Rusiei , după ce Ucraina a lovit orașul Nijnekamsk, la circa o mie de kilometri de graniță, într-o operațiune soldată cu 12 morți și 39 de răniți, potrivit Biziday . Ținta principală a fost o rafinărie din Nijnekamsk (regiunea Tatarstan), pe care Ucraina a mai atacat-o și în iunie. Agențiile de știri descriu lovitura drept unul dintre cele mai mortale atacuri ale Kievului de la începutul războiului. În discursul său de seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a legat explicit atacurile repetate asupra rafinăriilor de strategia de „presiune sporită” asupra Moscovei: „Singurul motiv pentru care acest lucru continuă este lipsa de disponibilitate a Rusiei de a pune capăt acestui război.” Rusia a transmis că a doborât 456 de drone ucrainene, fără să precizeze câte au reușit să își atingă țintele. Context: avertismentul lui Zelenski privind trupe nord-coreene în Rusia Separat de atacul asupra rafinăriei, Zelenski a declarat că până la 50 de mii de soldați nord-coreeni ar urma să fie desfășurați în Rusia și a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea aeriană a Ucrainei. Estimarea de 50 de mii ar reprezenta o creștere față de nivelul de 30 de mii avansat în iulie. „Este absolut clar că Coreea de Nord va continua să-și consolideze experiența în războiul modern, va primi licențe de la Rusia și va primi tot felul de instrumente militare de la ei.” Informațiile sunt atribuite de Biziday publicației The Guardian . [...]
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei riscă să declanșeze o escaladare care ar lovi direct economia Ucrainei , prin intensificarea atacurilor rusești asupra logisticii și exporturilor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Times. Ucraina a împins campania de atacuri mai departe ca oricând, inclusiv la Ekaterinburg, la peste 1.900 km de graniță, unde a fost lovit un centru logistic al platformei Wildberries . În paralel, au fost vizate rafinării și nave din Marea Azov, cu efecte economice și operaționale vizibile în Rusia, dar fără garanția că presiunea se va traduce într-o „înghețare” a conflictului. Ținte economice în Rusia: efecte mari, dar limitate ca rezultat strategic Analiza descrie o campanie cu rezultate tehnice notabile: în ultima săptămână au fost lovite două rafinării importante (Bashneft-Novoil și Slavneft-Yanos), iar la apogeu loviturile „în adâncime” ar fi scos din funcțiune peste o treime din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. În Marea Azov, atacurile asupra navelor ar fi restricționat puternic traficul comercial: în iulie au fost vizate 236 de nave, iar traficul ar fi scăzut cu aproximativ trei sferturi. Un capitol separat îl reprezintă atacurile asupra Wildberries, platformă descrisă drept „Amazonul Rusiei”, care ar reprezenta până la 10% din cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul al țării. Peste o duzină de depozite și centre logistice au fost vizate, iar circa 20% din capacitatea totală de depozitare ar fi fost avariată sau distrusă. Conform unei estimări citate, costul total de până acum ar depăși 280 de miliarde de ruble (2,5 miliarde lire sterline). Totuși, materialul notează că speranțele ca astfel de lovituri să „paralizeze” economia rusă par nefondate: veniturile din petrol și gaze ar fi fost susținute de criza din Golf, iar după o scădere de aproximativ o cincime a veniturilor de bază de la începutul campaniei, cifrele „se stabilizează”. În plus, Ucraina ar avea stocuri limitate de drone și rachete și a fost nevoită să mute resurse de la atacarea rafinăriilor către Wildberries, ceea ce ar fi permis rușilor să repare instalațiile; cozile la benzină raportate luna trecută ar fi început să se reducă sau să dispară. Riscul de bumerang: justificarea unei escaladări și costuri directe pentru Kiev Miza campaniei este prezentată ca fiind și politică: aducerea războiului „în conștiința rușilor”. Potrivit institutului Levada, proporția rușilor care consideră că războiul decurge bine a scăzut la 50% (minim istoric), cu 19 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar popularitatea lui Vladimir Putin ar fi coborât la 74%, cel mai scăzut nivel de la invazia din februarie 2022. În același timp, analiza avertizează că nemulțumirea publică se poate orienta împotriva Ucrainei, alimentând susținătorii unei linii dure la Moscova, mai ales pe fondul creșterii victimelor civile pe teritoriul rus. Rusia ar fi început să publice mai des cifre privind victimele interne, într-o încercare de a-și consolida narativul de „victimă”, ceea ce ar putea oferi Kremlinului spațiu politic pentru măsuri nepopulare, inclusiv mobilizare. Pe teren, reacția Rusiei este descrisă ca fiind deja vizibilă: lovituri asupra centrelor logistice ucrainene și asupra benzinăriilor de pe drumurile principale, plus atacuri repetate asupra complexului portuar din zona Odesa, care ar fi dus la suspendarea majorității transporturilor maritime. Cum exporturile ucrainene de cereale, oțel și minereu de fier depind de rutele din Marea Neagră, acest blocaj ar costa Kievul peste 50 de milioane de lire sterline pe zi. Un alt risc major indicat este reluarea, odată cu venirea iernii, a campaniei ruse împotriva infrastructurii energetice, în condițiile în care Ucraina și-ar fi epuizat stocurile de rachete Patriot , iar capacitatea de producție energetică ar fi scăzut deja la mai puțin de o treime din nivelul de dinainte de război. Ce ar putea urma: presiune internă în Rusia și „război hibrid” în Europa În plan politic, analiza notează că loviturile în adâncime afectează credibilitatea lui Putin și pot împinge tehnocrații ruși spre apeluri la reținere. Este citată o poziționare a primarului Moscovei, Serghei Sobianin, care ar fi avertizat indirect că o mobilizare totală ar „distruge economia civilă”. Dar concluzia centrală este că tabăra dură ar putea folosi atacurile ca pretext pentru o etapă mai violentă a războiului, inclusiv prin mobilizarea mai multor trupe pentru o campanie de toamnă. În plus, este menționată o evaluare divulgată a serviciilor de informații americane, potrivit căreia Rusia ar putea intensifica „războiul hibrid” pentru a descuraja Europa să sprijine Kievul, pe fondul unor incidente recente invocate în material (inclusiv intrarea unei rachete ruse rătăcite în spațiul aerian polonez și descoperirea unei drone cu explozibili la aeroportul Leipzig/Halle din Germania). În această logică, pariul Ucrainei de a lovi ținte economice cu vizibilitate mare ar putea avea un efect invers: să întărească argumentele interne pentru escaladare și să crească presiunea asupra economiei ucrainene exact prin punctele sale sensibile — logistică, porturi și energie. [...]
Atacul rusesc asupra regiunii Odesa a avariat infrastructura energetică și a provocat întreruperi de curent și apă , după ce Rusia a lansat 11 rachete și până la 100 de drone, potrivit Kyiv Post . Pentru mediul economic local, miza imediată este impactul operațional: penele de electricitate, problemele de alimentare cu apă și întreruperile de comunicații mobile afectează funcționarea orașului și a companiilor. Forțele Aeriene ale Ucrainei au prezentat o „defalcare” a atacului din dimineața de duminică, 9 august, care a combinat rachete balistice și un roi de drone. Conform aceleiași surse, au fost lansate 11 rachete de mai multe tipuri (majoritatea pe traiectorii balistice) și până la 100 de vehicule aeriene fără pilot (UAV), inclusiv modele cu propulsie cu reacție și muniții rătăcitoare „Banderol” (drone care pot „pluti” în zonă până identifică o țintă). Până la ora 8:00 (ora locală), apărarea antiaeriană ucraineană ar fi interceptat 72% dintre UAV-uri, cinci din șase muniții „Banderol” și o rachetă. Alte trei rachete nu și-ar fi atins țintele din cauza contramăsurilor de război electronic, însă au fost înregistrate lovituri ale rachetelor și dronelor în nouă locații din Odesa și din regiune. Administrația Militară Regională Odesa a raportat 12 persoane rănite, dintre care 11 au fost spitalizate în stare moderată. Atacul a avariat clădiri rezidențiale și a „afectat sever” infrastructura energetică locală, iar părți din oraș și din districtul din jur se confruntă cu întreruperi de electricitate, precum și cu probleme la alimentarea cu apă și la comunicațiile mobile. Autoritățile au precizat că a fost organizată livrarea de apă tehnică în toate districtele, iar camerele de pompare funcționează. Context: intensificarea bombardamentelor și presiunea pe apărarea antiaeriană Atacul asupra Odessei vine pe fondul unei săptămâni de bombardamente la scară largă, despre care președintele Volodîmîr Zelenski a spus că au inclus 61 de rachete (56 pe traiectorii balistice), peste 1.560 de drone de atac și 1.540 de bombe aeriene ghidate îndreptate spre orașe ucrainene. „Fiecare astfel de lovitură împotriva vieții ne amintește din nou și din nou: avem nevoie de mai multă presiune, mai multe sancțiuni împotriva Rusiei și mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina.” În același interval, Kyiv Post notează și un atac în Harkiv, în districtul Saltivka, unde primarul Ihor Terekhov a raportat lovirea directă a unei clădiri rezidențiale. Autoritățile regionale au indicat trei morți și cel puțin 37 de răniți, inclusiv un copil de cinci ani, după un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive, a doua vizând zona în care intervin echipele de salvare). Ce urmează Pe termen scurt, prioritatea pentru Odesa rămâne stabilizarea serviciilor esențiale (energie, apă, comunicații) și evaluarea pagubelor la infrastructura energetică. În paralel, amploarea atacurilor din ultima săptămână menține presiunea asupra capacității Ucrainei de apărare antiaeriană și asupra continuității operaționale a marilor orașe, cu efecte directe asupra activității economice locale. [...]
Rusia își securizează logistica militară cu Iranul prin Marea Caspică , reducând expunerea la presiunea SUA asupra rutelor maritime din Golful Persic, potrivit Focus . Noua rută, descrisă de presa britanică drept „Caspian Express”, ar funcționa ca „coloană vertebrală” pentru sprijinul Moscovei către Teheran și ar permite ambelor state să ocolească „gâturile de sticlă” controlate de Occident pe rutele maritime. Coridorul traversează Marea Caspică – un bazin închis, fără acces direct la oceanele lumii – ceea ce îl face dificil de atins pentru SUA ca putere navală. Publicația britanică The Telegraph susține că zona devine un „bastion” în afara razei occidentale, iar Moscova ar replica, în alt teatru, un model logistic folosit anterior în Siria. De la „Syrien-Express” la „Caspian Express” În războiul din Siria, Rusia a menținut ani la rând regimul lui Bashar al-Assad printr-o legătură maritimă între Crimeea ocupată și portul sirian Tartus, rută cunoscută drept „Syrien-Express”. După ce Turcia a închis Bosforul pentru navele de război în 2022, traseul a fost afectat, iar odată cu căderea regimului Assad în 2024, s-a prăbușit, notează articolul. Acum, Moscova ar muta principiul pe Marea Caspică, folosind avantajul geografic al unei rute mai greu de blocat sau monitorizat de către SUA. Ce transportă coridorul și de ce contează economic și operațional Pe acest culoar, Rusia ar livra către Iran arme și echipamente, iar Iranul ar importa bunuri esențiale precum grâu, furaje și petrol, conform aceleiași surse. În paralel, Moscova urmărește și consolidarea unui coridor Nord–Sud care leagă Rusia de Iran prin Azerbaidjan și mai departe de India, ocolind punctele maritime sensibile controlate de Occident. Dimensiunea financiară a cooperării militare este semnificativă, potrivit datelor citate în material: Iran ar fi sprijinit Rusia din 2022 cu rachete și sisteme de apărare antiaeriană în valoare de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,2 miliarde lei ), inclusiv sute de rachete cu rază scurtă Fath-360 și 200 de rachete sol-aer. Rusia ar fi cheltuit dinspre finalul lui 2021 peste 4 miliarde dolari (aprox. 18,1 miliarde lei ) pentru bunuri militare iraniene. Un punct central îl reprezintă dronele: Iranul ar furniza componente și tehnologie pentru flota rusă de drone Shahed, iar în zona economică specială Alabuga Rusia ar fi construit, cu ajutor iranian, capacități de producție de până la 6.000 de drone pe an , potrivit The Telegraph. Portul rus Olya, în nordul Mării Caspice, este descris drept principal hub de transbordare pentru componente de drone și muniție. Reacția SUA și escaladarea riscurilor în jurul Mării Caspice Washingtonul ar privi cu îngrijorare apropierea Moscova–Teheran. Oficialii americani citați de New York Times susțin că Rusia ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile după ce ar fi pierdut 60% din arsenalul de drone într-un război. În același timp, tensiunile din regiune s-au amplificat: Israel ar fi lovit din aer baza navală iraniană Bandar-e Anzali de la Marea Caspică, distrugând infrastructură portuară și mai multe ambarcațiuni – prima operațiune aeriană israeliană raportată în această zonă. La final de iulie, o dronă ucraineană ar fi lovit o navă comercială iraniană pe Marea Caspică, incident soldat cu moartea unui marinar; în replică, Teheranul ar lua în calcul atacuri asupra portului ucrainean Odesa, potrivit relatării din articol. Pentru companii și state, miza imediată este una operațională: o rută logistică mai puțin vulnerabilă la blocade poate susține fluxuri de armament și bunuri critice pe termen lung, dar crește și riscul de incidente și lovituri asupra infrastructurii portuare din jurul Mării Caspice. [...]
Dejucarea la Varșovia a unui presupus complot rusesc de asasinare ridică miza de securitate pentru statele NATO , după ce ținta ar fi fost un cetățean cu dublă cetățenie ucraineană și americană, potrivit Mediafax , care îl citează pe premierul polonez Donald Tusk. Tusk a spus că este prima situație de acest tip în care „cineva, la ordinul Rusiei” ar fi încercat să atace un cetățean american pe teritoriul unei alte țări membre NATO, conform relatării preluate de la The Guardian. Ce au anunțat autoritățile poloneze Premierul polonez a precizat că suspectul ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruse și a fost reținut de autoritățile poloneze pe 7 august. Poliția din Varșovia a comunicat că acesta va rămâne în arest preventiv timp de trei luni. Potrivit TVP World, suspectul reținut este un cetățean rus în vârstă de 29 de ani. Aceeași sursă menționează că probele strânse în anchetă le-au permis procurorilor să îl acuze de acceptarea unui contract pentru comiterea unei crime. De ce contează: semnal de escaladare și cooperare transatlantică Tusk a susținut că motivul din spatele complotului ar fi fost faptul că persoana vizată „reprezenta o amenințare pentru regimul lui Putin”. „Trebuie să presupunem că regimul lui Putin va încerca să elimine persoanele care îi sunt incomode din diverse motive, în diverse locuri din întreaga lume”, a declarat Tusk. Operațiunea de dejucare a complotului a fost desfășurată în cooperare cu serviciile americane, potrivit informațiilor prezentate. Dacă va fi condamnat, suspectul riscă până la 15 ani de închisoare, conform datelor din articol. [...]
Rusia ridică miza diplomatică în disputa cu Japonia după vizita lui Vladimir Putin în insulele Kurile , respingând public criticile Tokyo și acuzând „revizionism” – o escaladare de retorică ce complică și mai mult un diferend teritorial vechi și menține tensiunile într-o zonă sensibilă din Extremul Orient, potrivit Agerpres . Moscova a catalogat drept „nefondate” reacțiile Japoniei la deplasarea președintelui rus în arhipelag și a transmis, prin purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova , că declarațiile Tokyo sunt „politic inoportune, jignitoare” și fără bază juridică. În același mesaj, Rusia a acuzat Japonia de o „politică anti-rusă care frizează ostilitatea” și a invocat argumentul că insulele Kurile „au fost transferate” Rusiei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, „conform acordurilor cu puterile aliate și Cartei Națiunilor Unite”. Zaharova a insistat că „suveranitatea și jurisdicția Rusiei asupra acestor insule sunt în afara oricărui dubiu” și a criticat liderii japonezi pentru faptul că ar încerca să „dicteze” Moscovei unde poate merge șeful statului rus. Rusia a legat disputa teritorială și de contextul mai larg al relațiilor bilaterale, criticând Japonia pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru sancțiunile impuse Moscovei după declanșarea ofensivei militare ruse. Vizita lui Vladimir Putin a fost prima în insulele Kurile, în Extremul Orient rus, iar Japonia a descris-o drept „absolut inacceptabilă”. Tokyo revendică patru insule din sudul arhipelagului, cucerite de armata sovietică în 1945, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
