Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile de încălcare masivă a armistițiului de Paște subliniază cât de fragilă rămâne orice pauză de foc în Ucraina, iar riscul operațional imediat este reluarea rapidă a atacurilor și a presiunii pe linia frontului, potrivit Digi24.
Statul Major al Ucrainei susține că Rusia a încălcat armistițiul de Paște ortodox de 10.721 de ori în 32 de ore, între 11 aprilie, ora 16:00 (ora Moscovei) și până la finalul zilei de 12 aprilie. Kievul afirmă că, doar în primele șase ore, ar fi fost consemnate 469 de încălcări.
Conform Statului Major General ucrainean, în intervalul de încetare a focului nu ar fi existat atacuri cu rachete, aviație sau drone cu rază lungă de acțiune, însă ar fi fost raportate:
În ultima zi menționată, Ucraina mai indică 107 ciocniri de luptă de-a lungul liniei frontului, cu lupte intense în direcția Pokrovsk, unde forțele ucrainene ar fi respins 28 de asalturi.
În articol este citat Stephen Hall, profesor asistent la Universitatea din Bath, care spune că anunțul armistițiului ar fi avut rolul de a menține controlul asupra „narațiunii” războiului și de a-l prezenta pe Vladimir Putin drept pacificator, inclusiv în raport cu percepțiile fostului președinte american Donald Trump.
„Este, de asemenea, o modalitate de a controla narațiunea, ignorându-l complet pe Zelenski.”
„…iar Putin este, desigur, cel mai creștin om din lume.”
Hall mai afirmă că mișcarea nu ar indica o căutare reală a păcii, ci ar fi „fum și oglinzi”, menite să păstreze controlul asupra mesajului public.
Autoritățile ruse au acuzat, la rândul lor, Ucraina că a încălcat armistițiul, susținând că drone ucrainene ar fi lovit ținte din regiunile ruse Kursk și Belgorod, rănind cinci persoane. Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații.
Contextul imediat este că Vladimir Putin a anunțat armistițiul pe 9 aprilie, după ce a respins o propunere de încetare a focului prezentată de Kiev la finalul lunii martie. Ucraina a spus că va respecta armistițiul, dar va riposta dacă acesta este încălcat.
Recomandate
Vladimir Putin acuză statele europene că folosesc „amenințarea rusă” pentru a justifica cheltuieli bugetare mari , după ce mai multe capitale europene au indicat Moscova drept responsabilă pentru prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe din Galați , potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă în Kazahstan, liderul de la Kremlin a susținut că „Rusia nu a amenințat niciodată și nu amenință statele europene” și a pus sprijinul acordat Ucrainei de către aceste state în registrul unei „confruntări” prelungite. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că statele europene ar urmări să „justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat”, pe seama contribuabililor. Mesajul politic: cheltuieli publice și „confruntarea” cu Rusia Putin a legat explicit acuzațiile privind drona de la Galați de politica de sprijin pentru Ucraina, sugerând că statele europene ar folosi situația pentru a-și consolida argumentele interne în favoarea unor alocări bugetare mai mari. „Tot ceea ce ele fac este doar să continue confruntarea cu Rusia şi să justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat, luând din buzunarul contribuabililor.” Negocierile de pace: „pe pauză”, fără termen pentru încetarea luptelor Pe frontul diplomatic, Putin a spus că este „imposibil” să fie avansat un termen concret pentru încetarea luptelor din Ucraina, deși anterior afirmase că războiul „se apropie de sfârșit”. Potrivit relatării, explicația sa a fost că oferirea unor termene precise în timpul luptelor ar fi imprudentă. În același timp, președintele rus a confirmat că negocierile privind încetarea războiului sunt în prezent „pe pauză”, dar că există în continuare contacte cu mediatorii americani. El a insistat însă că Rusia este pregătită să reia procesul de negociere și că, în versiunea sa, Moscova nu a fost cea care a oprit discuțiile. Contextul discuțiilor: Geneva și miza Donbasului Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre verificarea unei eventuale încetări a focului, dacă s-ar ajunge la un acord de pace. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost tensionate, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza să își asume politic o astfel de cedare și ar cere validarea prin referendum. [...]
Declarațiile lui Putin despre „sfârșitul” războiului ridică miza pentru piețele de energie , după ce Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina își concentrează atacurile la distanță asupra țintelor legate de industria petrolieră, potrivit Reuters . Președintele rus Vladimir Putin a spus că afirmațiile făcute pe 9 mai, potrivit cărora războiul din Ucraina „se apropie de sfârșit”, au fost bazate pe o analiză a avansurilor rusești de pe câmpul de luptă. Totuși, el a refuzat să ofere un calendar concret pentru încheierea conflictului. În același context, Putin a respins drept „minciuni” susținerile occidentale că Rusia s-ar pregăti de un război cu Europa. El a mai afirmat că presa occidentală „ar trebui să-i fie rușine” pentru modul în care a relatat despre ceea ce Moscova a descris drept un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin studențesc din Luhansk, zonă aflată sub control rusesc, atac care ar fi provocat 21 de morți. Țintirea industriei petroliere, semnalul cu impact economic Zelenski a declarat, după o întâlnire cu comandanții de vârf, că Ucraina își urmărește obiectivele de a slăbi și submina efortul de război al Rusiei, inclusiv prin atacuri cu rază lungă asupra țintelor asociate industriei petroliere. „Ne apărăm activ și este important să continuăm să ne atingem obiectivele, vizând în primul rând logistica Rusiei și industria petrolieră a Rusiei.” În logica transmisă de liderul ucrainean, orice acțiune care îngreunează capacitatea Rusiei de a purta războiul „ajută la apropierea păcii” — un mesaj care, dincolo de dimensiunea militară, indică presiune asupra unei zone sensibile economic: infrastructura și activitățile legate de petrol. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre drona căzută la Galați complică gestionarea diplomatică a incidentului , după ce liderul de la Kremlin a pus sub semnul întrebării originea aparatului și a cerut României să trimită „resturile” către Rusia pentru o anchetă proprie, potrivit HotNews . Putin a spus că abia aflase despre incident și a sugerat că ar fi putut fi vorba despre o dronă ucraineană. În același timp, a cerut ca fragmentele să fie predate Moscovei, pentru ca Rusia să poată desfășura „propria anchetă independentă”. „Nu știu ce fel de dronă a explodat în România. Să ne trimită resturile.” Poziția României: „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” În România, președintele Nicușor Dan a declarat, după ședința CSAT, că incidentul din Galați a avut loc după ce o dronă rusească Geran-2 a deviat de la traseu, a intrat pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, conform informațiilor prezentate. Șeful statului a afirmat că „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” și a precizat că drona a plecat din Rusia, ca parte dintr-un „roi”, din care doar una ar fi ajuns pe teritoriul României. Efecte diplomatice: închiderea consulatului și reacții așteptate de la Moscova Tot în acest context, Nicușor Dan a anunțat că „Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide”, după ce consulul general a fost declarat persona non-grata. Pe partea rusă, anterior declarațiilor lui Putin, Kremlinul a transmis că președintele Rusiei este la curent cu incidentul, iar Ministerul de Externe de la Moscova a spus, citat de Tass, că Rusia va lua „în curând” măsuri ca răspuns la decizia României privind consulatul. Reacția NATO: „apere fiecare centimetru” din teritoriul aliat NATO a acuzat Moscova de comportament imprudent și a transmis că va „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, poziție susținută și de aliați precum SUA, Franța și Germania, potrivit informațiilor din articol. [...]
Rusia condiționează o „anchetă obiectivă” de accesul la fragmentele dronei prăbușite la Galați, iar mesajul Kremlinului mută discuția din zona responsabilității directe în cea a probelor tehnice și a schimbului de informații între state, potrivit Digi24 . Vladimir Putin a declarat, răspunzând unei întrebări a presei la Moscova, că Rusia este pregătită să desfășoare „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi rămășițele dronei căzute în România. Liderul de la Kremlin a insistat că resturile nu ar fi fost cercetate și că proveniența unui aparat de zbor nu poate fi stabilită fără expertizarea acestuia. În același context, Putin a invocat exemple de drone ucrainene care ar fi survolat Finlanda, Polonia și statele baltice, susținând că reacțiile inițiale în acele cazuri ar fi fost similare cu cele din România. El a sugerat ca România să împărtășească informații despre incident și, eventual, fragmente de dronă, pentru ca Moscova să își poată face propria anchetă. Reacții externe și miza de securitate pentru NATO Putin a respins și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a acuzat Rusia că ar fi depășit încă o limită prin acest incident, afirmând că aceasta nu ar fi examinat personal resturile dronei, potrivit Reuters. Separat, NATO a acuzat Moscova de comportament „imprudent” și a transmis că va „apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat”, după ce România a anunțat că o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente dintr-un stat membru al alianței, în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine. [...]
O întâlnire rară între armatele SUA și Cubei lângă Guantanamo deschide un canal de comunicare pe securitate , într-un context în care relațiile politice dintre Washington și Havana rămân tensionate, potrivit Al Jazeera . Oficiali militari de rang înalt din Statele Unite și Cuba au avut o discuție față în față în apropiere de Golful Guantanamo , descrisă drept un angajament rar și prima întâlnire de acest tip. Tema a fost securitatea, iar ambele părți au caracterizat discuțiile ca fiind „pozitive”. Dincolo de calificativul folosit, miza practică este menținerea unui canal de coordonare: cele două părți au convenit să păstreze comunicarea, chiar dacă diferențele politice dintre cele două capitale persistă. Al Jazeera nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre pașii următori conveniți. [...]
Întâlnirea de la Guantanamo indică menținerea canalelor de securitate SUA–Cuba, în pofida sancțiunilor : responsabili militari de rang înalt din cele două țări au avut o discuție la baza americană din Guantanamo Bay , într-un moment în care relațiile bilaterale s-au tensionat puternic după măsuri recente ale Washingtonului, potrivit Economica . Generalul american Francis Donovan s-a întâlnit cu generalul cubanez Roberto Legra Sotolongo pentru „o scurtă discuție pe probleme de securitate operațională”, a transmis Comandamentul Sud al SUA (Southcom), într-un comunicat însoțit de o fotografie de la eveniment. Contextul întâlnirii este unul de creștere a suspiciunilor de securitate. Cuba a analizat recent scenarii privind utilizarea dronelor militare împotriva bazei americane de la Guantanamo și chiar împotriva teritoriului american, potrivit unor relatări din mass-media americană menționate de publicație. În același timp, președintele american Donald Trump a descris Cuba drept „o amenințare extraordinară” la adresa securității naționale a SUA și a amenințat în repetate rânduri că va „prelua controlul” asupra insulei, aflată la circa 150 de kilometri de coasta Floridei. De ce contează: contactele continuă, deși presiunea economică a crescut Întâlnirea militară vine după o deteriorare a relațiilor din ianuarie, când SUA au impus o blocadă petrolieră de facto asupra insulei, au introdus noi sancțiuni împotriva unor companii și oficiali cubanezi și l-au inculpat pe fostul președinte cubanez Raul Castro într-un caz care datează din 1996, conform aceleiași surse. Cu toate acestea, ambele guverne afirmă că mențin contactele diplomatice. La mijlocul lunii mai, directorul CIA, John Ratcliffe , s-a deplasat la Havana pentru întâlniri cu oficiali cubanezi, iar pe 10 aprilie a avut loc o altă întrevedere la nivel diplomatic înalt în capitala Cubei; publicația notează că nicio aeronavă a Guvernului american nu mai aterizase în Cuba din 2016. Informațiile publice disponibile din comunicarea Southcom indică o discuție scurtă și focalizată pe „securitate operațională”, fără detalii despre eventuale măsuri sau rezultate concrete ale întâlnirii. Detaliul a fost publicat de Southcom pe X . [...]
