Știri
Știri din categoria Externe

Acuzațiile de încălcare masivă a armistițiului de Paște subliniază cât de fragilă rămâne orice pauză de foc în Ucraina, iar riscul operațional imediat este reluarea rapidă a atacurilor și a presiunii pe linia frontului, potrivit Digi24.
Statul Major al Ucrainei susține că Rusia a încălcat armistițiul de Paște ortodox de 10.721 de ori în 32 de ore, între 11 aprilie, ora 16:00 (ora Moscovei) și până la finalul zilei de 12 aprilie. Kievul afirmă că, doar în primele șase ore, ar fi fost consemnate 469 de încălcări.
Conform Statului Major General ucrainean, în intervalul de încetare a focului nu ar fi existat atacuri cu rachete, aviație sau drone cu rază lungă de acțiune, însă ar fi fost raportate:
În ultima zi menționată, Ucraina mai indică 107 ciocniri de luptă de-a lungul liniei frontului, cu lupte intense în direcția Pokrovsk, unde forțele ucrainene ar fi respins 28 de asalturi.
În articol este citat Stephen Hall, profesor asistent la Universitatea din Bath, care spune că anunțul armistițiului ar fi avut rolul de a menține controlul asupra „narațiunii” războiului și de a-l prezenta pe Vladimir Putin drept pacificator, inclusiv în raport cu percepțiile fostului președinte american Donald Trump.
„Este, de asemenea, o modalitate de a controla narațiunea, ignorându-l complet pe Zelenski.”
„…iar Putin este, desigur, cel mai creștin om din lume.”
Hall mai afirmă că mișcarea nu ar indica o căutare reală a păcii, ci ar fi „fum și oglinzi”, menite să păstreze controlul asupra mesajului public.
Autoritățile ruse au acuzat, la rândul lor, Ucraina că a încălcat armistițiul, susținând că drone ucrainene ar fi lovit ținte din regiunile ruse Kursk și Belgorod, rănind cinci persoane. Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații.
Contextul imediat este că Vladimir Putin a anunțat armistițiul pe 9 aprilie, după ce a respins o propunere de încetare a focului prezentată de Kiev la finalul lunii martie. Ucraina a spus că va respecta armistițiul, dar va riposta dacă acesta este încălcat.
Recomandate

Atacul cu drone asupra rețelei electrice din Cernihiv a lăsat mii de consumatori fără curent , într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența armistițiilor anunțate unilateral și menține presiunea operațională pe sistemul energetic ucrainean, potrivit Antena 3 . Armata Rusiei a atacat, în noaptea de duminică spre luni, infrastructura energetică din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei), iar aproape 15.000 de abonați au rămas fără electricitate, conform relatării The Kyiv Independent preluate de publicația românească. În același context, oficiali de la Kiev au indicat că lovitura a avut loc înainte de încheierea armistițiului de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin. Impact operațional: întreruperi și intervenții condiționate de securitate Potrivit sursei citate, compania regională ChernihivOblenergo a transmis pe rețelele sociale că 12.000 de abonați au rămas fără curent în urma atacurilor cu drone rusești. Autoritățile nu au oferit imediat detalii despre locul exact al loviturii sau despre amploarea pagubelor. ChernihivOblenergo a precizat că echipele de intervenție vor începe lucrările de restabilire „de îndată ce situația de securitate o va permite”, ceea ce sugerează că ritmul remedierilor depinde direct de riscul unor noi atacuri. Armistițiul de Paște, contestat de Ucraina Deși momentul exact al bombardamentului nu este prezentat ca fiind cert, relatările apărute târziu în noapte ar indica o încălcare a armistițiului de 32 de ore de Paștele Ortodox, valabil până la finalul zilei de 12 aprilie, potrivit The Kyiv Independent. Statul Major General al Ucrainei a acuzat duminică forțele ruse că au încălcat de 2.299 de ori oprirea temporară a luptelor, pe întreg frontul de peste 1.200 km. Într-o postare pe Facebook, reprezentanți ai instituției au mai afirmat: „Ieri, inamicul a folosit 7.702 drone kamikaze și a efectuat 1.202 bombardamente asupra localităților și pozițiilor trupelor noastre, dintre care 20 cu sisteme de lansare multiplă de rachete”. Context: presiune constantă pe infrastructura energetică Rusia lovește „în mod regulat” infrastructura energetică a Ucrainei, iar întreruperile programate de curent au devenit o realitate obișnuită, pe fondul atacurilor constante, mai notează articolul. În ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic, cu accent pe Kiev, după atacuri care au lăsat locuitori fără electricitate, încălzire sau apă la temperaturi sub zero grade, potrivit aceleiași relatări. Săptămâna trecută, Zelenski a propus Rusiei un armistițiu în domeniul energetic, prin intermediul oficialilor americani, însă Moscova nu a acceptat, mai scrie Antena 3. În schimb, Putin a impus unilateral armistițiul pentru weekendul Paștelui Ortodox, în condițiile în care, conform Statului Major General al Ucrainei, acesta ar fi fost încălcat de cel puțin 2.299 de ori. [...]

Kremlinul transmite că vrea să păstreze relația „pragmatică” cu Budapesta, în ciuda schimbării de putere , după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria, potrivit Libertatea . Mesajul sugerează că Moscova mizează pe continuitate în plan bilateral, chiar dacă pierde un aliat tradițional în interiorul UE. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca noua conducere de la Budapesta să mențină abordarea „extrem de pragmatică” din ultimii ani și să continue contactele bilaterale. „Ne aşteptăm să continuăm contactele noastre extrem de pragmatice cu noua conducere a Ungariei” În aceeași intervenție, Peskov a afirmat că Rusia este interesată de „relații bune” cu Ungaria și cu toate țările europene, dar a adăugat că nu vede „reciprocitate” din partea statelor europene, menționând totodată că Moscova rămâne „deschisă dialogului”. „Va trebui să avem răbdare”: Moscova așteaptă deciziile noii conduceri Peskov a mai declarat că Rusia respectă rezultatele alegerilor din Ungaria, deși Orbán a suferit o înfrângere categorică după 16 ani de guvernare neîntreruptă. Oficialul rus a evitat să comenteze direct despre Viktor Orbán și a indicat că Moscova va evalua pozițiile viitoarei conduceri. „Probabil va trebui să avem răbdare şi să vedem ce se va întâmpla după ce vom afla ce măsuri va lua noua conducere maghiară.” Kremlinul: schimbarea de la Budapesta nu afectează războiul din Ucraina Potrivit lui Peskov, rezultatul scrutinului din Ungaria nu ar avea legătură cu evoluția războiului ruso-ucrainean, pe care l-a descris ca un proces separat. „Nu cred că acest lucru are vreo legătură cu viitorul conflictului ruso-ucrainean.” El a adăugat că decizia UE de a aloca 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina ar urma să fie luată la Bruxelles, menționând că finanțarea pentru anii 2026 și 2027 a fost înghețată din cauza poziției premierului ungar Viktor Orbán. Context electoral: victoria Tisza și dimensiunea schimbării politice În același context, Libertatea notează că, după numărarea a 98,94% din voturi, partidul Tisza a obținut 3.103.500 de voturi (53,07%), depășind recordul anterior al Fidesz din 2022 (3.060.000), potrivit site-ului maghiar Hvg.hu. Alianța Fidesz-KDNP a avut 2.171.949 de voturi (38,43%), iar partidul Mișcarea Noastră a ajuns la 5,89%, în ușoară creștere față de 2022. Peter Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie 2026, ceea ce pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. [...]

Berlinul vede o fereastră pentru deblocarea ajutorului UE către Ucraina după înfrângerea electorală a lui Viktor Orban , iar guvernul german spune că există o „speranță bine întemeiată” ca finanțarea să fie reluată „foarte rapid”, potrivit Digi24 . Miza este una de impact economic și de finanțare publică: un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, blocat până acum de Budapesta. Orban, descris ca apropiat de Rusia, bloca dinspre finalul lui 2025 atât împrumutul de 90 de miliarde de euro, cât și un nou pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei, relatează materialul, care citează AFP, preluată de Agerpres. Ce a transmis guvernul german și ce condiție pune Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a declarat că Berlinul „pornește de la premisa că noul guvern ungar va respecta această decizie”, iar deblocarea fondurilor ar putea avea loc imediat ce noul prim-ministru, Peter Magyar , „va fi în măsură să acționeze”. Context politic: semnal pentru deciziile din Consiliul European Cancelarul german Friedrich Merz a spus că „populismul de dreapta” a suferit în Ungaria „o înfrângere zdrobitoare” și s-a declarat „ușurat” de rezultat. El a invocat și un „semnal” împotriva populismului de dreapta „din întreaga lume”, menționând un rezultat „cu o majoritate de două treimi” pentru adversarul lui Orban, Peter Magyar. Merz a mai afirmat că rezultatul arată o reziliență mai mare a societăților democratice „în fața propagandei ruse și a altor ingerințe externe” și și-a exprimat speranța că, odată cu victoria lui Magyar, va fi mai ușor să se ajungă la decizii comune în Consiliul European, inclusiv pe dosarele Iran–SUA și Rusia. Ce urmează Din informațiile prezentate, calendarul efectiv al deblocării depinde de momentul în care noul premier ungar își poate exercita atribuțiile și poate valida, în practică, schimbarea de poziție a Budapestei în dosarele UE privind Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. [...]

Evacuarea aproape completă a personalului Rosatom de la centrala Bouchehr ridică riscuri operaționale pentru singura instalație nucleară civilă funcțională a Iranului , pe fondul intensificării loviturilor aeriene în zona obiectivului, potrivit Agerpres . Directorul general al Rosatom, Aleksei Lihatcev, a declarat că 108 persoane au plecat luni și se îndreaptă spre Ispahan, iar operațiunea „se desfășoară așa cum a fost prevăzut”. În centrală au rămas 20 de angajați, descriși drept manageri și responsabili de echipamente, care formează „delegația finală” a grupului rus. De ce contează: presiune pe funcționarea unui obiectiv critic Centrala nucleară de la Bouchehr are un reactor de 1.000 megawați și este, conform informațiilor citate, singura instalație nucleară civilă operațională din Iran. În acest context, reducerea drastică a personalului rus implicat în funcționare poate complica operarea și mentenanța, chiar dacă sursa nu oferă detalii despre efecte imediate asupra producției sau siguranței. Context: lovituri aeriene repetate după declanșarea războiului Rusia a început evacuarea personalului după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de loviturile israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie. De atunci, centrala ar fi fost vizată de cel puțin patru ori de lovituri aeriene. Pe 4 aprilie, un agent de securitate a fost ucis într-un astfel de atac, care „nu a avariat centrala însăși”, potrivit presei iraniene și unei analize a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) bazate pe imagini din satelit. [...]

Refuzul aliaților NATO de a participa la blocada americană din Strâmtoarea Hormuz riscă să adâncească fracturile din alianță și să prelungească blocajul unei rute prin care trece, de regulă, o cincime din petrolul mondial , potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Statele Unite au anunțat că armata americană va lucra cu „alte țări” pentru a bloca traficul maritim în strâmtoare, după ce discuțiile din weekend nu au produs un acord pentru încheierea conflictului de șase săptămâni cu Iranul. Ulterior, armata SUA a precizat că blocada, programată să înceapă luni la ora 17:00, se aplică doar navelor care merg către sau vin din porturi iraniene. Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump a susținut că „alte țări” vor fi implicate în blocadă. Aliații europeni: nu susținem blocada, prioritatea este redeschiderea rutei Mai mulți aliați NATO, inclusiv Marea Britanie și Franța, au transmis că nu se vor implica în planul lui Trump. Ei au argumentat că este vitală redeschiderea căii navigabile, pe care Iranul a „închis-o efectiv” de la începutul conflictului, pe 28 februarie. Premierul britanic Keir Starmer a declarat pentru BBC că Londra nu sprijină blocada și că nu va fi atrasă în război „indiferent de presiune”, menționând că au existat presiuni „considerabile”. Refuzul este prezentat ca un nou punct de tensiune cu Trump, în contextul în care acesta a amenințat anterior cu retragerea din alianță și ia în calcul reducerea prezenței militare americane în Europa, după ce mai multe țări nu au susținut campania SUA împotriva Iranului, inclusiv prin refuzul de a permite avioanelor militare americane utilizarea spațiului lor aerian. Ce opțiuni se discută: misiune defensivă, dar doar după încetarea ostilităților Secretarul general al NATO, Mark Rutte , le-ar fi spus guvernelor europene că Trump vrea „angajamente concrete” în viitorul apropiat pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, potrivit unor diplomați citați de Reuters. Rutte a indicat pe 9 aprilie că NATO ar putea avea un rol dacă cele 32 de state membre ar conveni formarea unei misiuni. Mai multe țări europene au spus că ar fi dispuse să ajute în strâmtoare, însă doar după un final durabil al ostilităților și un acord cu Iranul care să garanteze că navele lor nu vor fi atacate. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va organiza o conferință cu Marea Britanie și alte state pentru a crea o misiune multinațională care să restabilească navigația, descrisă drept „strict defensivă” și separată de părțile beligerante, urmând să fie desfășurată „de îndată ce situația permite”. Un oficial european de rang înalt a mai spus că Marea Britanie lucrează la modalități de reducere a primelor de asigurare pentru navele care tranzitează strâmtoarea după oprirea luptelor. Turcia: redeschiderea prin diplomație, o forță internațională ar fi complicată Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Strâmtoarea Hormuz ar trebui redeschisă prin diplomație și că ar fi complicată crearea unei forțe internaționale care să o supravegheze. El a cerut, totodată, ca NATO să își „reseteze” relațiile cu Trump la un summit în Ankara, în iulie. [...]

Donald Trump spune că finanțarea SUA pentru NATO intră la „analiză foarte serioasă” , un semnal cu potențial impact bugetar și de planificare pentru alianță, în condițiile în care președintele american leagă explicit contribuția de sprijinul aliaților în conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 . Într-o declarație de presă la baza militară Andrews, în comentarii despre situația din Orientul Mijlociu, Trump și-a reluat criticile la adresa NATO, susținând că aliații nu au sprijinit „războiul SUA și al Israelului împotriva Iranului”, conform relatării Al Jazeera , preluată de Digi24. El a afirmat că, în acest context, „acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase”, referindu-se la sumele cheltuite de SUA pentru NATO. „Am cheltuit mii de miliarde de dolari pe NATO (…) Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” De ce contează: risc de recalibrare a angajamentului financiar Miza imediată a mesajului este una de cost și condiționalitate: Trump pune sub semnul întrebării valoarea apartenenței SUA la alianță și justifică o posibilă reevaluare prin raportarea la cheltuielile americane și la ceea ce el descrie drept lipsa de sprijin a aliaților într-un moment de criză. În declarațiile sale, Trump a susținut că SUA au cheltuit „mii de miliarde de dolari” pentru NATO „pentru a-i ajuta să se apere de Rusia”, dar a adăugat că, în opinia sa, „noi suntem cei care ne apărăm de Rusia”, calificând situația drept „puțin ridicolă”. Context: discuții despre retragerea SUA din NATO Digi24 notează că, recent, Trump a reluat tema și într-un interviu pentru Daily Telegraph , în care a criticat aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. Potrivit aceluiași interviu, el a declarat că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. Publicația britanică a relatat, conform Digi24, că Trump a spus că retragerea din tratatul de apărare este acum „dincolo de reconsiderare” și că avea de mult timp îndoieli privind credibilitatea NATO. [...]