Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump i-a propus lui Recep Tayyip Erdogan un rol fondator în Consiliul de Pace pentru Gaza, potrivit Adevărul, care citează comunicarea oficială a Republicii Turce. Invitația ar fi fost transmisă printr-o scrisoare datată 16 ianuarie 2026, iar anunțul a fost făcut public sâmbătă, 17 ianuarie, de directorul de comunicare Burhanettin Duran, pe rețeaua X.
Până acum, președintele Erdogan nu a comentat oficial invitația, notează Adevărul. În paralel, ministrul turc de externe Hakan Fidan a fost desemnat să participe în comitetul executiv care va supraveghea activitatea Consiliului de Pace pentru Gaza, desemnare confirmată de Ministerul de Externe de la Ankara.
Din perspectiva economică, includerea Turciei într-o arhitectură internațională care are explicit în mandat „reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital” poate deschide acces la fluxuri de finanțare și la contracte de reconstrucție pentru companii turcești.
În măsura în care Ankara își asumă un portofoliu relevant în Consiliu, miza imediată devine capacitatea Turciei de a transforma influența politică în proiecte bancabile (adică proiecte suficient de clare și garantabile pentru a fi finanțate de bănci și investitori), cu efect direct asupra punctului de interes central: valoarea investițiilor atrase în proiecte legate de Gaza și volumul contractelor adjudecate de firme turcești.
Pentru economia turcească, potențialul câștig se vede pe două canale: export de servicii și lucrări (construcții, infrastructură, utilități, logistică) și intermediere financiară/consulting prin companii și instituții care pot participa la structuri de finanțare. Totuși, materializarea acestor beneficii depinde de arhitectura efectivă a finanțării și de stabilitatea de securitate din teren: fără un cadru operațional pentru implementare și plăți, „valoarea investițiilor atrase” rămâne un indicator de intenție, nu de execuție, iar impactul asupra PIB-ului și ocupării în Turcia ar fi limitat.
Comitetul executiv include și nume cu greutate în finanțe și dezvoltare – Marc Rowan (Apollo Global Management) și Ajay Banga (președintele World Bank Group), alături de Roberto Gabriel, consilier al președintelui Trump – ceea ce sugerează că mecanismele de mobilizare a capitalului vor fi un element central al inițiativei, conform Casei Albe citate de Adevărul.
Pentru Turcia, participarea la acest format poate fi un multiplicator de credibilitate în fața investitorilor și finanțatorilor internaționali, dar și un test de maturitate. Dacă Ankara reușește să livreze proiecte concrete și să ofere garanții solide de implementare, atunci investițiile atrase și efectele economice interne ar putea deveni măsurabile în 2026–2027. Dacă nu, implicarea va rămâne în principal una politică.
Recomandate
Administrația Trump înăsprește sancțiunile împotriva Cubei, vizând inclusiv băncile străine care lucrează cu Havana , într-o mișcare care poate amplifica riscurile de conformare (respectarea sancțiunilor) pentru instituții financiare și companii cu expunere pe insulă, potrivit Digi24 . Președintele american susține că Cuba continuă să reprezinte „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a Statelor Unite. Noile măsuri sunt incluse într-un decret prezidențial și sunt prezentate ca parte a unei strategii de intensificare a presiunii asupra Havanei, pe fondul crizei economice din Cuba. Ce prevăd noile sancțiuni și cine poate fi afectat Conform informațiilor din articol, sancțiunile vizează mai multe paliere, cu potențial impact direct asupra relațiilor comerciale și financiare: bănci străine care colaborează cu guvernul cubanez; restricții în materie de imigrație ; persoane și entități implicate în sectoarele energiei , mineritului și „în alte sectoare” ale economiei cubaneze; persoane găsite vinovate de „încălcări grave ale drepturilor omului” . În practică, extinderea țintelor către bănci din afara SUA crește miza pentru actorii internaționali care procesează plăți, finanțează comerț sau oferă servicii companiilor conectate la statul cubanez. Context: embargo, blocaj petrolier și presiune pe economie Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul impune din ianuarie un blocaj petrolier asupra Cubei, autorizând de atunci sosirea unui singur petrolier rus , mai notează articolul. Cuba este descrisă ca fiind într-o criză economică profundă, alimentată de înăsprirea sancțiunilor din primul mandat Trump (2017–2021), de slăbiciuni structurale ale economiei centralizate și de o reformă monetară eșuată. Potrivit aceleiași surse, de la sfârșitul lunii ianuarie activitatea a fost „practic paralizată”, iar: turismul (sursă importantă de valută) „s-a prăbușit la jumătate” de la începutul anului; producția de nichel și cobalt este oprită; sectorul tutunului suferă din cauza lipsei de combustibil. Tensiuni politice, dar și negocieri în derulare Anunțul sancțiunilor a venit chiar de 1 Mai, când în Cuba a avut loc o manifestație în fața ambasadei SUA la Havana, la care au participat Raul Castro (94 de ani) și președintele Miguel Diaz-Canel . În același timp, în pofida tensiunilor, cele două țări se află în negocieri, iar discuții au avut loc pe 10 aprilie la Havana, la nivel diplomatic înalt, potrivit articolului. Ce urmează, din informațiile disponibile, este aplicarea efectivă a măsurilor din decret și modul în care băncile și companiile cu legături comerciale cu Cuba își vor ajusta expunerea pentru a evita încălcarea regimului de sancțiuni. [...]
Scepticismul public față de războiul cu Iranul se leagă de scumpiri și presiune pe bugetele gospodăriilor , potrivit unui sondaj citat de Al Jazeera , care arată că 61% dintre americani consideră că decizia SUA de a folosi forța militară împotriva Iranului a fost o greșeală. Sondajul Washington Post–ABC–Ipsos , publicat vineri, indică faptul că 36% dintre respondenți cred că atacarea Iranului a fost decizia corectă. În același timp, războiul – lansat de SUA și Israel la finalul lui februarie – este descris ca având efecte asupra economiei globale și ca alimentând temerile legate de costul vieții în SUA, pe fondul scumpirii energiei. Costul vieții, principalul canal prin care se vede impactul Întrebați dacă și-au schimbat comportamentul din cauza prețurilor mai mari la benzină, 44% dintre respondenți au spus că au redus deplasările cu mașina, iar 42% au declarat că au tăiat și din cheltuielile gospodăriei. În rândul celor cu venituri sub 50.000 de dolari pe an (aprox. 230.000 lei), proporțiile cresc la 56% (condus mai puțin) și 59% (reduceri de cheltuieli în gospodărie). În acest context, materialul notează și că aprobarea pentru președintele Donald Trump a coborât la noi minime, pe fondul frustrărilor alegătorilor legate de probleme economice și costul vieții. Percepția asupra succesului militar rămâne neconvingătoare Sondajul arată și o doză ridicată de incertitudine privind rezultatele operațiunilor: 39% spun că acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului au fost „fără succes” până acum, 19% le consideră „cu succes”, iar 41% spun că este prea devreme pentru o evaluare. Al Jazeera mai consemnează că, deși pierderile în rândul forțelor americane sunt relativ reduse, impopularitatea războiului este comparată cu cea a războiului din Irak în 2006 (într-o perioadă de violențe accentuate) și cu cea a războiului din Vietnam la începutul anilor 1970. Polarizare politică: sprijin puternic în rândul republicanilor Sprijinul rămâne însă ridicat în rândul republicanilor: aproape 80% dintre alegătorii Partidului Republican spun că decizia de a ataca Iranul a fost corectă. Chiar și în acest grup, evaluarea succesului este împărțită: respondenții sunt divizați între cei care consideră operațiunile reușite și cei care spun că este prea devreme pentru concluzii. Un alt indicator politic relevant din sondaj: 46% dintre respondenți afirmă că decizia de a ataca Iranul este inconsistentă cu poziția pe care Trump a susținut-o în campanie, când promitea evitarea „războaielor externe inutile”. [...]
Costul real al operațiunii SUA în Iran a urcat la circa 50 mld. dolari, aproape dublu față de cifra oficială , potrivit Libertatea , care citează estimări interne discutate de oficiali americani cu CBS News . Diferența de raportare mută discuția din zona strict militară în cea bugetară: ce intră, de fapt, în „nota de plată” și cât mai poate crește. Estimarea de aproximativ 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei) vizează operațiunea „Epic Fury ”, desfășurată în ultimele două luni. În schimb, directorul financiar al Departamentului Apărării, Jules Hurst, a indicat public un cost de circa 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde de lei) pentru aceeași operațiune, declanșată pe 28 februarie. De unde vine diferența față de cifra Pentagonului Potrivit surselor citate de CBS News, suma prezentată de Hurst nu ar include o serie de costuri care, în practică, apasă direct pe buget: echipamente deteriorate sau distruse; pagube la instalațiile militare americane; costuri logistice (combustibil, mișcarea trupelor, desfășurarea infrastructurii). Un exemplu de pierderi materiale menționat în articol: armata americană ar fi pierdut cel puțin 24 de drone MQ-9 Reaper, evaluate la 30 de milioane de dolari bucata (adică cel puțin 720 de milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde de lei). Presiune pentru finanțare suplimentară: până la 200 mld. dolari În paralel, Administrația Trump caută fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunii și refacerea arsenalului. Potrivit Politico (citat de Libertatea), oficialii americani ar urma să solicite o finanțare de până la 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). Pe fondul acestor discuții, senatorul democrat Chris Coons a contestat estimarea de 25 de miliarde de dolari, argumentând că nu include costul menținerii trupelor în regiune în ultimele două luni. Reparații și refacerea stocurilor: costuri încă neclare Pentru restaurarea bazelor, Pentagonul nu ar avea încă o estimare, pe motiv că nu este stabilită configurația viitoare a forțelor și nici ce baze vor trebui construite, potrivit declarațiilor lui Hurst. În plus, Mark Cancian, consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), afirmă că o parte din costuri sunt suportate și de Departamentul pentru Securitate Internă, nu doar de Pentagon, iar refacerea arsenalelor ar urma să dureze „câțiva ani”, în condițiile în care stocurile erau deja sub presiune înainte de „Epic Fury”. Ce urmează: scenariu de escaladare și costuri în creștere În plan operațional, Donald Trump ar fi ordonat pregătiri pentru o blocadă navală îndelungată asupra Iranului, în ideea de a crește presiunea economică, inclusiv prin restricții asupra exporturilor de petrol, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal. În același timp, Trump ar fi admis posibilitatea reluării ostilităților, inclusiv cu rachete hipersonice Dark Eagle, și desfășurarea de forțe speciale pentru a prelua rezervele de uraniu îmbogățit ale Iranului, dacă Teheranul nu cedează. [...]
Nemulțumirea exprimată de Donald Trump față de cea mai recentă propunere a Iranului complică perspectiva unei dezescaladări rapide a războiului dintre SUA, Israel și Iran, aflat în a doua lună, potrivit Agerpres . Mesajul venit de la Casa Albă indică faptul că negocierile rămân fragile, în timp ce pe teren cresc semnalele de pregătire militară. Trump a spus că Iranul „vrea să încheie un acord”, însă el „nu este satisfăcut” de oferta transmisă cu câteva ore înainte de Teheran, prin mediatori pakistanezi, în răspunsul dat reporterilor la Casa Albă. Președintele american a apreciat eforturile de mediere ale Pakistanului și a afirmat că discuțiile telefonice continuă. Ce cere Teheranul și ce transmite public Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Iranul este dispus să continue diplomația dacă SUA își modifică pretențiile, pe care le-a descris drept „exagerate”, și dacă renunță la „retorica amenințătoare și acțiunile provocatoare”. În același mesaj publicat pe Telegram, el a adăugat că forțele armate iraniene rămân pregătite să apere țara „de orice amenințare”. Semnale de escaladare: apărare antiaeriană activată Pe fondul acestor schimburi, Reuters citează două surse iraniene de rang înalt, sub protecția anonimatului, potrivit cărora Iranul și-a activat apărarea antiaeriană și intenționează să reacționeze „amplu” în cazul unui atac. Aceleași surse afirmă că Teheranul a evaluat riscul unui „val scurt și intens” de lovituri americane, posibil urmat de un atac israelian. Informațiile despre pregătirile militare provin din relatări atribuite Reuters de Agerpres și nu pot fi verificate independent pe baza textului furnizat. [...]
Eliminarea finanțării USAI din bugetul apărării pe 2027 mută decizia despre sprijinul militar pentru Ucraina la Congres , într-un proces care poate redesena fluxurile de comenzi pentru industria de apărare și calendarul livrărilor către Kiev, potrivit Digi24 . În audierile din Comisia Senatului SUA pentru forțele armate, senatorii au cerut confirmarea că proiectul de buget nu prevede fonduri pentru „Ukraine Security Assistance Initiative” (USAI), iar Jules Hurst, directorul financiar interimar al Pentagonului, a răspuns că „în acest buget nu există finanțare pentru USAI”. Ce înseamnă USAI și de ce contează operațional USAI funcționează din 2016 și este descris ca unul dintre principalele canale de sprijin militar pentru Ucraina, prin care Pentagonul poate plasa comenzi de armament și echipamente direct la producători pentru Forțele Armate ale Ucrainei. În practică, absența alocării în cererea bugetară pentru 2027 ridică un semn de întrebare asupra continuității acestui mecanism de achiziții, în forma finanțată până acum. Context bugetar: cheltuieli record, dar fără linia USAI În același proiect, cheltuielile totale de apărare solicitate de SUA pentru 2027 sunt de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, nivel pe care materialul îl descrie drept record și cu 50% peste nivelul actual. Decizia finală aparține Congresului, care poate modifica documentul. Versiunea finală a bugetului este așteptată în toamnă, până la 1 octombrie, când începe noul an fiscal în SUA. Cum s-a schimbat sprijinul SUA pentru Ucraina Sprijinul militar american pentru Ucraina a crescut după agresiunea rusă din 2014, iar după invazia pe scară largă, ajutorul total acordat prin diferite programe a depășit 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei). Potrivit informațiilor prezentate, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025, alocarea de noi pachete de ajutor „a încetat de fapt”, continuând doar livrările pe baza alocărilor aprobate anterior sub administrația lui Joe Biden. În bugetele pentru 2025 și 2026 ar fi fost incluse doar sume „simbolice”, de ordinul câtorva sute de milioane de dolari, sub presiunea democraților. [...]
Administrația Trump încearcă să evite votul Congresului pe războiul cu Iranul invocând faptul că există un armistițiu în vigoare din 8 aprilie, iar conflictul „s-a încheiat deja”, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este termenul legal de 60 de zile, care expiră vineri, și care, în mod normal, ar obliga Casa Albă să ceară aprobarea formală a Congresului pentru continuarea operațiunilor. În paralel, Teheranul a transmis o nouă propunere de negocieri către Statele Unite prin intermediul mediatorilor pakistanezi, potrivit agenției oficiale de presă a Iranului, însă discuțiile sunt descrise ca fiind în impas. Termenul de 60 de zile și disputa pe „armistițiu” Articolul notează că „ Rezoluția privind puterile de război ” este legea care impune președintelui SUA să obțină aprobarea Congresului pentru acțiuni militare care depășesc 60 de zile. În acest context, oficiali ai administrației Trump susțin că, dacă războiul este considerat încheiat ca urmare a armistițiului, nu mai există obligația de a cere votul Congresului pentru prelungire. Pete Hegseth, secretarul de război al SUA, a susținut că limitarea de 60 de zile ar fi „suspendată” pe durata armistițiului: „În acest moment ne aflăm într-o perioadă de armistițiu, iar înțelegerea noastră este că limitarea privind cele 60 de zile se suspendă pe timpul unui armistițiu.” Negocieri fără perspectivă rapidă Pe canalul diplomatic, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran a spus că „nu este rezonabil” să se aștepte rezultate rapide, indiferent cine este mediatorul. Donald Trump a afirmat, la rândul său, că Iranul „abia așteaptă să facă un acord”, insistând că Teheranul nu poate avea arme nucleare. Iranul contestă că ostilitățile s-au oprit Teheranul consideră că blocada impusă de americani porturilor iraniene echivalează cu o continuare a acțiunilor militare, iar președintele parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a ironizat public blocada navală, potrivit materialului. Separat, liderul suprem al Iranului a transmis un mesaj sfidător, citit la televiziune, iar Mojtaba Khamenei a promis să protejeze „capacitățile nucleare și rachetele” ale țării. Ce urmează Pe fondul termenului care expiră vineri, articolul menționează că Donald Trump a fost informat de oficiali de rang înalt de la Pentagon despre opțiunile privind continuarea războiului. În același timp, un senator democrat, John Blumenthal, a spus că are impresia, inclusiv din briefinguri, că „un atac e iminent”, avertizând asupra riscului de escaladare și pierderi de vieți omenești. [...]
