Știri
Știri din categoria Externe
Aproape 370 de persoane au fost arestate la Istanbul după ce au încercat să marcheze Ziua Muncii în Piața Taksim, în condițiile în care autoritățile au menținut interdicția asupra manifestațiilor în acest loc și au extins restricțiile de ordine publică și transport în oraș, potrivit Agerpres, care citează EFE și AFP.
Măsura are o miză de reglementare și control al spațiului public: Piața Taksim rămâne, din 2013, în afara perimetrului permis pentru demonstrațiile de 1 Mai, deși este un loc cu încărcătură simbolică pentru mișcarea muncitorească din Turcia.
Potrivit informațiilor citate, arestările au avut loc vineri, când mai multe grupuri au încercat să se apropie de Piața Taksim pentru a revendica dreptul de a demonstra acolo.
Au fost menționate explicit:
Guvernoratul Istanbulului a anunțat încă de joi că protestele, marșurile și evenimentele publice vor fi interzise pe parcursul zilei de 1 mai 2026 în patru cartiere, inclusiv în Beyoglu, unde se află Piața Taksim.
În plus, autoritățile au restricționat transportul maritim între țărmul european (unde este situată piața) și țărmul asiatic, unde sunt indicate ca fiind singurele două zone în care guvernul a autorizat manifestațiile.
Piața Taksim este asociată cu „1 Mai Sângeros” din 1977, când 34 de oameni au fost uciși după ce persoane înarmate neidentificate au tras asupra mulțimii; majoritatea victimelor au murit călcate în picioare sau asfixiate, iar cel puțin 130 de persoane au fost rănite.
După lovitura de stat militară din 1980, marșurile au fost interzise în piață, iar între 2010 și 2012 au fost reluate sărbători masive de 1 Mai, cu participarea a sute de mii de oameni. Din 2013, guvernul a reintrodus interdicția, ceea ce a dus anual la tentative de marș spre Taksim, arestări și desfășurări masive de forțe de ordine.
În restul Turciei, mii de oameni au participat la manifestații de 1 Mai, în pofida prezenței sporite a poliției la Ankara și Istanbul, mai notează materialul.
Recomandate
Costul războiului SUA–Iran urcă la 25 mld. dolari, iar Pentagonul cere buget de apărare de 1,5 trilioane potrivit Știrile Pro TV , după o audiere de șase ore în Congres în care secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a fost presat să justifice operațiunea și impactul ei economic. În timpul audierii, un oficial al Pentagonului a spus că „primele două luni de război împotriva Iranului” au costat 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei). Directorul financiar al Pentagonului, Jules „Jay” Hurst III, a detaliat că cea mai mare parte a sumei a mers către muniție, iar restul către cheltuieli de operare și întreținere, plus înlocuirea echipamentelor. Presiune politică pe costuri și efecte în economie Democrații au insistat pe consecințele interne ale conflictului, inclusiv asupra prețurilor la combustibili și alimente. În schimbul de replici redat de Știrile Pro TV, congresmanul Ro Khanna a avansat o estimare de 631 de miliarde de dolari (aprox. 2.900 miliarde lei) drept cost al scumpirilor în următorul an, echivalent cu 5.000 de dolari pe an pentru gospodăriile americane (aprox. 23.000 lei), în timp ce Hegseth a replicat întrebând cât ar fi costat dacă Iranul ar fi obținut arma nucleară. Audierea a fost prima ocazie de la începutul războiului în care șeful Pentagonului a răspuns sub jurământ în Congres, într-un climat descris ca tensionat, cu întrebări repetate despre „câștigarea” războiului și despre situația din Strâmtoarea Ormuz. Bugetul apărării: ținta de 1,5 trilioane de dolari Pe fondul acestor costuri, Casa Albă a cerut Congresului majorarea bugetului de apărare la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei), descrisă în material drept cea mai mare extindere a cheltuielilor militare de la al Doilea Război Mondial. În timpul audierii, Hegseth a respins criticile democraților și a acuzat „declarațiile nesăbuite, iresponsabile și defetiste” ale unor congresmeni democrați și ale unor republicani, după cum este citat în articol. Ce urmează: încercare de coaliție pentru Strâmtoarea Ormuz Potrivit Wall Street Journal și Reuters, SUA încearcă din nou să formeze o coaliție internațională pentru a restabili libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Planul, elaborat de Pentagon și Departamentul de Stat, ar urma să fie transmis de ambasadele americane către statele lumii, cu excepția unor țări precum Rusia, China, Belarus și Cuba. Participarea ar putea include, conform materialului, mai multe forme: diplomație; schimb de informații; aplicarea de sancțiuni; prezență navală. [...]
O nouă propunere de armistițiu transmisă de Teheran către Washington menține în prim-plan riscul de șoc pe piața petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă în mare parte traficului maritim, iar prețurile țițeiului reacționează la fiecare semnal din negocieri, potrivit Mediafax . În articol se arată că, odată cu încheierea termenului-limită de 60 de zile în care președintele SUA Donald Trump ar trebui să ceară aprobarea Congresului pentru a declara război Iranului sau, alternativ, să oprească operațiunile militare, Teheranul a trimis o nouă propunere „pentru a pune capăt războiului”, iar partea iraniană așteaptă răspunsul SUA. Canalul de negociere și mesajele publice Mediafax notează că Iranul a transmis joi SUA, prin intermediul mediatorilor pakistanezi, răspunsul la ultimele amendamente americane la un acord de încheiere a războiului, informație atribuită jurnalistului Barack Ravid. Agenția iraniană IRNA a difuzat, la rândul ei, că Teheranul a transmis Pakistanului textul unei noi propuneri pentru discutarea unui armistițiu pe termen lung. În paralel, președintele Curții Supreme a Iranului a declarat că Teheranul „nu a încetat niciodată negocierile” cu SUA, dar „nu va accepta impuneri” și este pregătit să reia războiul, potrivit aceleiași surse. Strâmtoarea Ormuz, miza care ține prețul petrolului sub presiune Pe fondul blocajelor din negocieri și al faptului că Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă majorității traficului maritim, prețurile petrolului au crescut, însă au rămas sub maximele ultimilor patru ani, conform datelor citate de Mediafax: Brent (livrare iulie): +1,0%, la 111,48 dolari/baril (aprox. 512 lei) WTI: +0,4%, la 105,50 dolari/baril (aprox. 485 lei) În același timp, Iranul a avertizat că va răspunde cu „atacuri prelungite și dureroase” împotriva pozițiilor americane dacă Washingtonul își reia atacurile și revendicările în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce, în evaluarea publicată, complică planurile americane de a crea o alianță pentru redeschiderea rutei maritime. Context politic: presiune internă în SUA și tensiuni cu aliații europeni Mediafax mai relatează că Donald Trump a contestat eforturile Congresului de a limita puterile sale militare, în timp ce își pregătește opțiunile în cazul în care negocierile eșuează. Totodată, disputa dintre SUA și aliații europeni ar fi escaladat, Trump amenințând cu retragerea trupelor americane din Germania, Italia și Spania, pe fondul dezacordurilor legate de războiul din Iran. Separat, presa iraniană a relatat că sistemele de apărare aeriană au fost activate joi seară împotriva unor aeronave mici și vehicule aeriene fără pilot deasupra Teheranului. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este răspunsul SUA la propunerea transmisă prin mediatorii pakistanezi. Până la un semnal ferm privind un armistițiu, riscul operațional din Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor major de volatilitate pentru piața petrolului. [...]
Reluarea zborurilor directe SUA–Venezuela redeschide un canal de mobilitate și discuții economice , după ce prima cursă comercială directă din ultimii șapte ani a aterizat la Caracas, cu o delegație a Casei Albe și oameni de afaceri americani la bord, potrivit Digi24 . Zborul a plecat din Miami și a ajuns joi la Caracas, într-o călătorie de aproximativ trei ore. Operațiunea a fost realizată de compania americană American Airlines și marchează reluarea conexiunilor aeriene suspendate în 2019, pe fondul tensiunilor politice și al preocupărilor de securitate, notează Euronews . De ce contează: mobilitate reluată și semnal pentru cooperare economică În perioada în care legăturile directe au fost întrerupte, pasagerii au fost nevoiți să folosească rute indirecte prin țări terțe. Reluarea zborurilor scurtează timpul de călătorie și reduce dependența de conexiuni, un avantaj în special pentru diaspora venezueleană din SUA, prezentă în număr mare la bord, conform relatării. Pe componenta economică, delegația americană a venit cu obiectivul de a avansa acorduri și cooperare în domenii precum energia, petrolul și gazele. Din delegație au făcut parte consilierul pe energie Jarrod Agen și subsecretarul pentru transporturi Ryan McCormack, care au mers în Venezuela pentru discuții bilaterale. Cine a fost implicat și ce urmează La sosire, delegația a fost întâmpinată pe pistă de ministrul venezuelean al transporturilor, Jacqueline Faria, de viceministrul de externe Oliver Blanco și de însărcinatul cu afaceri al SUA, John Barrett, alături de alți oficiali. Potrivit informațiilor din material, există planuri de creștere a frecvenței zborurilor în următoarele săptămâni, dacă „condițiile de operare rămân stabile” — fără a fi precizate, în acest stadiu, un calendar sau un număr de curse. [...]
MAE avertizează că riscul de atentat în Marea Britanie a urcat la nivel „sever” , ceea ce poate afecta direct planurile de călătorie și măsurile de siguranță pentru românii care tranzitează sau merg în Regatul Unit, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile britanice au ridicat nivelul de amenințare privind posibilitatea unui atentat terorist la nivelul 4 („sever” – posibilitate foarte ridicată). Decizia vine după un atac recent în Golders Green , în nordul Londrei, iar autoritățile din Regatul Unit apreciază că riscul unor noi atentate este ridicat. În acest context, MAE recomandă „prudență maximă” în locurile publice intens frecventate, în special în gări, aeroporturi și în proximitatea instituțiilor de învățământ sau religioase. Asistență consulară și numere de urgență Românii pot solicita asistență consulară, în funcție de circumscripție, la numerele de telefon ale consulatelor, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center, în regim de permanență. Pentru situații „dificile” sau urgente, MAE indică și telefoanele de urgență ale oficiilor consulare: Consulatul General al României la Londra: +44 77 3871 6335 Consulatul General al României la Manchester: +44 75 3560 4342 Consulatul General al României la Birmingham: +44 74 8403 6250 Consulatul General al României la Edinburgh: +44 79 5185 8445 Informații similare au fost transmise și de Agerpres . [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de liderii europeni reaprinde riscul unor decizii cu impact direct asupra securității și economiei UE , inclusiv prin amenințarea reducerii celor 36.400 de militari americani staționați în Germania, potrivit Reuters . În ultimele săptămâni, tensiunile transatlantice s-au accentuat pe fondul divergențelor legate de războiul cu Iranul. Trump l-a atacat public pe cancelarul german Friedrich Merz , pe care l-a numit „total ineficient”, după criticile acestuia privind conflictul, și a amenințat că va reduce prezența militară americană din Germania. În paralel, a vizat și Regatul Unit, cu atacuri personale la adresa premierului Keir Starmer și cu amenințarea unui „tarif mare” pentru importurile din Marea Britanie. De ce contează: semnale de presiune asupra NATO și a posturii militare americane în Europa Cea mai sensibilă dimensiune pentru Europa este că disputa politică se poate traduce în măsuri concrete în cadrul NATO. Reuters notează că Departamentul Apărării al SUA a luat în calcul sancționarea unor aliați pe care îi consideră insuficient de aliniați operațiunilor americane în războiul cu Iranul, inclusiv: suspendarea Spaniei ca membru NATO; revizuirea recunoașterii americane a Insulelor Falkland ca teritoriu britanic. Un diplomat european a descris situația drept „neliniștitoare”, adăugând că guvernele europene se așteaptă la surprize „oricând”. „Flatarea nu mai funcționează”: schimbare de ton în capitalele europene Potrivit unor diplomați europeni citați de Reuters, încercările unor lideri de a stabiliza relația cu Washingtonul prin vizite regulate, acorduri comerciale și ajustări de politici (unele nepopulare intern) nu i-au ferit de noi atacuri după declanșarea războiului cu Iranul, în februarie. Un al doilea diplomat a invocat modelul Angelei Merkel: să nu reacționezi imediat, să lași „furtuna” să treacă, dar să rămâi ferm pe poziții. Același diplomat a susținut că inclusiv cei care au încercat o abordare conciliantă au fost ținta insultelor, concluzia fiind că „nici flatarea nu funcționează”. Casa Albă nu a comentat imediat. Efecte colaterale: costuri energetice și presiune politică internă în Europa Jeffrey Rathke, fost diplomat american și șef al American-German Institute de la Johns Hopkins University, a spus că aliații europeni devin mai vocali împotriva politicilor lui Trump, inclusiv din cauza presiunii politice interne. El a indicat că războiul afectează direct publicul german, invocând o creștere a costurilor energiei asociată conflictului. În același timp, un fost oficial american de rang înalt din domeniul apărării a afirmat că oficialii militari germani au rămas relativ calmi și că cooperarea militară a continuat, sugerând că ar putea fi vorba de „multă fanfaronadă” fără schimbări finale. Ce urmează: accelerarea autonomiei europene în materie de apărare Diplomați europeni au declarat că rămân angajați față de relația transatlantică, dar consideră că „status quo-ul” de după Al Doilea Război Mondial nu mai poate fi baza exclusivă a securității europene. Un diplomat occidental a spus că Europa trebuie să fie nu doar o „putere blândă”, ci să-și susțină influența și prin capacități militare, menționând că statele europene acționează rapid pentru a-și extinde capabilitățile de apărare. [...]
China își extinde discret amprenta economică în Crimeea și în alte teritorii ucrainene ocupate , evitând însă investițiile directe vizibile din teama sancțiunilor, potrivit Adevărul . Miza pentru Beijing combină calcule geopolitice în Marea Neagră cu accesul la resurse și rute către Europa de Est. Interesul nu este nou. Conform publicației independente ruse The Insider, în decembrie 2013 fusese semnat un proiect ucraineano-chinez care viza construirea unui port în ape adânci și modernizarea portului de pescuit din Sevastopol. Proiectul a fost abandonat după protestele din Ucraina, plecarea președintelui Viktor Ianukovici și intervenția Rusiei în Crimeea. De la intenții la contacte mai frecvente după 2022 Între 2014 și 2022, presa rusă a relatat repetat despre interesul companiilor chineze pentru proiecte de infrastructură în Crimeea, fără ca acestea să se concretizeze. Situația „pare să se fi schimbat” după declanșarea ofensivei ruse în Ucraina, care ar fi creat oportunități noi pentru Beijing. În noiembrie 2023, The Washington Post a relatat despre posibile discuții ruso-chineze privind construirea unui tunel de transport sub strâmtoarea Kerci, informații negate atât de Moscova, cât și de Beijing. Cum arată „prudența” Chinei: prezență fără investiții mari la vedere Textul indică o intensificare a contactelor dintre China și Crimeea, uneori fără acordul Kievului. Un exemplu este nava „Heng Yang 9”, sub pavilion panamez, dar deținută de o companie chineză, observată de mai multe ori în portul Sevastopol; Ministerul ucrainean de Externe a protestat pe lângă autoritățile chineze. În paralel, expansiunea chineză în teritoriile ucrainene ocupate este descrisă ca fiind, deocamdată, „nu de amploare”, însă „tot mai multe companii chineze” își stabilesc prezența acolo și dezvoltă relații cu elitele locale. Un oficial din republica separatistă Lugansk susține că „China urmărește îndeaproape evoluțiile”. De ce contează: resurse, rute și testarea limitelor sancțiunilor Adevărul notează că motivele Beijingului sunt atât geopolitice, cât și economice: Crimeea are importanță strategică în Marea Neagră, iar sud-estul Ucrainei poate funcționa ca punct de acces către Europa de Est. În plus, aproximativ jumătate din resursele de pământuri rare ale Ucrainei s-ar afla în zone controlate de Rusia. Potrivit The Insider, implicarea actuală ar putea fi și un „test” în contextul sancțiunilor internaționale: companiile private ar evalua riscurile și oportunitățile, în perspectiva unei implicări viitoare a marilor grupuri industriale susținute de statul chinez. [...]
