Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a spus că Pete Hegseth a fost primul care a susținut atacurile asupra Iranului, potrivit Digi24. Declarațiile au fost făcute luni, la o masă rotundă a Memphis Safe Task Force din Tennessee, pe fondul unei noi anchete legate de modul în care Pentagonul a gestionat accesul presei în timpul conflictului.
Trump a descris discuțiile interne dinaintea acțiunii militare și a spus că a vorbit cu mai mulți oficiali, inclusiv cu secretarul apărării și cu generalul Caine. În intervenția sa, președintele a justificat abordarea prin riscul ca Iranul să ajungă aproape de obținerea unei arme nucleare și prin rolul pe care îl atribuie Teheranului în regiune.
„Pete, cred că ai fost primul care a luat atitudine”, a spus Trump. „Și ai spus: «Să o facem», pentru că nu poți să-i lași să aibă o armă nucleară.”
Campania militară a SUA împotriva Iranului a început pe 28 februarie și a intrat în a patra săptămână, notează Digi24. Hegseth este prezentat drept unul dintre cei mai vizibili susținători publici ai atacurilor, care au început ca o operațiune comună cu Israelul. La briefingurile de la Pentagon, el a prezentat obiective precum țintirea programului iranian de rachete balistice, a capacităților de producție de drone și a resurselor navale.
În același timp, Trump a recunoscut că nu toți oficialii de rang înalt au fost de acord de la început. El a spus că vicepreședintele JD Vance era mai puțin entuziast, iar în articol se menționează că și alte nume, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, ar fi fost mai rezervate înainte de începerea „Operațiunii Epic Fury”.
Pe plan operațional, Trump a declarat luni că SUA vor suspenda pentru cinci zile atacurile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv asupra instalațiilor de energie electrică, invocând discuții „productive” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe, iar Trump a respins public această poziție, susținând că problema ar ține de comunicarea internă a Iranului.
Separat, un judecător federal a decis vineri că Departamentul Apărării a încălcat Primul și Al Cincilea Amendament prin restricționarea jurnaliștilor care au refuzat să respecte noile politici media, consemnează Digi24. Restricțiile ar fi obligat unele instituții media să se bazeze pe informații aprobate de Pentagon sau să riște pierderea accesului; mai multe organizații, inclusiv The New York Times, au renunțat la acreditările la Pentagon în semn de protest. Pentagonul a anunțat că nu este de acord cu hotărârea și că va face apel.
Recomandate
Iran a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului , potrivit Reuter după ce președintele american Donald Trump a amânat un atac asupra rețelei electrice a Iranului. Decizia lui Trump a venit în urma unor discuții pe care le-a descris ca fiind „foarte bune și productive” cu oficiali iranieni, referitoare la o „rezolvare completă și totală a ostilităților în Orientul Mijlociu”. Rachetele au declanșat alarme de raid aerian în diverse părți ale Israelului, inclusiv în Tel Aviv, unde au fost auzite explozii cauzate de interceptări. Într-un atac, locuințe din nordul Israelului au fost avariate de resturi căzute. Nu s-au raportat decese. Reacții și impact asupra piețelor După anunțul lui Trump, piețele financiare globale au reacționat pozitiv, cu prețurile acțiunilor în creștere și prețurile petrolului scăzând sub 100 de dolari pe baril. Totuși, aceste câștiguri au fost amenințate după ce Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a declarat că nu au avut loc negocieri cu SUA și că informațiile difuzate de Trump sunt „știri false” menite să manipuleze piețele financiare și de petrol. „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și de petrol și pentru a scăpa de impasul în care SUA și Israelul sunt prinse”, a scris Qalibaf pe platforma X. Iranul a continuat să lanseze atacuri asupra țintelor americane, descriind declarațiile lui Trump drept „operațiuni psihologice” fără impact asupra luptei Teheranului. Tensiuni în creștere Piețele globale au crescut în urma anunțului lui Trump de a amâna ultimatumul pentru Iran de a redeschide Strâmtoarea Hormuz, un canal esențial pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii. Cu toate acestea, marți, aceste câștiguri au fost sub amenințare, pe măsură ce piețele au evaluat mesajele contradictorii din partea Teheranului și Washingtonului. Prețurile futures la petrol au crescut din nou, Brent crude ajungând la 104,21 dolari pe baril, iar petrolul american la 91,93 dolari pe baril. Posibilitatea negocierilor Trump a menționat că discuțiile cu Iranul au fost foarte puternice și că există puncte majore de acord. Deși nu au avut loc negocieri directe între cele două națiuni, oficiali europeni și din Pakistan au transmis mesaje între părți. Se preconizează că discuții directe ar putea avea loc în Islamabad în această săptămână. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a discutat cu Trump și că Israelul va continua atacurile în Liban și Iran, dar a recunoscut posibilitatea de a transforma realizările militare într-un acord care să le protejeze interesele vitale. Consecințe regionale Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz de la începutul conflictului cu SUA și Israel, pe 28 februarie. Peste 2.000 de persoane au fost ucise în acest război. Iranul a amenințat că va lovi infrastructura aliaților SUA în Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea duce la o perturbare extremă a aprovizionării globale cu energie. [...]
Benjamin Netanyahu spune că a discutat cu Donald Trump , iar Israelul își continuă atacurile în Iran și Liban, potrivit Agerpres , care citează AFP. Declarațiile au fost făcute luni, 23 martie 2026, într-un mesaj video distribuit de biroul de presă al premierului israelian. Netanyahu a afirmat că discuția cu președintele american a vizat posibilitatea de a valorifica „succesele” militare pentru a ajunge la obiectivele războiului printr-un acord care să protejeze interesele Israelului. În același timp, premierul a reiterat că operațiunile militare continuă pe două fronturi, în Iran și în Liban. „Astăzi am vorbit cu prietenul nostru, președintele Trump”, a declarat premierul israelian într-un scurt mesaj video distribuit de biroul său de presă. În mesaj, Netanyahu a spus că Trump „crede că există o șansă de a construi pe succesele extraordinare (ale armatei israeliene și americane) pentru a atinge obiectivele războiului în cadrul unui acord care va păstra interesele noastre vitale”. El a adăugat că Israelul rămâne hotărât să își protejeze „interesele vitale în orice circumstanțe”. Declarațiile vin pe fondul intensificării tensiunilor regionale și sugerează că, în paralel cu acțiunile militare, există discuții politice privind un posibil cadru de acord. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de AFP, iar mesajul a fost transmis public prin canalul oficial de comunicare al premierului israelian. [...]
Donald Trump afirmă că în Iran are loc o „schimbare de regim” , în timp ce cere uraniul îmbogățit al țării și amenință cu continuarea bombardamentelor dacă discuțiile eșuează, potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a spus, înainte de a pleca din Florida către Memphis, că „există automat o schimbare de regim” deoarece „toți reprezentanții regimului (condus de ayatollahul Ali Khamenei) au fost uciși”. Trump a adăugat că Washingtonul ar negocia cu un „grup de lideri iranieni”, pe care i-a descris drept „rezonabili” și „solizi”, sugerând că unul dintre ei ar putea deveni noul interlocutor principal al SUA. În același context, el a susținut că Mojtaba Khamenei , indicat drept noul lider suprem iranian, este „indisponibil” și nu ar fi implicat în dialog. Pentru a-și susține argumentul, Trump a invocat exemplul Venezuelei, unde a afirmat că SUA l-au capturat pe fostul lider Nicolas Maduro, iar ulterior Washingtonul ar fi discutat cu fosta vicepreședintă Delcy Rodriguez, pe care a numit-o un interlocutor „formidabil”. Pe fondul escaladării militare declanșate pe 28 februarie de atacurile israeliano-americane și urmate de represalii iraniene, Trump a avertizat că „va continua să bombardeze cu bucurie” Iranul dacă negocierile eșuează și a spus că „nu garantează nimic” privind încetarea ostilităților. Totodată, el a declarat că SUA vor „uraniul îmbogățit” al Iranului, fără să precizeze cum ar urma să fie obținut. În paralel, Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că va amâna timp de cinci zile loviturile împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice, invocând „discuții productive” cu Iranul, după ce amenințase anterior cu atacarea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în 48 de ore. Teheranul a respins însă existența unor negocieri de pace cu SUA : agențiile iraniene de stat Fars și Tasnim au transmis că nu există contacte cu Trump, nici măcar prin mediatori, iar Ministerul de Externe iranian a negat oficial afirmațiile privind negocierile. Iranul a reacționat și cu amenințări, spunând că va lansa atacuri asupra centralelor electrice din Israel și din regiune și că ar putea mina „întregul Golf Persic”. [...]
Iranul neagă că ar fi negociat cu SUA pentru încheierea războiului , după ce președintele american Donald Trump a susținut că au existat „discuții productive” cu Teheranul în ultimele zile. Un oficial iranian de rang înalt a respins public existența unor negocieri cu Washingtonul, într-o declarație acordată agenției de presă Tasnim, apropiată de Garda Revoluționară. Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de război și de efectele acestuia asupra rutelor și piețelor energetice. „Nu au existat negocieri”, a declarat un oficial de securitate de rang înalt, rămas anonim, pentru agenţia de ştiri Tasnim, apropiată de Garda Revoluţionară. Același oficial a susținut că situația din Strâmtoarea Hormuz și din piețele de energie nu va reveni la condițiile anterioare conflictului, invocând „amploarea războiului psihologic”. Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic pentru transportul petrolului, iar orice perturbare sau risc perceput se poate reflecta rapid în prețuri și în volatilitatea piețelor. În plus, oficialul iranian a afirmat că Trump „a dat înapoi” de la amenințările privind atacarea „infrastructurii vitale”, susținând că acest lucru s-ar fi întâmplat după ce „amenințările militare ale Iranului au fost validate” și pe fondul presiunii din piețele financiare. [...]
Arabia Saudită este aproape să intre în conflictul împotriva Iranului , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o înăsprire a poziției aliaților SUA din Golful Persic după atacuri repetate ce le-au afectat economiile și pe fondul riscului ca Teheranul să câștige influență pe termen lung asupra Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie. În acest context, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi hotărât să restabilească „descurajarea” și s-ar apropia de o decizie de a se alătura atacurilor, potrivit unor surse citate de The Washington Post, menționate în material. Textul arată că pașii recenți ai statelor din Golf sprijină capacitatea SUA de a desfășura lovituri aeriene și deschid o nouă presiune asupra finanțelor Iranului, fără ca monarhiile din regiune să fi trecut, deocamdată, la o implicare militară deschisă. Un element concret prezentat este acordul recent al Arabiei Saudite de a permite forțelor americane să utilizeze baza aeriană King Fahd, în vestul Peninsulei Arabice, potrivit unor persoane familiarizate cu decizia. Regatul anunțase anterior că nu va permite folosirea infrastructurii sau a spațiului aerian pentru atacuri asupra Iranului, însă strategia de a rămâne în afara conflictului ar fi fost subminată de atacuri cu rachete și drone atribuite Iranului asupra unor obiective energetice și asupra capitalei Riad. În paralel, Emiratele Arabe Unite iau măsuri care vizează active și instituții asociate iranienilor, într-un demers ce poate afecta accesul Teheranului la valută și la rețelele globale de comerț. Potrivit sursei, au fost închise Spitalul Iranian și Clubul Iranian din Dubai, iar autoritățile sanitare din Dubai au confirmat că unitatea medicală nu mai este operațională; guvernul EAU a transmis că anumite instituții legate direct de regimul iranian și de Garda Revoluționară vor fi închise în cadrul unor măsuri țintite. Materialul menționează și că aceste închideri au fost raportate anterior de AFP. Deși statele din Golf au declarat public că nu vor participa la atacuri asupra Iranului și nu vor permite folosirea spațiului lor aerian, articolul susține că situația din teren este mai nuanțată: imagini verificate de Storyful ar sugera că unele lansări de rachete sol-sol folosite împotriva Iranului au avut loc din Bahrain. Totodată, oficiali americani au declarat că cinci avioane de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA au fost lovite și avariate la sol la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, în urma unui atac cu rachete iraniene, iar armata SUA a refuzat să precizeze dacă statele arabe participă la operațiuni, indicând că acestea trebuie să vorbească în nume propriu. În fundal, miza economică rămâne Strâmtoarea Ormuz: potrivit textului, Iranul ar fi blocat canalul prin atacuri asupra navelor și ar fi sugerat inclusiv taxe de tranzit, în timp ce atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune alimentează presiunea asupra liderilor din Golf să răspundă. [...]
Președintele Germaniei spune că al doilea mandat al lui Trump a produs o ruptură majoră , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Frank-Walter Steinmeier a comparat impactul începutului noului mandat al președintelui american asupra politicii externe germane cu șocul generat de invazia Rusiei în Ucraina, susținând că Berlinul este împins să urmărească o independență mai mare. Într-un discurs pregătit, Steinmeier a indicat două repere temporale pe care le consideră ireversibile pentru politica externă a Germaniei, unul legat de Rusia și altul de relația cu Statele Unite. „Așa cum cred că nu va mai fi cale de întoarcere în relațiile cu Rusia înainte de 24 februarie 2022, la fel cred că nu va mai fi cale de întoarcere în relațiile transatlantice înainte de 20 ianuarie 2025”, a declarat Steinmeier , conform discursului pregătit. Șeful statului german urma să facă aceste declarații marți, la un eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe la Berlin, pe fondul lecțiilor pe care Germania spune că le-a învățat din reducerea „dependențelor excesive” față de Rusia. Potrivit textului, Berlinul ar vrea să aplice o abordare similară și în relația cu SUA, în special în domenii considerate sensibile economic și strategic, precum apărarea și tehnologia. În acest context, Germania a pus accentul pe dezvoltarea de alternative la tehnologia dominată de SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de accesul Statelor Unite. Steinmeier a legat avansul tehnologic de influența în politica externă și de capacitatea de a afecta politica internă prin platforme digitale și rețele sociale. Totodată, el a invocat disputa dintre Pentagon și Anthropic privind măsurile de siguranță pentru inteligența artificială ca posibil „semnal de alarmă” sau oportunitate pentru Europa, argumentând că UE ar trebui să își valorifice resursele și cadrul de reglementare. În același timp, Digi24 notează că rolul președintelui Germaniei este în mare parte ceremonial, influența sa fiind exercitată mai ales prin poziționări publice și mesajele transmise societății. [...]
