Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a spus că „suntem în război” după doborârea de către Iran a unui avion american, potrivit HotNews.ro, care citează declarații făcute pentru NBC News. Președintele SUA a susținut că incidentul nu va afecta negocierile cu Teheranul și a refuzat să ofere detalii despre operațiunea de căutare și salvare aflată în desfășurare.
Întrebat dacă evenimentele de vineri vor influența negocierile cu Iranul, Trump a răspuns că nu. În aceeași intervenție, el a încadrat situația în contextul conflictului început la 28 februarie, când Statele Unite și Israel au lansat războiul împotriva Republicii Islamice.
„Nu, este război. Suntem în război”, a continuat președintele american, potrivit SkyNews și CNN.
Conform informațiilor prezentate, forțele iraniene au doborât un avion de vânătoare american F-15E, primul aparat american pierdut în acest fel de la începutul războiului. Unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost salvat, iar soarta celuilalt militar rămâne necunoscută, potrivit unor oficiali americani și israelieni.
În paralel, Trump a publicat pe Truth Social mesaje legate de petrol și de Strâmtoarea Hormuz, sugerând că SUA ar putea redeschide „cu ușurință” ruta maritimă, după ce anterior afirmase că alte state sunt responsabile pentru securizarea acesteia. Tot vineri, relatează HotNews.ro, un avion american de atac A-10 Warthog s-a prăbușit în regiunea Golfului Persic, iar pilotul a fost salvat, potrivit unor oficiali americani citați de The New York Times.
Recomandate
Mohammed Ghalibaf l-a ironizat pe Donald Trump după doborârea unui F-15E american , potrivit HotNews.ro , într-o reacție publică venită pe fondul escaladării confruntărilor dintre SUA și Iran. Președintele parlamentului iranian a comentat pe platforma X că obiectivele anunțate ale administrației Trump ar fi fost „retrogradate” după incidentul militar. „Acest război strălucit, lipsit de strategie, pe care l-au început a fost retrogradat de la «schimbare de regim» la «Hei! Poate cineva să ne găsească piloții? Vă rog?»” Reacția lui Ghalibaf vine după ce, vineri, forțele Teheranului au doborât în Iran un avion american de vânătoare F-15E , un episod prezentat drept o premieră de la începutul războiului. Conform informațiilor din articol, până la momentul relatării doar unul dintre cei doi militari aflați la bord fusese găsit de forțele SUA. În același context, doi oficiali americani au declarat pentru The New York Times că aproximativ în același timp un avion american de atac A-10 Warthog s-a prăbușit în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, fără a oferi detalii despre modul și locul exact al incidentului, invocând anonimatul. Ulterior, presa iraniană de stat a relatat că sistemele de apărare ale Republicii Islamice ar fi atacat o aeronavă A-10 „inamică” în apele sudice din apropierea strâmtorii. HotNews.ro amintește și declarații recente ale șefului Pentagonului, Pete Hegseth, care susținea că apărarea Iranului ar fi fost suficient de avariată după lovituri americane și israeliene încât Washingtonul să trimită în Iran bombardiere B-52, considerate mai vulnerabile în fața sistemelor antiaeriene. În acest cadru, doborârea unui F-15E, descris ca fiind mai agil decât un bombardier, capătă o încărcătură politică și militară suplimentară pentru ambele părți. [...]
Donald Trump susține că SUA pot „deschide” Strâmtoarea Ormuz potrivit AGERPRES , într-un moment în care administrația de la Washington se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a găsi rapid o ieșire din războiul din Iran, care afectează regiunea și piețele financiare. Declarația a fost făcută vineri, 3 aprilie, printr-un mesaj publicat de Trump pe rețeaua sa, Truth Social. Președintele american a legat redeschiderea rutei maritime de accesul la petrol și de un posibil câștig economic. „Cu puțin mai mult timp, putem să deschidem cu ușurință strâmtoarea Ormuz, să luăm petrolul și să facem avere. Ar fi o «mană» pentru lumea întreagă.” În relatarea preluată de AGERPRES, agenția France Presse observă că mesajul nu explică în ce mod ar putea SUA să pună capăt controlului exercitat de Iran asupra acestei căi navigabile strategice și nici la ce petrol se referă Trump. Contextul este războiul declanșat în urmă cu aproape cinci săptămâni, după un atac aerian americano-israelian, conflict care „continuă să provoace haos în regiune” și să perturbe piețele financiare, amplificând presiunea politică asupra lui Trump pentru o soluționare rapidă. Iranul a „închis practic” Strâmtoarea Ormuz ca reacție la loviturile americano-israeliene începute la finalul lunii februarie. Miza este majoră: prin strâmtoare tranzitează aproximativ o cincime din consumul total mondial de petrol, iar redeschiderea a devenit o prioritate pentru guverne, pe fondul creșterii prețurilor la energie. AGERPRES mai notează că, în discursul de miercuri seară către națiune, Trump și-a repetat amenințările privind lovirea centralelor electrice iraniene, fără să ofere un calendar pentru încetarea ostilităților. Potrivit aceleiași surse, Iranul a transmis că va riposta, iar tensiunile au fost urmate de noi scăderi ale cotațiilor bursiere. [...]
Iranul a început recrutarea voluntarilor de peste 12 ani pe fondul temerilor privind o posibilă operațiune terestră americană, potrivit Digi24 . Contextul este amplificarea prezenței militare a SUA în Orientul Mijlociu, după ce președintele Donald Trump ar fi trimis aproximativ 17.000 de soldați din trupele de desant maritim și aerian, care ar putea fi folosiți într-o operațiune cu obiective pe teritoriul iranian. Campania de mobilizare se derulează la televiziunea de stat și prin mesaje SMS, iar populația este îndemnată să participe la lupta împotriva „amenințărilor pe care inamicul americano-sionist le reprezintă pentru coastele, insulele și granițele iraniene”, relatează Financial Times, citat de Digi24. În paralel, Corpul Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) recrutează oameni pentru diverse misiuni, inclusiv militare, și a anunțat în mod explicit recrutarea voluntarilor cu vârsta de peste 12 ani pentru patrule și puncte de control, îngrijirea răniților și pregătirea hranei. Agenția Defa Press, afiliată Ministerului Apărării din Iran, a publicat un afiș de recrutare cu un adolescent și o fată în hijab, relatează The Wall Street Journal, preluat de Digi24. În acest context, un oficial IRGC a susținut că autoritățile vor să lărgească baza de voluntari. „Având în vedere reacția entuziastă din partea poporului nostru drag, am decis să creăm condiții în care toți cei interesați să poată juca un rol în apărarea patriei, în conformitate cu cunoștințele și abilitățile lor”, a declarat pentru Defa Press Rahim Nadali, director adjunct al IRGC pentru cultură și artă. În plan intern, propaganda readuce în prim-plan figura lui Mohammad Hossein Fahmide, în vârstă de 13 ani, considerat erou național pentru un act din timpul războiului Iran-Irak din anii 1980, scrie Financial Times, conform Digi24. Totodată, organizația non-profit „Apărătorii Drepturilor Omului din Iran”, cu sediul în SUA, afirmă că a primit informații despre moartea unor copii: în martie, un băiat de 11 ani, Alireza Jafari, ar fi murit într-un atac cu drone în timp ce se afla cu tatăl său la un punct de control păzit de miliția „Basij” a IRGC, iar mama copilului a declarat presei locale că acesta fusese dus acolo „pentru ca acesta să se pregătească pentru evenimentele viitoare”. Pe fondul acestor evoluții, Human Rights Watch a avertizat că recrutarea copiilor sub 15 ani este considerată crimă de război potrivit dreptului internațional și a cerut oprirea campaniei și interzicerea înrolării persoanelor sub 18 ani. În scenariul unei operațiuni terestre americane, analiștii citați de Digi24 indică drept posibile ținte insula Harg (terminal de export), alte insule din Strâmtoarea Ormuz, inclusiv Abu Musa, sau depozite de uraniu îmbogățit, în timp ce experți intervievați de WSJ anticipează că Iranul ar încerca să maximizeze costurile militare și politice pentru SUA, inclusiv prin atacuri cu drone și extinderea loviturilor către țări vecine. [...]
Pakistan își schimbă statutul și devine intermediar între SUA și Iran, după o revenire diplomatică rapidă potrivit Reuters , această transformare este legată în mare parte de rolul șefului armatei, mareșalul Asim Munir, care a devenit un canal direct de comunicare cu administrația președintelui Donald Trump. În ultimul an, Islamabadul a trecut de la izolare la o poziție activă în diplomația regională. Relația cu Washingtonul s-a încălzit după mai multe contacte directe între Munir și Trump, inclusiv o întâlnire unu-la-unu la Casa Albă. În paralel, Pakistanul a predat autorităților americane un suspect al grupării Stat Islamic, într-un gest considerat esențial pentru reluarea cooperării în domeniul securității. Două momente au accelerat apropierea dintre cele două state: martie 2025 – Pakistanul ajută la capturarea unui suspect implicat în atentatul de la aeroportul din Kabul mai 2025 – conflictul scurt cu India, prezentat de Islamabad ca un test diplomatic gestionat eficient În același timp, Pakistanul și-a consolidat relațiile externe pe mai multe direcții: a intensificat dialogul cu SUA a menținut parteneriatul strategic cu China a deschis canale de comunicare cu statele din Golf Pe plan intern, armata rămâne actorul dominant, iar vizita lui Munir la Casa Albă fără lideri civili a fost interpretată ca o recunoaștere a acestei realități. Autoritățile susțin însă că există o coordonare strânsă între guvern și conducerea militară. Noua poziție diplomatică include și un rol de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe Ishaq Dar a găzduit la Islamabad discuții cu reprezentanți din Turcia, Arabia Saudită și Egipt, în încercarea de a reduce tensiunile și de a limita extinderea conflictului cu Iranul. Totuși, această repoziționare vine cu riscuri. Relațiile tensionate cu India, fragilitatea economică și obligațiile din pactul de apărare cu Arabia Saudită pot complica echilibrul diplomatic. Analiștii avertizează că Pakistanul va trebui să gestioneze atent relațiile cu Iranul, SUA și aliații regionali pentru a evita escaladări sau tensiuni interne. [...]
Marea Britanie va găzdui discuții cu circa 35 de țări pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Reuters . Reuniunea are loc joi, în format virtual, și urmărește formarea unei coaliții care să analizeze opțiuni pentru reluarea navigației pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că securizarea strâmtorii este o problemă pe care alte state trebuie să o rezolve. Întâlnirea va fi prezidată de ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, și va reuni în jur de 35 de țări, inclusiv Franța, Germania, Italia, Canada și Emiratele Arabe Unite, în jurul prânzului la Londra. Statele Unite nu sunt așteptate să participe, notează Reuters. Contextul este escaladarea conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Reuters relatează că Iranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol, ca represalii la loviturile SUA-Israel începute la finalul lunii februarie. Pe fondul blocajului, guvernele au ridicat redeschiderea rutei la rang de prioritate, pe măsură ce prețurile energiei cresc. Premierul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că reuniunea va evalua „toate măsurile diplomatice și politice viabile” pentru restabilirea libertății de navigație după ce va fi convenit un armistițiu. Potrivit unor oficiali europeni citați de Reuters, discuțiile de joi sunt primul contact formal al grupului, urmând ca în săptămânile viitoare să existe consultări mai detaliate, inclusiv cu planificatori militari. „Luați-o, protejați-o, folosiți-o pentru voi”, a spus Donald Trump, referindu-se la Strâmtoarea Hormuz, într-un discurs de miercuri seară, potrivit Reuters. Un oficial european a indicat că un posibil plan ar putea avea două etape: mai întâi, asigurarea că ruta este liberă de mine, apoi protejarea tancurilor petroliere care traversează zona. Starmer a avertizat că redeschiderea strâmtorii „nu va fi ușoară” și va necesita un „front unit de forță militară și activitate diplomatică”, împreună cu cooperarea industriei de transport maritim. Pentru economiile europene și pentru piața globală, miza este reducerea presiunii asupra prețurilor la energie și limitarea riscurilor asupra lanțurilor de aprovizionare. În lipsa unei implicări americane la masa discuțiilor, inițiativa britanică încearcă să coaguleze o abordare comună a statelor dependente de această rută, în condițiile în care orice redeschidere pare condiționată de un armistițiu și de măsuri de securitate pe mare. [...]
Iranul a respins propunerea SUA pentru un armistițiu de 48 de ore , potrivit Digi24 , care citează o sursă anonimă vorbind pentru agenția iraniană semi-oficială Fars și relatări preluate de Reuters și The Guardian. Informația, publicată vineri seară (3 aprilie), indică faptul că oferta ar fi fost transmisă miercuri prin intermediul unei alte țări, neprecizate. Până la momentul relatării, nu a existat un comentariu sau o confirmare imediată din partea Statelor Unite. Contextul este cel al unor eforturi de mediere care, potrivit Wall Street Journal, au intrat în impas, inclusiv inițiative conduse de state din regiune precum Pakistanul, pentru a facilita un armistițiu între SUA și Iran. Iranul ar fi comunicat mediatorilor că nu este dispus să se întâlnească cu oficiali americani la Islamabad în zilele următoare și consideră cererile Washingtonului inacceptabile, în timp ce Turcia și Egiptul ar analiza alternative precum Qatar sau Istanbul pentru găzduirea discuțiilor. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus că Teheranul ar accepta doar o încetare permanentă și cuprinzătoare a războiului, nu un armistițiu temporar, și a menționat și alte condiții, inclusiv despăgubiri pentru daunele provocate. Abbas Araghchi a afirmat că încrederea dintre cele două țări este la „zero” și că unele dintre cererile Washingtonului sunt „excesive”. Araghchi a mai declarat că Iranul nu a răspuns încă la propunerea în 15 puncte a SUA. În lipsa unei confirmări oficiale americane și în condițiile blocajului diplomatic relatat, perspectiva unei pauze rapide a ostilităților rămâne incertă, iar negocierile par să depindă de găsirea unui format și a unei locații acceptabile pentru ambele părți. [...]
