Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump va susține miercuri seară un discurs despre Iran, potrivit Adevărul, care citează anunțul făcut de Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Leavitt a precizat că intervenția este programată pentru 1 aprilie, la ora 21:00 ET (ora 04:00 în România, joi, 2 aprilie), și că președintele va oferi „o actualizare importantă despre Iran”.
Conform unei analize publicate de The Wall Street Journal, Trump ar fi dispus să pună capăt confruntării militare cu Iranul chiar și în scenariul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocată. Potrivit surselor citate în analiză, președintele le-ar fi transmis consilierilor că este pregătit să încheie campania militară împotriva Teheranului, acceptând riscul ca accesul prin această rută maritimă să nu fie redeschis complet.
În evaluarea unor oficiali americani, o astfel de decizie ar permite Iranului să își păstreze controlul asupra zonei și ar amâna o operațiune considerată extrem de complexă, respectiv redeschiderea integrală a culoarului maritim, important pentru comerțul global.
Trump a criticat, totodată, anumiți aliați europeni, acuzându-i că au refuzat să sprijine Statele Unite în conflictul cu Iranul.
„Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, precum Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: numărul 1, cumpărați din SUA, avem din belșug, și numărul 2, adunați-vă curajul întârziat, mergeți la Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să începeți să învățați să luptați singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, așa cum nici voi nu ați fost pentru noi. Iranul a fost, în esență, devastat. Partea grea a trecut. Mergeți și luați-vă propriul petrol!”
Recomandate
Donald Trump a relansat atacurile la adresa Europei pe tema migrației, într-un mesaj care prelungește tensiunile politice dintre Washington și aliații europeni , potrivit Antena 3 . Președintele SUA a avertizat că statele europene riscă să devină „țări de lumea a treia” dacă acceptă „infractori” din aceste regiuni. Mesajul a fost publicat sâmbătă pe rețeaua Truth Social, unde Trump a susținut că Europa „învață” această lecție „repede, într-o clipă” și a adăugat că a fost „ales exact la timp”, reluând ideea că revenirea sa la Casa Albă ar fi oprit o „invazie de migranți”. Informația este relatată de Agerpres, care citează EFE. Context: linia dură antiimigrație și criticile către aliați Articolul amintește că, după revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și a criticat frecvent aliații europeni, inclusiv în momentele în care aceștia au fost în dezacord cu el. În ziua în care SUA a sărbătorit 250 de ani de independență, Trump și-a reiterat avertismentele legate de „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” americane. De la migrație la NATO și tarife: miza politică pentru relația transatlantică În ultimele luni, Trump și membri ai administrației sale au criticat politicile europene de imigrație și mediu și au descris unele state europene drept parteneri „teribili”, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa sprijinului pentru SUA în războiul cu Iranul. Conform materialului, cele mai dure reproșuri au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, acuzate că ar fi refuzat sprijin logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare „în momente cheie” ale conflictului cu Teheranul. Trump a pus, de asemenea, sub semnul întrebării utilitatea NATO și a anunțat că va participa la summitul NATO de la Ankara „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În același registru, el a descris Uniunea Europeană drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că ia în calcul „serios” retragerea SUA din NATO. Pe plan economic, Trump a amenințat și cu tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun pentru multinaționalele digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va fi adoptată. [...]
Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz revine ca pârghie economică majoră , într-un context în care noua conducere de la Teheran a ieșit din război mai încrezătoare și mai dură, potrivit unei analize citate de Digi24 , care preia informații din Washington Post. Moartea liderului suprem Ali Khamenei, survenită chiar în prima zi a războiului, a alimentat așteptări în SUA și Israel privind o posibilă prăbușire a regimului. La patru luni distanță, înmormântarea de stat organizată la Teheran este prezentată, dimpotrivă, ca semn al supraviețuirii Republicii Islamice și al consolidării unei noi generații de lideri, descrisă de oficiali din securitate și experți drept mai bine ancorată în mecanismele puterii și mai intransigentă. De ce contează: Ormuz, din nou instrument de presiune cu efecte economice În analiza citată, Iranul este descris ca folosind din nou Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol – drept pârghie economică, inclusiv prin atacuri sporadice în Golful Persic și prin afirmarea controlului asupra strâmtorii. Un oficial european citat sub anonimat spune că liderii iranieni sunt convinși că pot „dicta condițiile”, după ce au redescoperit Ormuz ca instrument de presiune. În același timp, un expert israelian, Raz Zimmt (Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel), apreciază că Iranul ar putea fi „mai slab din punct de vedere economic” și al unor capacități strategice, dar mai îndrăzneț și mai încrezător în sine. O conducere mai militarizată și mai dură intern Noua ierarhie este asociată cu aparatul de securitate și structurile de elită ale regimului, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice . Potrivit sursei, aproape toți cei ajunși în funcții înalte au trecut prin roluri legate de reprimarea protestelor interne și de sprijinirea milițiilor aliate, precum Hezbollah și Hamas. Textul indică și o posibilă înăsprire a controlului intern: regimul „se pare” că a desfășurat o campanie de execuții împotriva criticilor și oponenților politici, chiar în perioada conflictului. Concesii financiare și testul succesiunii Conform analizei, noua conducere ar putea avea de gestionat o reconstrucție economică dificilă după război și presiunea de a îmbunătăți condițiile de viață. În acest context, este menționat un „memorandum preliminar de înțelegere” al administrației Trump care ar include deblocarea unor active iraniene înghețate „în valoare de miliarde de dolari” și alte beneficii financiare, descrise ca potențial colac de salvare pentru Teheran. Succesiunea este legată de Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, despre care sursa afirmă că s-a ascuns după ce ar fi fost rănit în atacul în care a murit tatăl său. Funeraliile sunt prezentate ca un test de autoritate și de securitate: absența sa ar putea alimenta speculații privind slăbiciunea, incapacitatea fizică sau chiar decesul, avertizează un fost ofițer CIA citat în material. În paralel, experții citați susțin că noul lider ar fi stabilit limite pentru negocierile cu SUA, excluzând discuții de fond despre programul nuclear înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu durabil. [...]
Donald Trump și Benjamin Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA, o mișcare cu potențial de a influența negocierile de pace cu Iranul , pe fondul tensiunilor recente dintre cei doi lideri, potrivit Economica . Discuția are loc în contextul unor relatări despre divergențe legate de eforturile de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conflict care, conform articolului, a început la sfârșitul lunii februarie, odată cu bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. Biroul premierului israelian a transmis că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul Statelor Unite ca „garanții libertății în lume” și a evidențiat aprecierea Israelului pentru relațiile strânse dintre cele două țări. „Prim-ministrul a subliniat în conversaţia lor că Statele Unite sunt garanţii libertăţii în lume şi că Israelul apreciază foarte mult legăturile strânse dintre cele două naţiuni” Totodată, Netanyahu l-a felicitat pe Trump cu prilejul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA, iar cei doi „au convenit să se întâlnească în curând în SUA”, potrivit comunicatului citat. De ce contează întâlnirea Statele Unite rămân principalul aliat al Israelului, însă articolul notează că Trump l-a criticat public în mod repetat pe Netanyahu în ultimele săptămâni. Motivul invocat este că ofensiva Israelului în Liban împotriva Hezbollah — grupare șiită pro-iraniană — a amenințat negocierile de pace cu Iranul. În acest cadru, o întâlnire la nivel înalt în SUA poate deveni un test pentru coordonarea politică dintre Washington și Ierusalim și pentru direcția negocierilor privind încheierea păcii cu Iranul, fără ca materialul să ofere, deocamdată, un calendar sau obiective concrete ale discuțiilor. [...]
Discuția Putin–Trump înaintea summitului NATO de la Ankara poate influența direcția negocierilor privind Ucraina , pe fondul unui impas diplomatic și al unei situații militare disputate pe teren, potrivit Economica . Conform declarațiilor lui Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citați de agenția Ria Novosti, cei doi președinți au discutat „în mod firesc” despre o posibilă reglementare în Ucraina, ținând cont și de participarea viitoare a lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Apelul telefonic ar fi durat o oră și 25 de minute. Pe agenda convorbirii au intrat și alte teme de politică internațională, inclusiv situația din Iran și din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. Miza diplomatică: summitul NATO și canalul Trump–Zelenski Înaintea discuției Putin–Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA. Zelenski a spus că au discutat despre situația de pe linia frontului și despre eforturile diplomatice, susținând că „există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război” și că „determinarea Americii este decisivă”. Zelenski a mai afirmat că au convenit să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara , unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți. Context operațional: revendicări pe front și negocieri blocate Potrivit lui Ușakov, Putin ar fi prezentat „tabloul situației reale pe câmpul de luptă”, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În același timp, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, un punct important în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit ferm și a spus că încă îl controlează, în condițiile în care luptele continuă. Materialul notează că, pe front, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării masive a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și produce pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile rămân în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev. [...]
Donald Trump a folosit un Boeing 777 primit cadou din Qatar ca aeronavă prezidențială , într-un zbor demonstrativ deasupra Muntelui Rushmore, în cadrul evenimentelor de Ziua Independenței SUA, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Președintele american a călătorit spre Muntele Rushmore (Dakota de Sud) la bordul „noului Air Force One”, în contextul manifestărilor dedicate celor 250 de ani de existență a Statelor Unite. Discursul său a fost rostit la aceeași locație. Aeronava, folosită a doua oară de Trump Conform Reuters, aceasta a fost a doua călătorie a lui Trump la bordul Boeingului 777, aeronava fiind descrisă drept un cadou din partea Qatarului. Avionul ar urma să servească drept aeronavă prezidențială pentru restul mandatului. Mesajul politic, integrat în festivități La poalele Muntelui Rushmore, Trump a susținut un discurs cu temă patriotică, în care a salutat „miracolul american” și a adus un omagiu președinților reprezentați pe monument: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt. În același discurs, Trump a vorbit despre o „nouă ofensivă” împotriva identității americane, pe care a pus-o pe seama „radicalilor” și „extremiștilor”, potrivit relatării citate. Ce urmează în programul de 4 iulie Călătoria cu noua aeronavă este prezentată drept prima dintr-o serie de apariții publice de Ziua Independenței. Trump ar urma să organizeze un miting pe esplanada National Mall din Washington, înaintea unui spectacol de artificii pe care îl descrie drept „cel mai mare din lume”, menționând „aproape 850.000 de rachete”, conform Reuters. [...]
Vladimir Putin a reluat mesajul „responsabilității nucleare” către Washington într-o felicitare transmisă președintelui american Donald Trump cu ocazia celei de-a 250-a aniversări a Zilei Independenței SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În mesajul publicat pe site-ul Kremlinului, Putin a invocat sprijinul acordat de Rusia coloniștilor americani în lupta pentru independență și a prezentat momentul semnării Declarației de Independență drept o „piatră de hotar” în istoria lumii. Mesajul-cheie: „puteri nucleare” și stabilitate globală Putin a subliniat „istoria comună” a relațiilor ruso-americane și a insistat că Rusia și SUA sunt „puteri nucleare” care au „responsabilitatea esențială” de a garanta securitatea și stabilitatea la nivel global. Totodată, liderul rus a evitat referințe la Războiul Rece și a preferat să amintească perioadele în care cele două state au fost „aliați în două războaie mondiale” și au contribuit la înfrângerea nazismului, precum și rolul lor ulterior în „construirea temeliilor ordinii mondiale moderne”. Ce semnal transmite Kremlinul despre relația cu SUA În același mesaj, Putin și-a exprimat încrederea că Moscova și Washington pot stabili „relații constructive, echitabile și reciproc avantajoase”. El i-a urat lui Trump „sănătate, bunăstare și succes” și „fericire și prosperitate” cetățenilor americani. Agerpres notează că relațiile dintre cei doi lideri „s-au răcit” după întâlnirea lor din Alaska, în urmă cu aproape un an. [...]
