Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump va susține miercuri seară un discurs despre Iran, potrivit Adevărul, care citează anunțul făcut de Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Leavitt a precizat că intervenția este programată pentru 1 aprilie, la ora 21:00 ET (ora 04:00 în România, joi, 2 aprilie), și că președintele va oferi „o actualizare importantă despre Iran”.
Conform unei analize publicate de The Wall Street Journal, Trump ar fi dispus să pună capăt confruntării militare cu Iranul chiar și în scenariul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocată. Potrivit surselor citate în analiză, președintele le-ar fi transmis consilierilor că este pregătit să încheie campania militară împotriva Teheranului, acceptând riscul ca accesul prin această rută maritimă să nu fie redeschis complet.
În evaluarea unor oficiali americani, o astfel de decizie ar permite Iranului să își păstreze controlul asupra zonei și ar amâna o operațiune considerată extrem de complexă, respectiv redeschiderea integrală a culoarului maritim, important pentru comerțul global.
Trump a criticat, totodată, anumiți aliați europeni, acuzându-i că au refuzat să sprijine Statele Unite în conflictul cu Iranul.
„Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, precum Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: numărul 1, cumpărați din SUA, avem din belșug, și numărul 2, adunați-vă curajul întârziat, mergeți la Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să începeți să învățați să luptați singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, așa cum nici voi nu ați fost pentru noi. Iranul a fost, în esență, devastat. Partea grea a trecut. Mergeți și luați-vă propriul petrol!”
Recomandate
Donald Trump susține că președintele Iranului a cerut un armistițiu , potrivit Agerpres , care citează agenția Reuters. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transporturile globale de petrol. Mesajul a fost publicat de președintele SUA pe rețeaua sa, Truth Social, unde Trump a condiționat luarea în considerare a unui armistițiu de „deschiderea” Strâmtorii Ormuz și de eliminarea oricăror blocaje. În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a folosit un limbaj agresiv la adresa Iranului și a descris actuala conducere de la Teheran drept „Noul Regim”. „Președintele Noului Regim din Iran, mult mai puțin Radicalizat și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Îl vom lua în considerare când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și fără obstacole. Până atunci, aruncăm Iranul în neființă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!! Președintele DJT” Agerpres menționează că majusculele din mesaj îi aparțin lui Trump. Din informațiile transmise, nu reiese dacă solicitarea de armistițiu invocată de președintele american a fost confirmată independent sau dacă au existat contacte oficiale între Washington și Teheran pe această temă. În același material, Agerpres indică și existența unei știri conexe, potrivit căreia Iranul ar nega că i-ar fi cerut lui Trump un armistițiu, ceea ce sugerează o dispută de comunicare între cele două părți și menține incertitudinea privind un posibil deznodământ diplomatic pe termen scurt. [...]
Președintele Iranului spune că Teheranul are „voința necesară” să încheie războiul , iar piețele au reacționat pe fondul speranțelor de detensionare, relatează HotNews.ro , citând AFP. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul este dispus să pună capăt conflictului în curs cu Israelul și Statele Unite, însă condiționează acest lucru de obținerea unor garanții că un astfel de război nu se va repeta. Declarația a fost făcută într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat al administrației sale, în care Teheranul reiterează una dintre cerințele considerate esențiale. În plan financiar, acțiunile americane au urcat după semnale venite atât din partea administrației Donald Trump, cât și din partea Teheranului, care au alimentat așteptările privind o posibilă încheiere a războiului. Principalii indici de pe Wall Street au recuperat o parte din pierderile recente, pe fondul optimismului investitorilor legat de o eventuală detensionare în Orientul Mijlociu. Consemnează, de asemenea, CNN că S&P 500 a crescut cu 2,5%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 850 de puncte (1,9%), iar Nasdaq Composite a avansat cu 3,3%, după ce intrase în corecție săptămâna trecută (corecție înseamnă, în mod uzual, o scădere de cel puțin 10% față de un vârf recent). În același context, Wall Street Journal a relatat că Donald Trump le-ar fi spus unor membri ai administrației de la Casa Albă că este dispus să încheie războiul cu Iranul chiar și fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Pe piața petrolului, cotațiile au scăzut ușor: contractele futures pentru Brent cu livrare în mai au coborât cu 2,7%, la 104,50 dolari pe baril, iar petrolul american s-a ieftinit cu 1,6%, până la puțin peste 101 dolari pe baril. Totuși, potrivit CNN, scăderea relativ limitată a randamentelor obligațiunilor de stat americane și reacția moderată a petrolului sugerează că investitorii rămân prudenți în privința unei încheieri rapide a conflictului. [...]
Emiratele Arabe Unite se pregătesc să sprijine o coaliție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax , care citează informații transmise de oficiali arabi către The Wall Street Journal. Miza este reluarea navigației printr-un punct strategic pentru transporturile de energie, în contextul escaladării conflictului din regiune. Conform relatării, Emiratele fac lobby pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care ar autoriza o astfel de mișcare. În paralel, diplomații din Emirate ar fi îndemnat SUA și puteri militare din Europa și Asia să formeze o coaliție care să forțeze deschiderea strâmtorii. Totodată, un oficial din Emiratele Arabe Unite a spus că țara analizează scenarii privind un posibil rol militar în asigurarea securității Strâmtorii Ormuz. Într-o declarație, Ministerul Afacerilor Externe din Emirate a invocat două rezoluții: una adoptată de ONU, care condamnă atacurile Iranului asupra orașelor sale, și alta a Organizației Maritime Internaționale, care condamnă închiderea strâmtorii. „Vom pleca foarte curând”, le-a spus Trump reporterilor din Biroul Oval de la Casa Albă, adăugând că retragerea SUA ar putea avea loc „în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”, potrivit Reuters. The Wall Street Journal mai notează că implicarea Emiratelor într-o acțiune de redeschidere a strâmtorii ar veni cu riscuri, deoarece poziționarea țării ca beligerant împotriva Iranului ar putea alimenta tensiuni și după încheierea războiului. Pe de altă parte, Arabia Saudită și alte state din Golf ar dori continuarea conflictului până la neutralizarea sau răsturnarea regimului de la Teheran, potrivit unor oficiali arabi citați. În același timp, publicația americană relatează că președintele SUA, Donald Trump, le-ar fi spus consilierilor că este dispus să încheie campania militară împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, pe fondul evaluării că o misiune de redeschidere ar prelungi operațiunea dincolo de intervalul stabilit anterior de patru până la șase săptămâni. Marți, Trump a afirmat că SUA ar putea încheia campania în două-trei săptămâni. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea încheia campania militară împotriva Iranului în două-trei săptămâni , potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarația, făcută marți în Biroul Oval, este prezentată drept cea mai explicită de până acum privind intenția președintelui american de a opri un conflict care durează de circa o lună și care a afectat piețele globale de energie. Trump le-a spus jurnaliștilor că retragerea ar putea avea loc rapid, indicând un orizont de „două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”. În același context, el a afirmat că Iranul nu trebuie să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru ca SUA să închidă operațiunea. „Vom pleca foarte curând.” În schimb, președintele a condiționat încheierea campaniei de incapacitatea Iranului de a dobândi în curând o armă nucleară, folosind o formulare dură despre obiectivul militar urmărit. „Atunci vom pleca”, a adăugat el, conform relatării. Mai devreme în aceeași zi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că următoarele zile ale operațiunii „Epic Fury” vor fi „decisive”, dar a refuzat să ofere un calendar concret pentru finalul războiului. El a argumentat că administrația nu va comunica „precis” durata, invocând obiectivele operaționale. În plan diplomatic, Iranul nu a răspuns încă unei propuneri americane în 15 puncte, potrivit a două surse familiarizate cu detaliile, citate de The Jerusalem Post. Publicația notează că unul dintre motive ar fi o dispută la vârful puterii de la Teheran între tabăra dură, asociată inclusiv cu comandantul Gardienilor Revoluției Ahmad Vahidi și cu președintele Parlamentului, Qalibaf, și figuri considerate mai moderate, precum președintele Pezeshkian și ministrul de Externe Araghchi, în condițiile în care, „pentru moment”, durii ar avea avantajul. Tot marți, secretarul de stat Marco Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul poate vedea „linia de sosire” a războiului, deși nu „astăzi” sau „mâine”. El a spus că există mesaje schimbate între SUA și Iran și că ar putea exista „la un moment dat” o întâlnire directă, adăugând că după conflict SUA vor trebui să își reexamineze relațiile cu NATO, inclusiv în contextul accesului la baze și drepturi de survol. [...]
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Bulgaria confirmă că Iranul a avertizat-o să nu permită SUA folosirea aeroporturilor sale , relatează Euronews România , care citează Reuters prin Agerpres. Ministerul de Externe de la Sofia a transmis că avertismentul a fost primit luna trecută și viza utilizarea aeroporturilor bulgare de către avioane americane implicate în operațiuni militare în Iran. Precizarea a venit după ce, miercuri, un deputat al partidului „Există un astfel de popor”, Stanislav Balabanov, a publicat o notă datată 18 martie, în care guvernul iranian protesta față de staționarea pe aeroportul Vasil Levski din Sofia (aeroportul civil al capitalei) a unor aeronave americane de realimentare. În document, Iranul afirmă că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității și intereselor naționale, în conformitate cu dreptul internațional. După apariția notei, viceministrul bulgar de externe Marin Raikov a confirmat existența documentului, dar a insistat că „Bulgaria nu este în război”. El a susținut că „niciun avion de luptă nu este realimentat deasupra Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, referindu-se la avioanele cisternă americane, folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de atac. În același context, Raikov a declarat că Bulgaria menține relații diplomatice „intacte” cu Iranul și a reiterat poziția autorităților potrivit căreia aeronavele americane care au aterizat pe aeroportul civil din Sofia fac parte din prezența avansată a NATO. Oficialul a mai spus că parlamentul bulgar nu a aprobat decizii de sprijinire a acțiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz. Euronews România mai notează că și alte state europene, îngrijorate de războiul desfășurat de SUA și Israel împotriva Iranului, au respins punerea la dispoziție a unor infrastructuri pentru sprijin logistic. Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele militare implicate în operațiuni și a refuzat accesul la baze, Italia a respins folosirea bazei Sigonella, iar Franța a blocat survolul pentru avioanele americane care transportă arme către Israel. [...]
