Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump ar putea condiționa prezența militară americană în Europa de „loialitatea” aliaților, iar România ar putea câștiga printr-o eventuală redistribuire de trupe, potrivit Antena 3, care citează Politico.
Casa Albă ar fi elaborat o listă internă ce împarte statele NATO în „aliați buni” și „aliați răi”, iar administrația lui Donald Trump ar analiza opțiuni de sancționare a partenerilor care au refuzat să sprijine războiul SUA în Iran. Demersul ar fi fost pregătit înaintea vizitei la Washington, în această lună, a secretarului general NATO, Mark Rutte, conform unor diplomați europeni și unui oficial american din Apărare citați de Politico.
Detaliile ar fi păstrate confidențiale, iar sursele Politico spun că, deocamdată, există puține elemente clare despre natura favorurilor sau sancțiunilor. O opțiune discutată ar fi mutarea trupelor americane dintr-o țară în alta, însă un oficial european avertizează că o astfel de măsură „în principal îi afectează tot pe americani” și ar fi dificil de justificat operațional.
În public, Casa Albă și-a exprimat nemulțumirea față de aliați, invocând lipsa de sprijin pentru „Operațiunea Epic Fury” – numele folosit de Pentagon pentru operațiunile din Iran. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a transmis că SUA „vor ține minte” faptul că unele țări protejate de mii de militari americani nu au sprijinit operațiunea.
NATO nu a răspuns solicitării de comentarii, potrivit Politico.
Politico notează că există puține alternative la o retragere a trupelor americane din Europa, astfel că planul ar implica, cel mai probabil, relocări între state aliate – o mișcare „costisitoare și de durată”. În acest scenariu, România și Polonia ar putea fi printre principalii beneficiari, pe fondul relației favorabile cu Trump și al disponibilității de a găzdui mai multe forțe americane.
Publicația indică două elemente concrete:
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, ar fi susținut încă din decembrie o abordare de tip „tratament preferențial” pentru „aliații model” și „consecințe” pentru cei care „nu își îndeplinesc rolul”, potrivit Politico. Conceptul de „aliat model” apare și în Strategia Națională de Apărare a SUA, publicată în ianuarie, iar Pentagonul ar urma să prioritizeze cooperarea cu statele care își asumă mai mult din povara apărării colective.
Politico mai scrie că Trump ar putea folosi criterii precum sprijinul pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare. În timp ce Spania, Marea Britanie și Franța ar fi respins sau amânat solicitările SUA, România și „mai multe state mai mici” ar fi permis utilizarea bazelor aeriene de către SUA, iar Bulgaria ar fi sprijinit discret logistica americană în Orientul Mijlociu.
Ideea unor măsuri punitive împotriva aliaților ar întâmpina opoziție în Congresul SUA, notează Politico. Senatorul republican Roger Wicker a criticat abordarea, spunând că „nu este util” ca liderii americani să vorbească „cu dispreț” despre alianțe și a invocat beneficiile politice, strategice și morale ale acestora.
În plus, un fost oficial finlandez, Joel Linnainmaki, citat de Politico, se îndoiește că administrația Trump ar avea capacitatea de a deschide un nou front de tensiune cu Europa cât timp războiul din Iran continuă.
Recomandate
Vizita șefului CIA la Moscova semnalează o creștere a riscului de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un moment în care Washingtonul evaluează că Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat aliat, potrivit G4Media , care citează The Wall Street Journal. Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este una directă: orice „test” al Articolului 5 ar forța o reacție rapidă a alianței și ar ridica imediat costurile de apărare și presiunea pe lanțurile logistice militare. Directorul CIA, John Ratcliffe , a făcut în această săptămână o vizită surpriză la Moscova pentru a transmite un avertisment Rusiei să nu atace țări NATO, potrivit unor surse informate despre deplasare, citate de publicația americană. Este prima vizită publică cunoscută a lui Ratcliffe în capitala Rusiei. Contextul invocat este o serie de evaluări ale serviciilor de informații americane, raportate anterior de The Wall Street Journal, potrivit cărora Vladimir Putin ar putea încerca să „testeze hotărârea” NATO printr-un atac limitat asupra unei țări aliate „în următorii câțiva ani”. Ce scenarii iau în calcul oficialii americani Oficialii americani se declară îngrijorați că Putin, „strâns cu ușa” în Ucraina și sub presiune internă, ar putea lansa un atac care ar putea varia: de la un atac cibernetic, până la „o incursiune terestră la scară redusă”, probabil asupra unei țări baltice. În același tablou, articolul menționează și factorul muniției: o penurie de muniție occidentală esențială, determinată de cheltuielile din războiul cu Iranul, ar putea influența calculul Moscovei. SUA și-au redus stocurile unor arme atât din cauza transferurilor către Ucraina după invazia din 2022, cât și din cauza conflictului cu Iranul. Ce spun Kremlinul și Casa Albă despre vizită Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Ratcliffe a discutat cu oficiali ai serviciilor secrete ruse în timpul șederii la Moscova, dar nu s-a întâlnit cu Putin. Potrivit lui Peskov, Putin a fost informat despre discuții. Casa Albă a oferit puține clarificări. Într-un interviu radio acordat miercuri lui Glenn Beck, președintele Donald Trump a descris călătoria drept „semi-rutină” și a spus că „s-ar putea să iasă ceva din asta”, adăugând că SUA lucrează pentru a pune capăt războiului Rusia–Ucraina și că „ambele părți doresc” încheierea lui „în acest moment”. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe i-a îndrumat pe jurnaliști către comentariile lui Trump, iar o purtătoare de cuvânt a CIA a refuzat să comenteze. De ce contează pentru flancul estic Vizita este prezentată ca un demers rar pentru un șef al unei agenții de informații americane, pe fondul faptului că războiul Rusia–Ucraina a intrat în al cincilea an. Ultima vizită cunoscută a unui director CIA la Moscova a avut loc în noiembrie 2021, când William Burns l-a avertizat pe Putin să nu atace Ucraina. În paralel, Ratcliffe este cel mai recent oficial american care a mers la Moscova, după mai multe vizite ale lui Steve Witkoff, emisar american pentru negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. [...]
Vizita neanunțată a șefului CIA la Moscova poate semnala o reluare pragmatică a canalelor de comunicare SUA–Rusia , chiar dacă administrația Trump evită, deocamdată, să o lege explicit de negocieri sau de un calendar politic, potrivit Mediafax . Donald Trump a descris deplasarea lui John Ratcliffe , directorul CIA, drept o întâlnire „semi-rutină” și a spus că „ar putea ieși ceva” din discuțiile purtate marți la Moscova cu „personalități din serviciile de informații rusești”. În același timp, președintele SUA nu a oferit detalii despre obiectivele vizitei și a susținut că „niciunul dintre zvonurile” apărute în jurul acesteia nu era adevărat. Ce transmite Casa Albă: prudență și așteptări moderate Potrivit BBC, Trump a afirmat că Washingtonul „ar dori să vadă sfârșitul războiului din Ucraina”, dar a avertizat că este prea devreme pentru a evalua efectele vizitei asupra relației bilaterale. „Este prematur să spunem cât de mult va afecta acest lucru procesul general de redresare a relațiilor noastre bilaterale din criza profundă în care se află în prezent”, a declarat el reporterilor. Întâlnirea este prezentată drept prima vizită cunoscută a lui Ratcliffe în Rusia de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, ceea ce îi dă o încărcătură politică suplimentară, chiar dacă mesajul oficial rămâne rezervat. Dimensiunea operațională: coordonare cu Ucraina înaintea deplasării Un element cu implicații directe asupra dinamicii din teren este că SUA ar fi cerut Ucrainei să suspende atacurile până la plecarea delegației, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt citat de CBS. Conform aceleiași relatări, Kievul fusese informat în prealabil că o delegație americană de rang înalt va călători la Moscova. Nu a existat un comentariu oficial despre vizită din partea CIA sau a Pentagonului, mai arată sursa citată de Mediafax. Cum vede Kremlinul contactele între servicii Dmitri Peskov a calificat contactele dintre agențiile de informații drept „un fenomen pozitiv” și a spus că acestea continuă adesea „chiar și în cele mai dificile momente” ale relațiilor dintre cele două țări, potrivit sursei. În lipsa unor detalii despre agenda discuțiilor, rămâne neclar dacă vizita a vizat strict canale de securitate sau dacă deschide o etapă mai amplă de dialog, inclusiv pe dosarul Ucraina. [...]
Testarea unei noi mobilizări în Rusia ridică riscuri economice și de securitate la granița NATO , inclusiv prin scenariul unui front deschis dinspre Kaliningrad, pe fondul uzurii războiului din Ucraina, potrivit unei analize publicate de HotNews , care preia un comentariu din presa italiană. Miza imediată nu este doar militară, ci și una de funcționare a economiei ruse: o mobilizare în masă ar scoate și mai mulți oameni din piața muncii, într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu deficit de forță de muncă, alimentat de înrolări, plecări din țară și atragerea lucrătorilor civili către industria de apărare. În plus, fiecare soldat nou înseamnă costuri bugetare directe (plată, echipare, logistică și eventuale despăgubiri), dar și costuri indirecte prin pierderea unui angajat din sectoare productive. Mobilizarea „intră în planificare”, dar fără o decizie anunțată Analiza citată arată că forțele armate ruse desfășoară exerciții pentru a testa capacitatea de a absorbi o nouă mobilizare: convocarea rezerviștilor, cazarea, hrănirea, echiparea și instruirea lor. Informația este atribuită unor surse din serviciile de informații occidentale, citate de Wall Street Journal , prin intermediul Corriere della Sera. Nu rezultă că decizia ar fi fost luată. Kremlinul ar putea amâna cel puțin până după alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii septembrie, însă simplul fapt că procedurile sunt testate indică o opțiune aflată în pregătire concretă. Limita economică: deficit de muncă și costuri duble pentru stat Textul subliniază explicit o constrângere economică: Rusia are deja o lipsă de forță de muncă, iar o mobilizare în masă ar agrava blocajul, inclusiv prin nevoia de a găsi lucrători străini pentru a acoperi golurile. În paralel, costul este „dublu”: statul suportă cheltuieli directe pentru fiecare militar (salariu, hrană, echipament, logistică, compensații); economia pierde un lucrător dintr-o fabrică, o companie de construcții, transporturi sau comerț. De ce Kaliningrad contează operațional pentru NATO Unul dintre exercițiile de mobilizare menționate a avut loc în Kaliningrad, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. Importanța ei este strategică: regiunea permite desfășurarea de capabilități militare ruse în proximitatea statelor NATO, dar este și vulnerabilă, fiind separată de restul Federației Ruse. Punctul sensibil este Coridorul Suwalki , o fâșie de aproximativ 60 km la granița polono-lituaniană, între Kaliningrad și Belarus, care reprezintă legătura terestră dintre Polonia și statele baltice. Într-un scenariu de conflict, conectarea forțelor din Kaliningrad cu cele din Belarus ar putea întrerupe această legătură, complicând sau întârziind întăririle NATO către Estonia, Letonia și Lituania. Analiza precizează că nu există dovezi că Vladimir Putin ar fi decis să atace NATO și insistă asupra diferenței dintre pregătirea unei opțiuni militare și intenția de a o folosi. Totuși, Polonia și statele baltice își calibrează evaluările pe baza capabilităților, nu a asigurărilor. Ce urmează: presiune pe flancul estic și un semnal despre uzura războiului O mobilizare de masă ar fi, în primul rând, un semnal al dificultăților Rusiei în Ucraina și al faptului că recrutarea voluntară nu mai acoperă nevoia de personal. În același timp, scenariul Kaliningrad adaugă o dimensiune de risc pentru flancul estic al NATO, prin posibile provocări și incidente (aeriene sau navale), război electronic ori amenințări la adresa Coridorului Suwalki, până la varianta extremă a unei acțiuni limitate care să testeze Articolul 5. În acest context, textul notează că NATO și-a întărit într-o anumită măsură postura pe flancul estic, menținând forțe multinaționale avansate și operațiuni aeriene și navale, precum și exerciții în zona Suwałki Gap. [...]
Donald Trump a încercat să reducă miza politică a vizitei șefului CIA la Moscova , descriind deplasarea drept „semi-rutină” și sugerând că discuțiile au fost strict între servicii, într-un moment în care Casa Albă caută în continuare o ieșire din războiul din Ucraina , potrivit G4Media . Într-un interviu acordat comentatorului conservator Glenn Beck, președintele SUA a spus că vizita rară a directorului CIA la Moscova a alimentat „numeroase speculații”, dar a insistat că nu a avut legătură nici cu Iranul, nici cu amenințările rusești la adresa NATO. „A fost un fel de semi-rutină. Urăsc să îi dezamăgesc pe oameni.” Ce spune Washingtonul și ce confirmă Kremlinul Trump a susținut că deplasarea nu a vizat subiectele vehiculate public, afirmând, când a fost întrebat despre Iran și NATO: „Nu a fost acolo pentru niciunul dintre lucrurile pe care le menționați.” Dinspre Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că John Ratcliffe a venit pentru discuții „între serviciile de informații” și că nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. De ce contează: controlul așteptărilor în jurul Ucrainei Mesajul public al lui Trump pare construit pentru a tempera așteptările legate de o posibilă „descoperire” diplomatică imediată. Totuși, președintele SUA a legat vizita de obiectivul mai larg al opririi războiului, afirmând că și-ar dori ca acesta „să se oprească” și că „ar putea rezulta ceva” din deplasarea directorului CIA. Contextul rămâne unul de rezultate limitate: încercările anterioare ale lui Trump de a pune capăt conflictului, inclusiv un summit organizat în Alaska cu Vladimir Putin „în urmă cu puțin peste un an”, nu au dus până acum la un deznodământ, potrivit aceleiași relatări. [...]
Serviciul Secret american investighează o posibilă amenințare la adresa familiei prezidențiale , după ce televiziunea de stat iraniană a difuzat un material video în care se discută despre un potențial complot de asasinare a lui Barron Trump , fiul cel mic al președintelui Donald Trump, potrivit Agerpres . Într-un răspuns transmis prin e-mail, purtătorul de cuvânt al Serviciului Secret, Nate Herring, a declarat că instituția „este la curent cu videoul” și că „investighează orice lucru ce poate fi perceput drept o amenințare față de cei pe care îi protejăm”, fără a oferi detalii suplimentare „din motive de securitate operațională”. Ce conține materialul video invocat Înregistrarea, cu o durată de trei minute, a fost difuzată de postul public de televiziune din Iran și include discuții despre un presupus complot care l-ar viza pe Barron Trump, în vârstă de 20 de ani. În video se afirmă că acesta ar fi monitorizat și se susține că ar fi fost oferită o recompensă de 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) pentru uciderea lui. Context: escaladarea retoricii SUA–Iran Washingtonul și Teheranul au menținut o retorică ostilă, în special după lansarea campaniei militare israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie. Tot în acest context, Reuters a relatat anterior, potrivit informațiilor preluate de Agerpres, că SUA ar fi primit în ultimul an mai multe avertismente din Israel privind intenția Iranului de a-l asasina pe Donald Trump. Președintele american s-a descris, la rândul său, drept „numărul 1 pe lista țintelor de ucis pentru Iran”. [...]
Vizita la Moscova a șefului CIA ridică miza diplomatică a SUA , după ce Donald Trump a spus că Washingtonul „lucrează foarte mult” pentru a încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în contextul deplasării directorului CIA John Ratcliffe în capitala rusă, potrivit Kyiv Post . Trump a făcut declarațiile miercuri, 26 august, într-o intervenție la emisiunea lui Glenn Beck, unde a descris călătoria lui Ratcliffe drept „foarte semi-rutină”, dar a sugerat că „ar putea ieși ceva” din această vizită. Publicația notează că Sky News a relatat despre aceste afirmații. Ce se știe despre vizita lui John Ratcliffe la Moscova Ratcliffe a ajuns la Moscova marți, 25 august, pentru întâlniri cu oficiali ruși, conform CBS News, Axios și altor instituții media americane citate de Kyiv Post. A fost prima sa vizită în Rusia în calitate de director al CIA și cea mai înaltă deplasare a unui oficial din administrația Trump la Moscova de la începutul anului. Prezența sa a devenit publică după ce date de urmărire a zborurilor au indicat că un avion militar american de transport C-17 Globemaster III a zburat din SUA spre Letonia și apoi către Moscova. CBS News a relatat că aeronava a fost văzută pe un aeroport din Moscova alături de un convoi diplomatic american, iar Suspilne a raportat ulterior că avionul a plecat de pe aeroportul Vnukovo spre Riga. Kremlinul a confirmat că au existat contacte între serviciile de informații ale SUA și Rusiei, dar a susținut că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. Miza: discuții neclare, speculații despre Ucraina și Iran Scopul discuțiilor și identitatea oficialilor ruși implicați nu au fost făcute publice, iar vizita neașteptată a alimentat speculații că întâlnirile ar fi putut viza războiul din Ucraina, în condițiile în care negocierile de pace sunt blocate, mai scrie Kyiv Post. Publicația citează și o posibilă legătură cu Iranul: vizita ar fi putut avea legătură cu un potențial armistițiu în Iran. În același timp, Beth Sanner, fost adjunct al directorului comunității de informații din SUA, a declarat pentru The Wall Street Journal că scopul ar fi putut fi un mesaj de avertizare către Moscova privind planuri în pregătire. Kievul, rugat să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului Washingtonul ar fi cerut Kievului să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului pe durata prezenței lui Ratcliffe în Rusia, solicitare confirmată de oficiali ucraineni pentru mai multe instituții media, potrivit aceleiași surse. Kyiv Post amintește că aceasta este prima vizită la Moscova a unui director CIA de la deplasarea lui William Burns din noiembrie 2021, cu trei luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei. Burns ar fi discutat cu oficiali ruși de rang înalt și ar fi vorbit la telefon cu Putin pentru a avertiza împotriva invaziei, conform CBS News. În același interval, Putin a semnat marți trei decrete nedivulgate, al căror conținut rămâne necunoscut, iar președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție-surpriză a capacității de luptă a forțelor armate, care a coincis cu vizita lui Ratcliffe la Moscova. [...]
