Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că SUA sunt în „negocieri aprinse” cu Iranul înainte de expirarea ultimatumului potrivit HotNews, declarația venind cu doar câteva ore înainte de termenul-limită impus Teheranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol. Liderul de la Casa Albă a refuzat să ofere detalii despre discuții, afirmând într-un interviu pentru Fox News că situația este în plină desfășurare, în timp ce administrația sa analizează inclusiv propunerea Pakistanului privind un armistițiu temporar de două săptămâni.
Contextul este marcat de o escaladare rapidă a tensiunilor, după ce Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv centrale electrice și poduri. În paralel, președintele american a criticat reacția Teheranului, care a încurajat populația să formeze lanțuri umane în jurul acestor obiective, calificând acțiunea drept „total ilegală”. Întrebat despre declarația sa controversată privind dispariția unei „întregi civilizații”, Trump a evitat explicațiile, amplificând incertitudinea la nivel internațional.
Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a încercat să medieze conflictul și a cerut oficial:
Deși Casa Albă a confirmat primirea propunerii, nu există semnale clare că părțile ar fi dispuse la concesii. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a subliniat că doar Trump știe ce decizie va lua, alimentând incertitudinea.
În Iran, mii de oameni au ieșit în stradă și au format lanțuri umane în jurul infrastructurii energetice, inclusiv:
Aceste acțiuni fac parte dintr-o campanie oficială menită să transmită un mesaj de unitate și rezistență. În paralel, autoritățile iraniene au restricționat parțial traficul prin Strâmtoarea Ormuz, afectând un coridor prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.
În lipsa unui compromis, riscul unei escaladări militare rămâne ridicat, iar evoluțiile depind de decizia iminentă a administrației americane, așteptată în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 3:00, ora României.
Recomandate
Alinierea Washington–Moscova riscă să schimbe regulile sprijinului pentru Kiev , prin relaxarea sancțiunilor energetice și condiționarea Ucrainei în numele unui „plan de pace”, potrivit Digi24 , care preia o analiză Kyiv Post . În material se arată că declarațiile recente ale președintelui SUA, Donald Trump, „s-au aliniat” cu mesajele Kremlinului, în timp ce pe front Rusia nu ar mai fi avut un avantaj de aproape un an, iar forțele ucrainene ar contraataca inclusiv în Donbas. În acest context, Trump ar fi ridicat parțial sancțiunile energetice împotriva Rusiei și ar fi anunțat un acord pentru importul în SUA a „câteva sute de mii de tone” de motorină din Rusia . Ce se schimbă în practică: presiune asupra Ucrainei, nu asupra Rusiei Analiza descrie o succesiune de măsuri și mesaje care, deși prezentate ca parte a unui plan de pace, ar funcționa unilateral în defavoarea Ucrainei. Trump ar fi cerut Kievului să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, formulând explicit solicitarea de „nicio lovitură asupra instalațiilor de rafinare a petrolului”. Textul subliniază că Ucraina ar avea o singură rafinărie, deja distrusă de Rusia, ceea ce ar face ca un „armistițiu energetic” să aibă efect asimetric. În plus, după ultimatum, Trump ar fi spus că Ucraina „ar trebui să aibă” un nou președinte, pe fondul refuzului lui Volodimir Zelenski de a semna un „acord de pace”. Materialul mai menționează amenințări privind întreruperea furnizării de informații către Ucraina despre atacurile rusești cu rachete balistice asupra țintelor civile . Reacția din Ucraina: acuzații de încălcare a legilor SUA și de complicitate În articol sunt citate reacții dure din spațiul public ucrainean. Bancherul de investiții Serhiy Fursa ironizează ideea unui „armistițiu energetic”, iar Olha Aivazovska, șefa grupului analitic al societății civile OPORA, susține că miza nu ar fi volumul livrărilor de motorină, ci „încălcarea legilor adoptate de Congres” și crearea unor precedente de cooperare comercială cu „mașina de război rusă”. Oleksandr Shvets, redactor-șef al ziarului „Fakty”, afirmă că refuzul de a furniza informații despre traiectoriile atacurilor ar face ca America să devină „complice” la uciderea civililor ucraineni. Un membru al Cabinetului de Miniștri, citat de Kyiv Post, descrie decizia lui Trump drept „o trădare a tuturor pozițiilor aliate”. De ce contează acordul privind motorina, potrivit analizei Materialul avansează două explicații: pentru Trump, acordul ar fi o încercare de a evita un cost electoral pentru republicani înainte de alegeri, mizând pe mesajul legat de prețurile ridicate ale combustibililor; pentru Putin, acordul ar putea fi prezentat intern drept o „victorie” și un semnal de încălzire a relațiilor cu SUA, chiar dacă volumele ar fi „neglijabile”. Economistul rus Kirill Rogov este citat cu ideea că Putin ar urmări să submineze relațiile lui Trump cu Zelenski și cu Europa și să folosească acordul ca pârghie pentru a limita atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. „Problema nu este Zelenski”: limitele presiunii politice asupra Kievului Analiza argumentează că schimbarea președintelui Ucrainei nu ar rezolva problema, inclusiv pentru că alegerile nu pot avea loc în timpul războiului, iar sondajele ar indica faptul că majoritatea ucrainenilor nu vor concesii către Moscova. În text este citat jurnalistul și scriitorul Radomyr Mokryk, care susține că societatea și armata ucraineană nu doresc capitularea și că a crede contrariul ar fi „o absurditate”. În același timp, materialul notează existența unui curent politic etichetat informal drept „partidul păcii”, cu politicieni precum Oleksiy Honcharenko și Danylo Hetmantsev sau primarul Harkovului, Ihor Terekhov, dar precizează că nici aceștia nu ar susține capitularea în condițiile impuse de Rusia sau cedarea teritoriilor controlate ferm de Ucraina. Ce urmează Potrivit textului, până la 13 octombrie ar fi fost dezvăluite noi propuneri americane pentru un acord de pace de către David Ignatius, editorialist la Washington Post, iar un element prezentat drept „progres” este că cererile Rusiei privind concesii teritoriale „nu mai sunt repetate”. Analiza sugerează însă că linia de demarcație rămasă centrală pentru Ucraina este diferența dintre „pace” și „capitulare”, iar orice presiune percepută ca forțare a capitulării ar alimenta reacții interne puternice. [...]
Kremlinul mizează pe relaxarea sancțiunilor pentru a relua fluxuri de combustibil spre SUA , după ce un acord privind livrările de motorină rusească ar „deschide calea” către proiecte economice comune mai largi, potrivit G4Media . Mesajul Moscovei vine într-un moment în care înțelegerea anunțată de Donald Trump provoacă reacții politice puternice la Washington și critici din partea Kievului și a unor oficiali europeni. Kirill Dmitriev , reprezentant special al președintelui Vladimir Putin pentru cooperare economică și investiții cu țările străine și șef al Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), susține că acordul pentru motorină creează premisele unor noi proiecte comune SUA–Rusia. El afirmă, totodată, că Moscova discută deja, „la ordinul lui Putin”, și alte domenii de cooperare economică cu Washingtonul. În același timp, Dmitriev spune că Rusia va depăși obstacolele legate de sancțiuni pentru a asigura livrările de combustibil pe piața americană, ceea ce indică faptul că miza principală a Moscovei este redeschiderea unor canale comerciale în pofida restricțiilor existente. Ce presupune acordul și de ce contează Conform informațiilor prezentate, vineri, 9 octombrie, Donald Trump a anunțat că a ajuns la un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească către SUA și piețele globale. Înțelegerea ar fi inclus ridicarea unei părți dintre sancțiunile americane impuse anterior împotriva Rusiei. Pentru mediul economic, semnalul relevant este că o relaxare – chiar parțială – a regimului de sancțiuni poate reconfigura rapid fluxurile de energie și comerț, dar și riscul de volatilitate politică: acordul a generat deja opoziție internă în SUA și reacții externe, ceea ce poate afecta predictibilitatea oricărei implementări. Presiune politică în SUA: cerere de anulare a acordului În paralel, un grup bipartizan de senatori americani i-a cerut lui Trump să anuleze acordul privind motorina, pe fondul nemulțumirii crescânde din Congres, relatează Politico (menționat de G4Media). Într-o scrisoare adresată Casei Albe, secretarului Trezoreriei Scott Bessent și secretarului de stat Marco Rubio, senatorii avertizează că acordul nu va „atinge scopuri juste” și nu va aduce beneficii americanilor. Acordul a stârnit, de asemenea, critici din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a unor oficiali europeni, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar de aplicare sau detalii operaționale despre volume, termene ori mecanisme de conformare la sancțiuni. În acest stadiu, evoluția depinde de două variabile politice: dacă administrația americană menține înțelegerea și în ce măsură Congresul poate bloca sau constrânge decizia, respectiv dacă Moscova poate livra efectiv în condițiile regimului de sancțiuni și ale eventualelor ajustări anunțate. [...]
Donald Trump neagă oprirea schimbului de informații cu Ucraina, dar mesajele contradictorii de la Casa Albă alimentează incertitudinea operațională pentru apărarea antiaeriană a Kievului , potrivit Kyiv Post , pe fondul unor tensiuni recente între Washington și Kiev. Trump a făcut declarațiile marți, 13 octombrie, în Alaska, răspunzând unei întrebări despre presupusa suspendare a sprijinului informativ. Conform Interfax-Ukraine, citată de publicație, președintele SUA a respins acuzațiile și a spus că SUA „îi ajută” pe ucraineni și că își dorește încheierea războiului. Totuși, întrebată separat dacă schimbul de informații a fost oprit, noul purtător de cuvânt al Casei Albe, Katie Zacharias, a declarat că va reveni cu un răspuns, ceea ce a amplificat neclaritatea privind continuitatea și amploarea cooperării. De unde a pornit suspiciunea: presiuni legate de loviturile asupra rafinăriilor Îngrijorările au crescut după relatări potrivit cărora emisarul prezidențial Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avertizat negociatorii ucraineni, la discuții în Miami, că Washingtonul ar putea suspenda schimbul de informații dacă Kievul continuă să lovească infrastructura energetică a Rusiei. Separat, o persoană familiarizată cu discuțiile a declarat pentru Reuters (menționată de Kyiv Post) că SUA ar fi ridicat și posibilitatea restricționării achizițiilor de armament prin Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – un mecanism prin care aliați europeni cumpără armament american pentru Ucraina. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat marți că nu există „nicio schimbare” privind livrările de arme către Ucraina prin PURL. Atacul cu rachete asupra Kievului și problema avertizării timpurii Contextul imediat al întrebărilor despre schimbul de informații a fost un atac rusesc cu aproximativ șase rachete balistice asupra Kievului, în jurul orei 22:00, luni, 12 octombrie, care a lovit facilități de transport și depozitare în mai multe districte. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina nu a primit avertizare despre lansări din partea partenerilor, iar Forțele Aeriene au indicat că rachetele au fost detectate abia după ce atacul era în desfășurare. La Warsaw Security Forum , ministrul de externe Andrii Sîbiha a confirmat că cooperarea cu Washingtonul continuă, inclusiv pe zona de informații: „Probabil mă întrebați dacă primim date de informații din partea americană. Da, continuăm această cooperare.” Sîbiha a recunoscut că alerta aeriană a fost emisă târziu, dar a pus întârzierea pe seama tipului de armă folosit de Rusia, nu pe o întrerupere a schimbului de informații. Nici el, nici Trump nu au precizat dacă s-a modificat amploarea cooperării. [...]
Lipsa avertizărilor despre rachete balistice ridică riscul operațional pentru apărarea Kievului , pe fondul suspiciunilor că SUA ar fi redus schimbul de informații cu Ucraina, potrivit Daily Mail . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu a existat nicio avertizare din partea partenerilor” înainte ca cinci rachete balistice să lovească Kievul peste noapte, în timp ce Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone și rachete. În Harkiv, atacurile au lăsat patru morți și zeci de răniți, conform aceleiași surse. Într-o declarație pe platforma X, Zelenski a argumentat că avertizările bazate pe informații despre lansarea rachetelor balistice sunt esențiale pentru salvarea de vieți. „Datele de informații despre lansările rachetelor balistice rusești ajută la salvarea de vieți, iar acesta este unul dintre cele mai critice aspecte. Când există o avertizare, tocmai aceasta ajută la prevenirea uciderilor.” Presiune politică și semne de întrebare la Washington În primul briefing, noul secretar de presă al Casei Albe, Katie Zacharia , a refuzat să nege că Washingtonul ar fi oprit schimbul de informații cu Kievul. Întrebată direct dacă SUA au oprit fluxul de informații către Ucraina, ea a răspuns: „Va trebui să revin asupra acestui lucru.” Zelenski nu a indicat explicit SUA sau pe președintele Donald Trump, însă publicația notează că, de regulă, Statele Unite avertizează Kievul când sunt lansate rachete balistice, iar momentul este „conspicu” în contextul tensiunilor politice. Ce s-a întâmplat în noaptea atacului Potrivit materialului, sirenele de raid aerian ar fi pornit abia după ce cinci explozii zguduiseră deja capitala ucraineană. Atacul a inclus „peste o sută” de arme diferite, inclusiv drone cu propulsie și muniții rătăcitoare (drone care pot „pândi” zona înainte de a lovi ținta). Daily Mail mai scrie că cele cinci rachete balistice de tip Iskander ar fi fost lansate din regiunea Briansk din Rusia, aflată la granița cu Ucraina. În acest context, viteza mare și distanța scurtă până la Kiev pot reduce timpul de avertizare. Kievul spune că informațiile americane „încă” circulă Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat la Warsaw Security Forum că schimbul de informații cu SUA continuă și a sugerat că întârzierea ar putea fi explicată de tipul de armament folosit de Rusia. „Da, continuăm această cooperare. Și este adevărat că în atacul de aseară a existat o întârziere, dar este din cauza tipului special de armament folosit de partea rusă.” Context: „armistițiul energetic” și escaladarea atacurilor Articolul plasează episodul pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Kievului pentru concesii către Moscova și al discuțiilor despre un „armistițiu energetic”. Zelenski a spus că Ucraina nu a lovit rafinării rusești sau sectorul energetic după ce Trump a anunțat duminică un astfel de armistițiu, dar a acuzat Rusia că a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice și critice a Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a avertizat că încetinirea ajutorului pentru Ucraina și îngreunarea apărării împotriva rachetelor balistice „nu vor ajuta” la apropierea păcii. [...]
Donald Trump spune că ia în calcul retragerea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor controverse care riscă să complice relațiile diplomatice și să alimenteze o anchetă internă la Departamentul de Stat , potrivit HotNews . Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare revocarea lui Guilfoyle, președintele american a răspuns: „Analizăm situația.” Trump a mai spus că administrația „nu [este] mulțumită” de ea, conform CNBC, citat de aceeași sursă. De ce contează: un posibil recul operațional în diplomația SUA la Atena Semnalul public transmis de Trump sugerează că mandatul lui Guilfoyle la Atena ar putea deveni instabil, într-un moment în care ambasadorul este un canal-cheie de lucru între guverne. O eventuală retragere ar însemna, practic, reluarea procedurilor de numire și confirmare pentru un înlocuitor și o perioadă de tranziție care poate încetini agenda bilaterală. Declarațiile vin după o serie de dezvăluiri ale The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa ca ambasadoare, notează HotNews. Ce acuzații și episoade sunt invocate în spațiul public Potrivit relatării, The Wall Street Journal a scris că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Tot WSJ a publicat o relatare bazată pe înregistrări în care Guilfoyle ar fi spus că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și ar fi cerut unui om de afaceri american să-i procure o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos. Într-un fragment redat de HotNews, Guilfoyle îi spune omului de afaceri: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți. (...) O să te ajut să câștigi o grămadă de bani” Publicația mai notează că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea a acceptat cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri. Separat, WSJ a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) făcută cu cardul de credit înainte de audierea de confirmare din Senat, în iulie 2025, iar în schimb i-ar fi oferit acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Context: cine este Kimberly Guilfoyle Guilfoyle a fost logodită anterior cu Donald Trump Jr., iar după despărțire Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasador, potrivit HotNews. Ea a fost procuroare în California și a fost căsătorită cu actualul guvernator al statului, democratul Gavin Newsom, menționat ca posibil candidat la prezidențialele din 2028. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump nu a anunțat o decizie finală, ci doar că situația este „analizată”. Rămâne de văzut dacă administrația va iniția formal procedura de retragere și cum va evolua investigația inspectorului general al Departamentului de Stat, menționată în relatare. [...]
Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]
