Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a indicat posibile evoluții „în următoarea săptămână” în războiul cu Iranul, minimalizând durata conflictului și sugerând că o „victorie” ar fi aproape, potrivit news.ro. Mesajul a fost transmis joi, la Las Vegas, în cadrul unui eveniment de campanie.
Declarațiile au venit într-un format de masă rotundă cu tema „Fără taxe pe bacșișuri”, unde Trump a comparat conflictul actual cu alte războaie ale SUA care au durat mai mult.
„Au trecut două luni, adică două luni. Ați fost în alte războaie timp de 18 ani, patru ani. Și știți ceva? Vom avea victorie foarte curând.”
În același discurs, Trump a legat inflația de prețurile la energie și a sugerat că acestea ar putea reveni la nivelurile de dinainte de război. El a numit creșterea inflației „falsă”, atribuind-o combustibililor.
„Nu uitați, avem o inflație oarecum falsă din cauza combustibilului, a prețurilor la energie.”
Referindu-se la prețurile petrolului, Trump a revenit la conflict și a transmis un mesaj de așteptare pe termen scurt:
„Să vedem ce se întâmplă în următoarea săptămână sau cam așa.”
Comentariile vin după ce Trump își exprimase anterior optimismul privind încheierea unui acord cu Iranul, susținând că Teheranul ar fi dispus să facă lucruri pe care nu le-ar fi făcut cu două luni în urmă. În discursul de la Las Vegas, el a făcut și o trimitere electorală, sugerând că eventualele evoluții ar trebui să se reflecte în votul pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului.
Recomandate
Donald Trump neagă că un eventual acord SUA–Iran ar implica bani , în condițiile în care în spațiul public a apărut scenariul deblocării unor fonduri iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei), o mișcare cu potențial impact financiar și de sancțiuni, potrivit news.ro . Președintele american a scris pe platforma sa, Truth Social , că „nicio sumă de bani «nu va fi schimbată în vreun fel» între Statele Unite și Iran”, în eventualitatea încheierii unui acord în dosarul nuclear iranian, relatează AFP. Declarația vine după ce site-ul american Axios a dezvăluit că SUA ar lua în calcul deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de 20 de miliarde de dolari, în schimbul predării stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. În materialul citat de news.ro nu sunt oferite detalii suplimentare despre mecanismul deblocării sau despre stadiul discuțiilor. Mesaj separat despre Israel și Liban Tot pe Truth Social, Trump a afirmat că Statele Unite au interzis Israelului să bombardeze Libanul după intrarea în vigoare a unui armistițiu de zece zile între cele două țări vecine. „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au INTERDICȚIA să o facă din partea Statelor Unite, Ajunge!” [...]
Iranul spune că a redeschis complet Strâmtoarea Ormuz pentru nave comerciale pe durata armistițiului , o evoluție cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport maritim, potrivit Mediafax . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a transmis într-o postare pe platforma X că „trecerea pentru toate navele comerciale prin strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pentru perioada rămasă de armistițiu”, informație relatată de The Guardian și Reuters, conform aceleiași surse. Ce înseamnă operațional „redeschidere completă” Araghchi a precizat că tranzitul se va face pe „ruta coordonată” anunțată de Organizația Portuară și Maritimă a Iranului, în conformitate cu încetarea focului din Liban. În același timp, contextul rămâne fragil: deși există un armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran, care expiră marți, Iranul „nu a ridicat până acum blocada asupra căii navigabile”, mai notează Mediafax. Teheranul a mai spus că nu va exista „nicio înțelegere” atât timp cât Israelul atacă Libanul și a indicat anterior că strâmtoarea este deschisă națiunilor care colaborează cu armata sa. Reacția SUA: strâmtoarea deschisă, dar blocada rămâne Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat printr-o postare pe Truth Social, salutând anunțul privind redeschiderea, dar insistând că blocada impusă de Statele Unite navelor și porturilor iraniene rămâne „pe deplin în vigoare”. „Strâmtoarea Ormuz este complet deschisă și gata pentru afaceri și trecere deplină, dar blocada navală va rămâne în vigoare și va avea efect doar în ceea ce privește Iranul, până când tranzacția noastră cu Iranul va fi finalizată 100%!” Ce urmează: termen-limită și negocieri încă neclare Casa Albă a transmis că discuțiile privind o posibilă a doua rundă de negocieri de pace sunt „în desfășurare”, însă nu a fost confirmată nicio dată sau locație. Trump a declarat, la un eveniment în Nevada, că „războiul din Iran merge foarte bine” și că „ar trebui să se încheie destul de curând”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru toate navele reduce presiunea imediată asupra fluxurilor globale de petrol , însă tranzitul rămâne condiționat de un „traseu coordonat” cu autoritățile iraniene, pe fondul suspiciunilor că în zonă există încă mine marine, potrivit The Jerusalem Post . Președintele SUA, Donald Trump , a confirmat vineri, într-un mesaj pe Truth Social, că Iranul „a anunțat” redeschiderea completă a strâmtorii și că aceasta este „complet deschisă și gata de afaceri și de tranzit complet”. În același timp, Trump a precizat că blocada SUA asupra porturilor iraniene „va rămâne pe deplin în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Teheranul va fi „100% completă”, adăugând că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tranzit „deschis”, dar pe rută impusă de Teheran Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a anunțat anterior, într-o postare pe X (fostul Twitter), că toate navele vor putea traversa Strâmtoarea Hormuz după încetarea focului dintre Israel și Hezbollah. El a spus că, „în conformitate cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale este „declarată complet deschisă” pe perioada rămasă a armistițiului, însă numai „pe ruta coordonată” comunicată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran. Publicația notează că această cerință de coordonare a rutei indică faptul că în strâmtoare ar putea exista încă mine marine. Trump a afirmat ulterior că Iranul ar ajuta SUA să curețe strâmtoarea de toate minele amplasate. Riscul operațional: minele și incertitudinea privind capacitatea Iranului de deminare Materialul citează un raport The New York Times, potrivit căruia SUA nu ar fi fost încrezătoare în capacitatea Iranului de a curăța minele marine din Strâmtoarea Hormuz, oficiali americani considerând că regimul iranian nu știe unde au fost plasate minele. Raportul mai arată că Iranul ar fi folosit forțe descentralizate în timpul conflictului și pentru închiderea strâmtorii, cu ambarcațiuni mici implicate în minarea apelor și fără un lanț de comandă clar. Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca una dintre principalele rute maritime pentru petrol la nivel mondial, prin care trece aproximativ 20% din consumul global, ceea ce face ca orice restricție sau risc de securitate să aibă efecte directe asupra transportului și, implicit, asupra piețelor energetice. Publicația menționează că situația este în evoluție. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a tras în jos cotațiile petrolului, dar SUA menține blocada navală asupra Iranului , într-un semnal că riscul operațional pentru transportul de țiței rămâne condiționat de negocierile Washington–Teheran, potrivit Daily Mail . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe X că, „în linie cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale prin Strâmtoarea Hormuz este „complet deschisă” pentru restul perioadei de armistițiu, pe o rută coordonată comunicată anterior de organizația iraniană a porturilor și transportului maritim. Reacția pieței a fost imediată: petrolul Brent a scăzut cu 10% până la 89,11 dolari/baril (aprox. 409 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 11% la 84,11 dolari/baril (aprox. 386 lei), pe fondul speranțelor legate de un acord de pace SUA–Iran și al diminuării temerilor privind blocarea unei rute maritime critice pentru exporturile de petrol. Blocada SUA rămâne, deși Iranul anunță „trecere complet deschisă” Donald Trump a salutat anunțul Iranului pe Truth Social, însă a precizat că blocada navală americană va rămâne „în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până la finalizarea „tranzacției” dintre cele două părți. Președintele SUA a susținut că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tot Trump a afirmat că Iranul, „cu ajutorul SUA”, a îndepărtat sau îndepărtează toate minele marine din strâmtoare. Informația este prezentată ca declarație a președintelui american; în textul sursă nu apare o confirmare independentă din partea Iranului pentru acest detaliu. Negocieri SUA–Iran: discuții despre uraniu și fonduri deblocate În același flux de actualizări, Daily Mail notează că oficiali americani au vorbit despre negocieri pe baza unui plan de trei pagini pentru încheierea războiului, care ar putea include predarea uraniului îmbogățit de către Iran în schimbul a 20 miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) din fonduri deblocate, informație atribuită Axios. Publicația mai menționează că Trump a spus că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în acest weekend pentru o a doua rundă de discuții, înainte ca încetarea focului de două săptămâni să se apropie de expirare, marți. Potrivit unei surse familiarizate cu medierea, întâlnirea ar urma să aibă loc duminică, la Islamabad. Daily Mail precizează că nu există confirmare din partea Iranului pentru o concesie invocată de Trump privind predarea uraniului foarte îmbogățit. Mesaj către NATO : „stați departe” Pe fondul detensionării situației din Hormuz, Trump a lansat un nou atac la adresa NATO, susținând că a primit un apel din partea alianței cu o ofertă de ajutor, pe care a respins-o. În postarea sa, a cerut NATO să „stea departe” și a descris alianța drept „inutilă” când a fost nevoie. Pentru companii și piețe, combinația dintre redeschiderea anunțată a rutei și menținerea blocadei SUA indică o scădere a primei de risc pe termen scurt, dar și faptul că fluxurile comerciale rămân sensibile la evoluția negocierilor și la condițiile impuse de Washington. [...]
SUA ia în calcul deblocarea a 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) pentru a scoate din ecuație uraniul îmbogățit al Iranului , într-un posibil schimb „bani contra uraniu” aflat pe masa negocierilor, potrivit Axios . Miza economică și de reglementare este directă: o astfel de deblocare de fonduri ar testa limitele politice și practice ale relaxării controlului asupra activelor iraniene, inclusiv prin condiții privind utilizarea banilor. Negocierile se poartă pe baza unui plan de trei pagini menit să încheie războiul, iar discuțiile ar fi avansat în această săptămână, deși „diferențe semnificative” rămân, potrivit a doi oficiali americani și altor două surse informate. Președintele Donald Trump a declarat joi că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în weekend pentru o a doua rundă, cu discuții așteptate la Islamabad , probabil duminică, conform unei surse familiarizate cu medierea. Pakistan mediază, cu sprijin din culise din partea Egiptului și Turciei. Ce ar cumpăra, de fapt, cei 20 de miliarde de dolari Prioritatea administrației Trump este ca Iranul să nu mai poată accesa stocul de aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit din facilități nucleare subterane, în special cele 450 kg îmbogățite la o puritate de 60%. De cealaltă parte, Iranul are nevoie de bani, iar negocierile vizează atât soarta stocului, cât și cât din activele înghețate ar fi deblocate și în ce condiții ar putea fi folosite. Într-o etapă anterioară, SUA ar fi fost pregătite să elibereze 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 mld. lei) pentru achiziții de alimente, medicamente și alte bunuri umanitare, în timp ce Iranul ar fi cerut 27 de miliarde de dolari (aprox. 124,2 mld. lei). „Ultimul” nivel discutat este 20 de miliarde de dolari, iar unul dintre oficialii americani a spus că aceasta a fost o propunere a SUA; un alt oficial a descris conceptul „bani contra uraniu” drept „una dintre multe discuții”. Logistica uraniului și rolul monitorizării internaționale Un punct sensibil rămâne unde ajunge materialul nuclear. SUA ar fi cerut ca Iranul să accepte expedierea întregului material nuclear către SUA, în timp ce iranienii ar fi acceptat doar „diluarea” (down-blend, adică reducerea nivelului de îmbogățire) în interiorul Iranului. Un compromis aflat acum în discuție ar presupune: expedierea unei părți din uraniul foarte îmbogățit către o țară terță (nu neapărat SUA); „diluarea” unei alte părți în Iran, sub monitorizare internațională. Moratoriu la îmbogățire și condiții asupra infrastructurii nucleare Memorandumul de înțelegere (MOU) negociat ar include și un moratoriu „voluntar” asupra îmbogățirii uraniului de către Iran. SUA ar fi cerut în runda anterioară un moratoriu de 20 de ani, iar Iranul ar fi contraofertat cu cinci ani, mediatorii încercând încă să reducă diferența. În același cadru, Iranul ar urma să poată avea reactoare nucleare de cercetare pentru producția de izotopi medicali, dar ar pleda ca toate facilitățile nucleare să fie la suprafață; facilitățile subterane existente ar rămâne nefuncționale. De ce contează pentru bani: reacția politică și condiționarea utilizării fondurilor Acordul ar putea genera reacții negative din partea „șoimilor” anti-Iran, notează publicația, în condițiile în care republicanii și Trump l-au criticat anterior pe Barack Obama pentru eliberarea a zeci de miliarde de dolari către Iran în cadrul acordului nuclear din 2015. În acest context, administrația Trump ar putea insista pe limitarea modului în care Iranul poate folosi activele deblocate. Rămâne neclar dacă MOU acoperă explicit rachetele balistice ale Iranului și sprijinul pentru actori regionali aliați, subiecte pe care Israelul și republicanii „dur” din Washington au cerut anterior să fie incluse în orice negociere cu Teheranul. Ce spun actorii implicați Un oficial american citat de Axios a indicat că Iranul a făcut pași, dar insuficienți: „Iranul s-a mișcat. Dar nu suficient de departe. Ce este nevoie ca să se miște înainte, vom vedea.” Același oficial a susținut că Iranul vrea „20 de miliarde de dolari — și mult mai mult”, acces la vânzarea de petrol la prețuri de piață fără sancțiuni și reintrarea în sistemul financiar global, dar că ar dori să păstreze și programul de arme nucleare și finanțarea unor grupări precum Hamas. Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a transmis că discuțiile au fost „productive”, dar că SUA „nu vor negocia prin presă”, adăugând că „sursele anonime” care pretind că știu detalii despre discuții sensibile „nu au idee despre ce vorbesc”. Trump a declarat joi că Iranul ar fi fost de acord cu „o declarație foarte, foarte puternică” că nu va avea arme nucleare și că ar fi acceptat să dea SUA „praful nuclear”, referindu-se la stocul de uraniu îmbogățit. Tot el a spus că un acord este aproape și că, în lipsa lui, „focul reîncepe”, precizând că ar fi dispus să extindă încetarea focului dincolo de expirarea din 21 aprilie, dacă va fi necesar. Ce urmează Vineri, mediatorii pakistanez, egiptean și turc ar urma să aibă o întâlnire „quad” cu oficiali saudiți, pe marginea unui forum diplomatic în Turcia, axată pe eforturile de a intermedia un acord între SUA și Iran. În paralel, o nouă rundă de discuții directe este așteptată în weekend, cu Islamabad ca locație probabilă, potrivit sursei citate în material. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea imediată pe lanțurile energetice , după ce Iranul a transmis că tranzitul navelor comerciale este „complet deschis” pe durata armistițiului, o evoluție cu potențial de calmare a riscurilor logistice și de preț pentru petrol și gaze, potrivit HotNews . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi , a scris pe platforma X că măsura permite tranzitul „tuturor navelor comerciale” prin strâmtoare, „pe ruta coordonată”, așa cum fusese anunțată anterior de Organizația Porturilor și Transportului Maritim din Iran. Anunțul este prezentat în contextul încetării focului din Liban. De ce contează pentru piața energiei și transportul maritim Strâmtoarea Ormuz este o rută strategică pentru comerțul global cu energie, gestionând aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, conform informațiilor din articol. În același timp, războiul din Orientul Mijlociu a produs „cea mai mare întrerupere din istorie” a aprovizionării globale cu petrol și gaze, după blocarea traficului prin strâmtoare de către Iran. Iranul mai declarase anterior că strâmtoarea este deschisă pentru statele care cooperează cu armata sa. În material se menționează și că nu este clar dacă blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare după această decizie. Reacția SUA: strâmtoarea „deschisă”, dar blocada rămâne Președintele american Donald Trump a reacționat după anunțul Iranului, confirmând într-o postare pe Truth Social: „Iranul tocmai a anunțat că strâmtoarea este complet deschisă și pregătită pentru tranzit integral. Mulțumesc!” Ulterior, Trump a precizat că blocada impusă de SUA navelor și porturilor iraniene va „rămâne pe deplin în vigoare”, în pofida redeschiderii anunțate de Teheran, până când negocierile cu Iranul vor fi „finalizate în proporție de 100%”. Totuși, el a adăugat că se așteaptă ca procesul să „avanseze foarte rapid”, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”. Context: armistițiul din Liban și calendarul Încetarea focului din Liban a fost anunțată „ieri” și este prevăzută să dureze 10 zile, potrivit articolului. Separat, materialul notează că armistițiul dintre Statele Unite și Iran expiră pe 22 aprilie. În același context, este menționat că Keir Starmer și Emmanuel Macron urmează să co-prezideze o reuniune virtuală cu aproximativ 40 de lideri, grupul urmând să discute redeschiderea strâmtorii. [...]
