Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Donald Trump despre „mai mult foraj” în Marea Nordului readuc în prim-plan presiunea politică pe agenda energetică a Marii Britanii, în contextul tranziției de leadership de la Londra, potrivit Al Jazeera.
Președintele SUA a făcut primul său comentariu despre „probabilul următor lider” al Marii Britanii, descriindu-l pe Andy Burnham drept „extrem de liberal”. În același set de declarații, Trump a spus că Marea Britanie „moare” și a cerut intensificarea forajelor de petrol în Marea Nordului.
Contextul politic menționat de sursă este că premierul Keir Starmer a anunțat planuri de a se retrage, iar Andy Burnham este prezentat ca singurul candidat care să-i succeadă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul retragerii sau despre programul politic al lui Burnham.
Recomandate
Statele UE au dat undă verde acordului comercial cu SUA , ceea ce deschide calea pentru aplicarea noilor tarife înainte de termenul-limită de 4 iulie stabilit de Donald Trump, potrivit Mediafax . Miza imediată este evitarea unei escaladări tarifare și stabilirea unui cadru mai previzibil pentru companiile care exportă peste Atlantic. Aprobarea formală a statelor membre este prezentată drept ultimul pas legislativ din partea Uniunii Europene, după ce Parlamentul European își exprimase deja acordul la începutul lunii. Noile reguli ar urma să intre în vigoare la o zi după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ce se schimbă la tarife și acces pe piețe În baza acordului, „majoritatea exporturilor” Uniunii Europene către Statele Unite vor fi taxate cu un tarif de 15%. În oglindă, produsele industriale americane vor intra pe piața UE fără taxe vamale. Acordul mai prevede acces preferențial pe piața europeană pentru anumite produse agricole și produse pescărești din Statele Unite, conform informațiilor citate de Mediafax din Le Monde. Clauze de protecție pentru UE și termen de expirare Textul include garanții introduse de eurodeputați, care permit Comisiei Europene să suspende aplicarea înțelegerii dacă SUA nu își respectă obligațiile asumate. Aceeași opțiune ar exista și dacă Washingtonul adoptă decizii care afectează comerțul sau investițiile. Acordul este limitat în timp: va expira la sfârșitul anului 2029, dacă nu este reînnoit de cele două părți. Context: de ce a întârziat și ce urmează Aplicarea acordului a fost amânată „timp de mai multe luni”, pe fondul unor declarații ale lui Donald Trump privind Groenlanda și al unei decizii a Curții Supreme a SUA ; în plus, o instanță americană a anulat o parte dintre tarifele comerciale impuse de administrația Trump, mai notează materialul. Comisia Europeană susține că decizia confirmă angajamentul UE pentru o relație comercială „stabilă și predictibilă” cu Statele Unite, iar președinția Consiliului UE (deținută în prezent de Cipru) indică faptul că măsurile sunt gândite astfel încât UE să poată reacționa rapid dacă acordul nu este respectat. [...]
Germania vrea ca NATO să își asume un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , o mișcare care ar transforma sprijinul pentru Kiev dintr-o sumă de decizii naționale într-un semnal colectiv cu greutate politică și bugetară înaintea summitului Alianței din iulie, potrivit Adevărul . Propunerea a fost anunțată la Berlin de cancelarul german Friedrich Merz , după o reuniune cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierii Keir Starmer (Marea Britanie), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia). Merz a spus că obiectivul este ca summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, să transmită „un semnal clar” de sprijin pentru Ucraina în războiul cu Rusia. În același context, cancelarul german a susținut că, după summitul G7 de la Evian, există „o unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Moscovei că „a venit momentul” începerii negocierilor de pace. Presiune economică mai mare asupra Rusiei, pe agenda liderilor europeni Emmanuel Macron a afirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat în ultimele zile, inclusiv în privința disponibilității Washingtonului de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei. Liderul francez a remarcat că, pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun, iar SUA susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale. Keir Starmer a legat explicit evoluțiile de pe front și dificultățile economice ale Rusiei de necesitatea intensificării sancțiunilor: „Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei.” Ce urmează: Ankara și reuniunea „Coaliției Voluntarilor” Macron a spus că progresele recente trebuie consolidate atât la summitul NATO de la Ankara, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Giorgia Meloni a reafirmat susținerea pentru o „pace justă și durabilă”, argumentând că aceasta nu poate fi obținută fără garanții de securitate credibile și fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Donald Tusk a insistat, la rândul său, pe menținerea unității europene și transatlantice înaintea summitului NATO și a amintit că Polonia va găzdui în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei . [...]
Germania vrea ca NATO să își asume la summitul din iulie un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , într-o mișcare care ar consolida predictibilitatea sprijinului occidental și ar crește presiunea politică pentru menținerea fluxurilor de bani către Kiev, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a prezentat inițiativa miercuri, la Berlin, înaintea summitului NATO programat în iulie la Ankara, argumentând că un astfel de angajament ar transmite atât Ucrainei, cât și Rusiei un semnal că sprijinul european „nu scade” și că „Ucraina rămâne puternică”. La întâlnirea de la Berlin au participat liderii din Italia, Polonia și Regatul Unit, precum și președintele Franței, Emmanuel Macron. Merz a legat propunerea și de concluziile summitului G7 de la Evian, susținând că, la nivel transatlantic, există o unitate „așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și că „a venit momentul să începem negocierile de pace”. Mesajul politic: unitate transatlantică și disponibilitate pentru sancțiuni Emmanuel Macron a spus că europenii și americanii „se apropie din nou”, inclusiv în privința disponibilității SUA de a crește presiunea asupra Rusiei. Președintele francez a invocat faptul că, „pentru prima dată în 18 luni”, toți membrii G7 au semnat un text comun, iar Statele Unite susțin „integritatea teritorială a Ucrainei”, protecția infrastructurilor sale și sunt dispuse să impună sancțiuni împotriva Rusiei. Macron a indicat că aceste elemente ar trebui consolidate atât la summitul NATO din iulie, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Presiune economică pe Rusia, pe agenda aliaților Premierul britanic în exercițiu, Keir Starmer, a susținut că Rusia dă semne de slăbiciune și că ar trebui intensificată presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni, afirmând că economia rusă „slăbește și se prăbușește”. El a adăugat că sprijinul pentru Ucraina va rămâne o temă principală pe agenda NATO „peste două săptămâni”, menționând totodată că și-a prezentat demisia luni, după aproape doi ani în funcție. De partea sa, premierul italian Giorgia Meloni a reiterat sprijinul pentru „o pace justă și durabilă”, subliniind că sunt necesare garanții de securitate eficiente pentru Ucraina și că acest lucru nu este posibil fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că Polonia găzduiește joi și vineri, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei și a insistat asupra nevoii de „unitate” în comunitatea transatlantică înaintea summitului NATO de la Ankara. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, motivată explicit de relația personală cu Recep Tayyip Erdogan, riscă să accentueze tensiunile interne din Alianță și să complice coordonarea politică între membri, potrivit Economica . Președintele american a spus, într-o apariție publică la Washington alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte , că nu ar fi mers la summit „pentru majoritatea oamenilor”, dar a acceptat după un apel al liderului turc. Trump a prezentat decizia ca un gest „din respect pentru președintele Erdogan”, relatează Agerpres . În aceeași intervenție, Trump l-a elogiat pe Erdogan, pe care l-a numit „un mare lider” și „o persoană foarte puternică”, și a susținut că, în timpul recentei escaladări cu Iran, a respectat cererea acestuia de a sta deoparte de conflict. Totodată, Trump a afirmat: „Erdogan a făcut tot ce i-am cerut”. Context: mesajele către aliați, între laude și reproșuri Declarațiile favorabile la adresa Turciei au venit pe fondul criticilor lui Trump la adresa unor membri NATO – Spania, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit – pe care i-a acuzat că au criticat Statele Unite și că ar fi refuzat să ofere sprijin logistic în timpul războiului cu Iran, potrivit aceleiași relatări. În acest cadru, participarea la summit, justificată printr-o relație bilaterală, capătă o încărcătură politică suplimentară: semnalul transmis către ceilalți aliați este că accesul și influența pot depinde de raporturi personale, nu doar de poziții comune în interiorul NATO. [...]
Donald Trump condiționează negocierile cu Iranul de menținerea navigației fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , un mesaj care ridică miza pentru transportul maritim într-un coridor esențial pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media . Președintele american a scris pe Truth Social că Iranul ar fi informat SUA că nu percepe „taxe, costuri de asigurare” sau alte tarife pentru navele care tranzitează strâmtoarea, avertizând că, dacă acest lucru se dovedește fals, „negocierile s-ar încheia imediat”. Ce prevede înțelegerea și unde apare riscul de costuri noi Conform unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Teheranul se angajează să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe, timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei (și invers), transmite Agerpres. După această perioadă, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a susținut că Iranul va putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe acest coridor, adăugând că situația „nu va reveni la cea precedentă războiului”. Din perspectiva companiilor de transport și a clienților lor, o astfel de schimbare ar însemna costuri suplimentare pe o rută critică, cu potențial de a se reflecta în tarife și prime de risc. Fondurile iraniene înghețate și condițiile impuse de Washington În același mesaj, Trump a afirmat că SUA nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri iraniene înghețate în străinătate ca urmare a sancțiunilor americane. El a mai spus că o parte din fondurile aflate „sub controlul” SUA ar urma să fie alocate agricultorilor și crescătorilor de animale americani pentru achiziția de porumb, grâu, soia și alte produse, pe care Iranul să le primească prin cumpărare „exclusiv din Statele Unite”. Trump declarase anterior că fonduri iraniene înghețate, care ar urma să fie eliberate de Trezoreria SUA, vor intra într-un cont escrow (cont cu destinație controlată) administrat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru achiziții de materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Disputa privind inspecțiile AIEA, încă un punct de blocaj Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a avertizat că refuzul ar duce la eșecul negocierilor pentru un acord de pace final. Iranul a reafirmat însă miercuri că nu intenționează să accepte inspecții AIEA, contrazicând declarațiile lui Trump și ale directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Textul sursei indică și o reacție a viceministrului iranian de externe, Kazem Garibabadi, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include poziția completă. Ce urmează Din informațiile prezentate, două condiții rămân centrale pentru continuarea discuțiilor: menținerea tranzitului fără taxe în Strâmtoarea Ormuz (cel puțin în fereastra de 60 de zile din memorandum) și clarificarea regimului de inspecții AIEA. Orice escaladare pe una dintre aceste teme poate afecta atât negocierile politice, cât și costurile operaționale ale transportului maritim pe ruta dintre Golful Persic și Marea Arabiei. [...]
Întâlnirea Trump–Rutte testează cât de repede pot europenii să-și crească apărarea , pe fondul riscului ca tensiunile din NATO să escaladeze la summitul din iulie, potrivit TVR Info . Discuția dintre secretarul general al NATO, Mark Rutte , și președintele american Donald Trump este programată miercuri, la Washington, și se va concentra pe așteptările SUA înaintea summitului Alianței Nord-Atlantice de luna viitoare, în special pe cerințele Washingtonului privind o extindere rapidă a capacităților europene de apărare, relatează dpa, citată de Agerpres. Summitul NATO este preconizat pentru 7–8 iulie, la Ankara, și va reuni liderii celor 32 de state membre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe ca invitat. Presiune americană și riscul unei confruntări la summit Pe agenda discuțiilor se află și tensiunile crescânde din interiorul Alianței, după criticile SUA legate de lipsa de sprijin a unor aliați pentru campania militară americană împotriva Iranului. Înalți oficiali americani – între care secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de stat Marco Rubio – au calificat pozițiile aliaților drept „dezonorante” și au sugerat o posibilă reevaluare a relației Washingtonului cu NATO. Miza pentru Europa și Canada: angajamente concrete Pentru Mark Rutte, întâlnirea cu Donald Trump este descrisă ca o oportunitate de a reduce tensiunile înainte de summit și de a diminua riscul unei confruntări publice între președintele american și alți lideri ai alianței. Întrebarea centrală, notează dpa, este ce angajamente ar fi dispuși să își asume aliații europeni și Canada pentru a răspunde cerințelor Statelor Unite privind creșterea rapidă a capacităților de apărare. [...]
