Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru toate navele reduce presiunea imediată asupra fluxurilor globale de petrol, însă tranzitul rămâne condiționat de un „traseu coordonat” cu autoritățile iraniene, pe fondul suspiciunilor că în zonă există încă mine marine, potrivit The Jerusalem Post.
Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat vineri, într-un mesaj pe Truth Social, că Iranul „a anunțat” redeschiderea completă a strâmtorii și că aceasta este „complet deschisă și gata de afaceri și de tranzit complet”. În același timp, Trump a precizat că blocada SUA asupra porturilor iraniene „va rămâne pe deplin în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Teheranul va fi „100% completă”, adăugând că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”.
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a anunțat anterior, într-o postare pe X (fostul Twitter), că toate navele vor putea traversa Strâmtoarea Hormuz după încetarea focului dintre Israel și Hezbollah. El a spus că, „în conformitate cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale este „declarată complet deschisă” pe perioada rămasă a armistițiului, însă numai „pe ruta coordonată” comunicată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran.
Publicația notează că această cerință de coordonare a rutei indică faptul că în strâmtoare ar putea exista încă mine marine. Trump a afirmat ulterior că Iranul ar ajuta SUA să curețe strâmtoarea de toate minele amplasate.
Materialul citează un raport The New York Times, potrivit căruia SUA nu ar fi fost încrezătoare în capacitatea Iranului de a curăța minele marine din Strâmtoarea Hormuz, oficiali americani considerând că regimul iranian nu știe unde au fost plasate minele. Raportul mai arată că Iranul ar fi folosit forțe descentralizate în timpul conflictului și pentru închiderea strâmtorii, cu ambarcațiuni mici implicate în minarea apelor și fără un lanț de comandă clar.
Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca una dintre principalele rute maritime pentru petrol la nivel mondial, prin care trece aproximativ 20% din consumul global, ceea ce face ca orice restricție sau risc de securitate să aibă efecte directe asupra transportului și, implicit, asupra piețelor energetice. Publicația menționează că situația este în evoluție.
Recomandate
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a tras în jos cotațiile petrolului, dar SUA menține blocada navală asupra Iranului , într-un semnal că riscul operațional pentru transportul de țiței rămâne condiționat de negocierile Washington–Teheran, potrivit Daily Mail . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe X că, „în linie cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale prin Strâmtoarea Hormuz este „complet deschisă” pentru restul perioadei de armistițiu, pe o rută coordonată comunicată anterior de organizația iraniană a porturilor și transportului maritim. Reacția pieței a fost imediată: petrolul Brent a scăzut cu 10% până la 89,11 dolari/baril (aprox. 409 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 11% la 84,11 dolari/baril (aprox. 386 lei), pe fondul speranțelor legate de un acord de pace SUA–Iran și al diminuării temerilor privind blocarea unei rute maritime critice pentru exporturile de petrol. Blocada SUA rămâne, deși Iranul anunță „trecere complet deschisă” Donald Trump a salutat anunțul Iranului pe Truth Social, însă a precizat că blocada navală americană va rămâne „în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până la finalizarea „tranzacției” dintre cele două părți. Președintele SUA a susținut că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tot Trump a afirmat că Iranul, „cu ajutorul SUA”, a îndepărtat sau îndepărtează toate minele marine din strâmtoare. Informația este prezentată ca declarație a președintelui american; în textul sursă nu apare o confirmare independentă din partea Iranului pentru acest detaliu. Negocieri SUA–Iran: discuții despre uraniu și fonduri deblocate În același flux de actualizări, Daily Mail notează că oficiali americani au vorbit despre negocieri pe baza unui plan de trei pagini pentru încheierea războiului, care ar putea include predarea uraniului îmbogățit de către Iran în schimbul a 20 miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) din fonduri deblocate, informație atribuită Axios. Publicația mai menționează că Trump a spus că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în acest weekend pentru o a doua rundă de discuții, înainte ca încetarea focului de două săptămâni să se apropie de expirare, marți. Potrivit unei surse familiarizate cu medierea, întâlnirea ar urma să aibă loc duminică, la Islamabad. Daily Mail precizează că nu există confirmare din partea Iranului pentru o concesie invocată de Trump privind predarea uraniului foarte îmbogățit. Mesaj către NATO : „stați departe” Pe fondul detensionării situației din Hormuz, Trump a lansat un nou atac la adresa NATO, susținând că a primit un apel din partea alianței cu o ofertă de ajutor, pe care a respins-o. În postarea sa, a cerut NATO să „stea departe” și a descris alianța drept „inutilă” când a fost nevoie. Pentru companii și piețe, combinația dintre redeschiderea anunțată a rutei și menținerea blocadei SUA indică o scădere a primei de risc pe termen scurt, dar și faptul că fluxurile comerciale rămân sensibile la evoluția negocierilor și la condițiile impuse de Washington. [...]
Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru comerț, dar navele iraniene sunt în continuare vizate de blocada SUA , după ce președintele american Donald Trump a salutat anunțul Teheranului privind reluarea completă a traficului comercial, potrivit Ziarul Financiar . Trump a transmis pe platforma Truth Social că Iranul a anunțat că strâmtoarea este „complet deschisă” și „pregătită pentru trafic total”, mulțumind pentru această decizie. Informația este prezentată de ZF cu trimitere la Financial Times (FT). Ce se schimbă pentru transportul maritim și de ce contează Redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz reduce, cel puțin temporar, riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul comercial, după o perioadă în care „foarte puține nave comerciale” au tranzitat zona, pe fondul temerilor că Iranul ar putea viza transporturile, notează materialul. În același timp, mesajul Washingtonului indică faptul că relaxarea nu este generală: SUA mențin o măsură separată care afectează direct navele iraniene și operațiunile legate de porturile Iranului. Blocada SUA pentru navele iraniene rămâne în vigoare Potrivit textului, SUA „își aplică propriul blocaj asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene”. Trump a precizat că, deși strâmtoarea este deschisă și pregătită pentru activitate, „blocada navală va rămâne în vigoare în totalitate” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Iranul va fi finalizată „100%”. În același mesaj, Trump a susținut că procesul „ar trebui să se desfășoare foarte rapid”, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre conținutul acestei tranzacții. Contextul recent: taxe, permisiuni și blocarea petrolierelor ZF mai arată că Iranul declarase anterior că navele ar trebui să ceară permisiunea Islamic Revolutionary Guard Corps și să plătească o taxă pentru a traversa strâmtoarea. Săptămâna trecută, Iranul ar fi blocat trecerea petrolierelor ca răspuns la atacurile israeliene asupra Libanului, conform materialului. Articolul plasează evoluția în contextul unui armistițiu în Liban, în timpul căruia Teheranul a anunțat redeschiderea completă a strâmtorii pentru transportul comercial. [...]
China își calibrează diplomația față de Iran pentru a nu periclita summitul cu Trump , în condițiile în care războiul și blocada navală americană asupra porturilor iraniene cresc riscurile pentru aprovizionarea energetică a celui mai mare importator de țiței din lume, potrivit Reuters . Miza imediată pentru Beijing este dublă: să împingă către o încetare a focului fără să îndepărteze Teheranul și, în același timp, să păstreze un ton suficient de prudent încât întâlnirea dintre Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump , programată pentru 14-15 mai, să se desfășoare fără noi amânări. Analiști citați de Reuters spun că dependența Chinei de Orientul Mijlociu pentru aproximativ jumătate din necesarul de combustibil adaugă presiune asupra eforturilor diplomatice. Diplomație accelerată, critică publică temperată Reuters notează că Trump a creditat Beijingul pentru rolul jucat în aducerea Iranului la discuțiile de pace de weekendul trecut din Pakistan, ceea ce ar fi păstrat o anumită influență „din culise” a Chinei. În același timp, China a evitat să critice dur modul în care Trump gestionează conflictul, pe fondul unei amenințări „directe și în creștere” reprezentate de blocada navală americană asupra porturilor iraniene, potrivit analiștilor citați. Președintele Xi a ieșit din tăcere marți cu un plan de pace în patru puncte, care invocă coexistența pașnică, suveranitatea națională, statul de drept internațional și echilibrarea dezvoltării cu securitatea. După ce Trump a avertizat Iranul că „întreaga țară poate fi eliminată într-o noapte”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, nu a condamnat declarația, limitându-se la a spune că Beijingul este „profund îngrijorat” și cerând tuturor părților să joace un rol „constructiv” în detensionare. Eforturi pe mai multe canale, dar cu limite de influență În plan operațional, intensificarea este vizibilă: ministrul de Externe Wang Yi a avut „aproape 30” de convorbiri și întâlniri cu omologi care caută o încetare a focului, conform unui calcul Reuters, iar emisarul special Zhai Jun a vizitat cinci capitale din Golf și din lumea arabă. Zhai a declarat reporterilor că, la un moment dat, a călătorit pe șosea pentru a evita spațiul aerian disputat și că a putut auzi sirene de raid aerian. Xi și-a anunțat planul de pace într-o întâlnire cu prințul moștenitor din Abu Dhabi, șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, într-un demers de aprofundare a relațiilor cu un rival al Iranului, în timp ce Beijingul încearcă să împingă Teheranul către dialog, potrivit Reuters. Totuși, aceeași sursă subliniază că pârghiile Chinei sunt limitate de lipsa unei prezențe militare în Orientul Mijlociu care să-i susțină mesajele. Unii observatori descriu activismul diplomatic drept mai degrabă „teatru” decât politică externă cu efect direct, iar Patricia Kim (Brookings Institution) spune că, deși Iranul ar fi cerut Chinei să fie garant al unei încetări a focului, Beijingul nu ar fi arătat interes pentru un astfel de rol. Summitul Trump–Xi: miză economică, agendă îngustă În paralel cu dosarul Iran, Reuters scrie că Beijingul ar urmări la summit avansarea obiectivelor pe comerț și a pozițiilor sale privind Taiwanul, iar o persoană familiarizată cu gândirea Chinei descrie abordarea dominantă drept una de „a-l unge” pe Trump și de a păstra „stabilitatea strategică”. Pe componenta economică, analiștii citați anticipează că la întâlnire China ar putea accepta să cumpere aeronave Boeing și să facă achiziții agricole semnificative. Reuters precizează că un potențial acord pentru avioane, blocat ani la rând din motive de reglementare, ar putea deveni cel mai mare de acest tip din istorie. În același timp, discuțiile ar urma să rămână „înguste”, evitând subiecte ambițioase precum guvernanța inteligenței artificiale, accesul pe piață și supracapacitatea în producție, iar Scott Kennedy (Center for Strategic and International Studies) apreciază că nu există șanse pentru un „mare târg” între cele două puteri. Contextul conflictului, potrivit Reuters, este că războiul a fost lansat de SUA și Israel pe 28 februarie și continuă să se prelungească, ceea ce amplifică urgența Beijingului de a-și proteja atât interesele energetice, cât și fereastra diplomatică a summitului din mai. [...]
Donald Trump neagă că un eventual acord SUA–Iran ar implica bani , în condițiile în care în spațiul public a apărut scenariul deblocării unor fonduri iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei), o mișcare cu potențial impact financiar și de sancțiuni, potrivit news.ro . Președintele american a scris pe platforma sa, Truth Social , că „nicio sumă de bani «nu va fi schimbată în vreun fel» între Statele Unite și Iran”, în eventualitatea încheierii unui acord în dosarul nuclear iranian, relatează AFP. Declarația vine după ce site-ul american Axios a dezvăluit că SUA ar lua în calcul deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de 20 de miliarde de dolari, în schimbul predării stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. În materialul citat de news.ro nu sunt oferite detalii suplimentare despre mecanismul deblocării sau despre stadiul discuțiilor. Mesaj separat despre Israel și Liban Tot pe Truth Social, Trump a afirmat că Statele Unite au interzis Israelului să bombardeze Libanul după intrarea în vigoare a unui armistițiu de zece zile între cele două țări vecine. „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au INTERDICȚIA să o facă din partea Statelor Unite, Ajunge!” [...]
Iranul spune că a redeschis complet Strâmtoarea Ormuz pentru nave comerciale pe durata armistițiului , o evoluție cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport maritim, potrivit Mediafax . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a transmis într-o postare pe platforma X că „trecerea pentru toate navele comerciale prin strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pentru perioada rămasă de armistițiu”, informație relatată de The Guardian și Reuters, conform aceleiași surse. Ce înseamnă operațional „redeschidere completă” Araghchi a precizat că tranzitul se va face pe „ruta coordonată” anunțată de Organizația Portuară și Maritimă a Iranului, în conformitate cu încetarea focului din Liban. În același timp, contextul rămâne fragil: deși există un armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran, care expiră marți, Iranul „nu a ridicat până acum blocada asupra căii navigabile”, mai notează Mediafax. Teheranul a mai spus că nu va exista „nicio înțelegere” atât timp cât Israelul atacă Libanul și a indicat anterior că strâmtoarea este deschisă națiunilor care colaborează cu armata sa. Reacția SUA: strâmtoarea deschisă, dar blocada rămâne Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat printr-o postare pe Truth Social, salutând anunțul privind redeschiderea, dar insistând că blocada impusă de Statele Unite navelor și porturilor iraniene rămâne „pe deplin în vigoare”. „Strâmtoarea Ormuz este complet deschisă și gata pentru afaceri și trecere deplină, dar blocada navală va rămâne în vigoare și va avea efect doar în ceea ce privește Iranul, până când tranzacția noastră cu Iranul va fi finalizată 100%!” Ce urmează: termen-limită și negocieri încă neclare Casa Albă a transmis că discuțiile privind o posibilă a doua rundă de negocieri de pace sunt „în desfășurare”, însă nu a fost confirmată nicio dată sau locație. Trump a declarat, la un eveniment în Nevada, că „războiul din Iran merge foarte bine” și că „ar trebui să se încheie destul de curând”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]
SUA ia în calcul deblocarea a 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) pentru a scoate din ecuație uraniul îmbogățit al Iranului , într-un posibil schimb „bani contra uraniu” aflat pe masa negocierilor, potrivit Axios . Miza economică și de reglementare este directă: o astfel de deblocare de fonduri ar testa limitele politice și practice ale relaxării controlului asupra activelor iraniene, inclusiv prin condiții privind utilizarea banilor. Negocierile se poartă pe baza unui plan de trei pagini menit să încheie războiul, iar discuțiile ar fi avansat în această săptămână, deși „diferențe semnificative” rămân, potrivit a doi oficiali americani și altor două surse informate. Președintele Donald Trump a declarat joi că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în weekend pentru o a doua rundă, cu discuții așteptate la Islamabad , probabil duminică, conform unei surse familiarizate cu medierea. Pakistan mediază, cu sprijin din culise din partea Egiptului și Turciei. Ce ar cumpăra, de fapt, cei 20 de miliarde de dolari Prioritatea administrației Trump este ca Iranul să nu mai poată accesa stocul de aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit din facilități nucleare subterane, în special cele 450 kg îmbogățite la o puritate de 60%. De cealaltă parte, Iranul are nevoie de bani, iar negocierile vizează atât soarta stocului, cât și cât din activele înghețate ar fi deblocate și în ce condiții ar putea fi folosite. Într-o etapă anterioară, SUA ar fi fost pregătite să elibereze 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 mld. lei) pentru achiziții de alimente, medicamente și alte bunuri umanitare, în timp ce Iranul ar fi cerut 27 de miliarde de dolari (aprox. 124,2 mld. lei). „Ultimul” nivel discutat este 20 de miliarde de dolari, iar unul dintre oficialii americani a spus că aceasta a fost o propunere a SUA; un alt oficial a descris conceptul „bani contra uraniu” drept „una dintre multe discuții”. Logistica uraniului și rolul monitorizării internaționale Un punct sensibil rămâne unde ajunge materialul nuclear. SUA ar fi cerut ca Iranul să accepte expedierea întregului material nuclear către SUA, în timp ce iranienii ar fi acceptat doar „diluarea” (down-blend, adică reducerea nivelului de îmbogățire) în interiorul Iranului. Un compromis aflat acum în discuție ar presupune: expedierea unei părți din uraniul foarte îmbogățit către o țară terță (nu neapărat SUA); „diluarea” unei alte părți în Iran, sub monitorizare internațională. Moratoriu la îmbogățire și condiții asupra infrastructurii nucleare Memorandumul de înțelegere (MOU) negociat ar include și un moratoriu „voluntar” asupra îmbogățirii uraniului de către Iran. SUA ar fi cerut în runda anterioară un moratoriu de 20 de ani, iar Iranul ar fi contraofertat cu cinci ani, mediatorii încercând încă să reducă diferența. În același cadru, Iranul ar urma să poată avea reactoare nucleare de cercetare pentru producția de izotopi medicali, dar ar pleda ca toate facilitățile nucleare să fie la suprafață; facilitățile subterane existente ar rămâne nefuncționale. De ce contează pentru bani: reacția politică și condiționarea utilizării fondurilor Acordul ar putea genera reacții negative din partea „șoimilor” anti-Iran, notează publicația, în condițiile în care republicanii și Trump l-au criticat anterior pe Barack Obama pentru eliberarea a zeci de miliarde de dolari către Iran în cadrul acordului nuclear din 2015. În acest context, administrația Trump ar putea insista pe limitarea modului în care Iranul poate folosi activele deblocate. Rămâne neclar dacă MOU acoperă explicit rachetele balistice ale Iranului și sprijinul pentru actori regionali aliați, subiecte pe care Israelul și republicanii „dur” din Washington au cerut anterior să fie incluse în orice negociere cu Teheranul. Ce spun actorii implicați Un oficial american citat de Axios a indicat că Iranul a făcut pași, dar insuficienți: „Iranul s-a mișcat. Dar nu suficient de departe. Ce este nevoie ca să se miște înainte, vom vedea.” Același oficial a susținut că Iranul vrea „20 de miliarde de dolari — și mult mai mult”, acces la vânzarea de petrol la prețuri de piață fără sancțiuni și reintrarea în sistemul financiar global, dar că ar dori să păstreze și programul de arme nucleare și finanțarea unor grupări precum Hamas. Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a transmis că discuțiile au fost „productive”, dar că SUA „nu vor negocia prin presă”, adăugând că „sursele anonime” care pretind că știu detalii despre discuții sensibile „nu au idee despre ce vorbesc”. Trump a declarat joi că Iranul ar fi fost de acord cu „o declarație foarte, foarte puternică” că nu va avea arme nucleare și că ar fi acceptat să dea SUA „praful nuclear”, referindu-se la stocul de uraniu îmbogățit. Tot el a spus că un acord este aproape și că, în lipsa lui, „focul reîncepe”, precizând că ar fi dispus să extindă încetarea focului dincolo de expirarea din 21 aprilie, dacă va fi necesar. Ce urmează Vineri, mediatorii pakistanez, egiptean și turc ar urma să aibă o întâlnire „quad” cu oficiali saudiți, pe marginea unui forum diplomatic în Turcia, axată pe eforturile de a intermedia un acord între SUA și Iran. În paralel, o nouă rundă de discuții directe este așteptată în weekend, cu Islamabad ca locație probabilă, potrivit sursei citate în material. [...]
