Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru toate navele reduce presiunea imediată asupra fluxurilor globale de petrol, însă tranzitul rămâne condiționat de un „traseu coordonat” cu autoritățile iraniene, pe fondul suspiciunilor că în zonă există încă mine marine, potrivit The Jerusalem Post.
Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat vineri, într-un mesaj pe Truth Social, că Iranul „a anunțat” redeschiderea completă a strâmtorii și că aceasta este „complet deschisă și gata de afaceri și de tranzit complet”. În același timp, Trump a precizat că blocada SUA asupra porturilor iraniene „va rămâne pe deplin în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Teheranul va fi „100% completă”, adăugând că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”.
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a anunțat anterior, într-o postare pe X (fostul Twitter), că toate navele vor putea traversa Strâmtoarea Hormuz după încetarea focului dintre Israel și Hezbollah. El a spus că, „în conformitate cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale este „declarată complet deschisă” pe perioada rămasă a armistițiului, însă numai „pe ruta coordonată” comunicată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran.
Publicația notează că această cerință de coordonare a rutei indică faptul că în strâmtoare ar putea exista încă mine marine. Trump a afirmat ulterior că Iranul ar ajuta SUA să curețe strâmtoarea de toate minele amplasate.
Materialul citează un raport The New York Times, potrivit căruia SUA nu ar fi fost încrezătoare în capacitatea Iranului de a curăța minele marine din Strâmtoarea Hormuz, oficiali americani considerând că regimul iranian nu știe unde au fost plasate minele. Raportul mai arată că Iranul ar fi folosit forțe descentralizate în timpul conflictului și pentru închiderea strâmtorii, cu ambarcațiuni mici implicate în minarea apelor și fără un lanț de comandă clar.
Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca una dintre principalele rute maritime pentru petrol la nivel mondial, prin care trece aproximativ 20% din consumul global, ceea ce face ca orice restricție sau risc de securitate să aibă efecte directe asupra transportului și, implicit, asupra piețelor energetice. Publicația menționează că situația este în evoluție.
Recomandate
Declarațiile lui Trump despre un acord al Iranului de a renunța la arma nucleară vin pe fondul unei noi escaladări în Golf, care a împins prețul petrolului în sus și a menținut Strâmtoarea Hormuz în mare parte închisă , potrivit Daily Mail . Președintele SUA a spus că Teheranul „a fost de acord” să nu dețină o armă nucleară, dar a admis că Iranul „își poate schimba” poziția. Trump a făcut afirmațiile într-un interviu pe podcastul „Pod Force One”, unde a susținut că liderul Iranului este implicat în discuțiile de pace cu Washingtonul și că „probabil” se va întâlni cu ayatollahul „la un moment dat”, în funcție de cum evoluează negocierile. El a adăugat că SUA nu au „nevoie de trupe la sol acum”. De ce contează: riscul de șoc pe energie rămâne ridicat În aceeași zi, ostilitățile din Golf au reizbucnit, iar un atac iranian cu rachete a avariat aeroportul din Kuweit, în timp ce armata americană a efectuat lovituri în apropierea Strâmtorii Hormuz. Publicația notează că aceste evoluții au „testat” un armistițiu fragil și au urcat prețul petrolului cu peste 2%, în condițiile în care strâmtoarea rămâne în mare parte închisă la mai bine de trei luni după primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului. Suspendarea zborurilor pe aeroportul internațional din Kuweit a fost urmată de reluarea operațiunilor din Terminalul 4, după evaluarea pagubelor și măsuri de siguranță, potrivit autorităților kuweitiene citate. Bahrain a anunțat interceptarea a trei rachete și mai multor drone, iar Iranul a susținut că a atacat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, precum și o bază aeriană și elicoptere într-un alt stat din regiune (nespecificat). Negocieri contestate public și condiții puse de Teheran Pe fondul informațiilor din presa iraniană că negociatorii Teheranului ar fi oprit comunicarea cu mediatorii armistițiului, Trump a respins public aceste relatări pe Truth Social, afirmând că discuțiile au continuat „în mod continuu”, inclusiv „astăzi”. Daily Mail mai relatează că, în cadrul oricărui acord, Iranul ar urmări, între altele, oprirea luptelor în Liban, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări pentru exporturile de țiței, ridicarea unei blocade americane asupra porturilor și păstrarea influenței asupra strâmtorii. În paralel, un consilier militar al liderului suprem iranian a avertizat că noi atacuri americane ar fi întâmpinate cu „un potop de rachete și drone”. Context regional: tensiuni cu Israel și Liban Trump a mai spus că a avut un schimb dur de replici cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și s-a declarat nemulțumit de luptele Israelului cu Libanul, deși a afirmat că relația dintre ei rămâne bună. În același timp, Israelul a continuat loviturile în sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat interceptarea unei „aeronave ostile” care a intrat în nordul Israelului. Pentru piețe, mesajul central rămâne contradicția dintre semnalele politice de „progres” și realitatea operațională din regiune: atacuri, rute maritime afectate și o Strâmtoare Hormuz încă puternic perturbată, cu efect direct asupra prețului energiei și a transportului maritim. [...]
România își deschide bazele pentru operațiuni defensive în Orientul Mijlociu , într-un semnal de aliniere la cererea Washingtonului ca Europa să își asume un rol mai mare în securitatea globală, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii militare românești pentru „activități defensive” legate de tensiunile cu Iranul și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . Sprijinul invocat de șefa diplomației include operațiuni precum realimentarea aeriană și, potrivit declarațiilor sale, nu presupune intrarea României într-un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Miza: securitate și rute comerciale În interviu, Țoiu a argumentat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții în crize care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, în contextul sensibilității Strâmtorii Hormuz pentru transporturile maritime. Declarațiile vin pe fondul solicitărilor administrației Trump ca aliații europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, notează jurnaliștii Fox News. Angajamente de apărare: de la 2% la o medie de 3,4% din PIB Ministrul interimar a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. Totodată, Țoiu a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a insistat asupra nevoii unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Context separat: incidentul cu drona din Galați și disputa de la ONU În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați , afirmând că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”, sugerând inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării rolul unui membru permanent al Consiliului de Securitate în menținerea păcii „în timp ce acționează ca stat agresor”. Potrivit ministrului, Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României, iar Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din iulie vine cu presiune pentru „schimbări semnificative” în Alianță , într-un moment în care statele membre sunt așteptate să prezinte cum vor ajunge la ținta de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în fața unei comisii parlamentare, că președintele SUA „va participa la următorul summit al NATO” și că, deși Washingtonul rămâne în Alianță, „NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Reuniunea este programată pentru 7-8 iulie, în Turcia, și va aduna cele 32 de state membre în capitala Ankara. Rubio a calificat summitul drept „cel mai important din istoria organizației”, argumentând că există „chestiuni care trebuie clarificate și soluționate”. Ținta de 5% din PIB: evaluare la Ankara În contextul presiunilor americane asupra aliaților europeni, Agerpres amintește că la summitul precedent, desfășurat anul trecut la Haga, Trump a obținut acordul aliaților (cu excepția Spaniei) pentru creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, etapizat până în 2035. Potrivit informațiilor din material, procentul este defalcat astfel: 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare; 1,5% din PIB pentru investiții conexe apărării (infrastructură critică, consolidarea industriei de apărare, apărare cibernetică etc.). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că la Ankara se va evalua modul în care statele membre intenționează să atingă obiectivul, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. Context geopolitic: Ucraina rămâne pe agendă Materialul mai notează că Trump îi critică frecvent pe aliații europeni, inclusiv în legătură cu poziționarea acestora față de războiul lansat de SUA împreună cu Israelul împotriva Iranului. Tot la summitul din Ankara, NATO urmează să își reconfirme angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe la reuniune. [...]
Ieșirea la suprafață a tensiunilor Trump–Netanyahu complică eforturile SUA de a impune un armistițiu regional , după ce președintele american a confirmat că l-a numit „nebun” pe premierul israelian într-o convorbire telefonică legată de luptele din Liban, potrivit Reuters . Donald Trump a făcut declarația într-un interviu difuzat miercuri, la podcastul „Pod Force One”, fiind întrebat despre o relatare Axios care susținea că discuția a fost presărată cu injurii și că Trump l-ar fi acuzat pe Netanyahu de nerecunoștință. Președintele american a confirmat că a folosit expresia, dar a spus că nu era „furios”, ci „puțin deranjat” de „luptele constante” ale Israelului cu Libanul, adăugând că, în ansamblu, se înțelege „foarte bine” cu Netanyahu. Potrivit Axios, citat de Reuters, un oficial american neidentificat a descris convorbirea de luni în termeni duri, inclusiv cu afirmații că Israelul ar fi devenit tot mai impopular din cauza escaladării. Reuters notează că Trump a rezumat mesajul către Netanyahu astfel: la un moment dat i-ar fi spus „Bibi, trebuie să oprim asta”. Netanyahu minimizează ruptura, dar miza este negocierea unui acord mai larg Întrebat despre relatarea Axios, Benjamin Netanyahu a refuzat să ofere detalii despre conversație, însă a susținut că relația sa cu Trump „nu s-a schimbat”. Într-un interviu la CNBC, premierul israelian a vorbit despre „dezacorduri tactice” și a insistat că cei doi au „obiective comune” și găsesc „întotdeauna o cale” de a-și rezolva diferențele. Dincolo de schimbul de replici, episodul apare într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină oprirea ostilităților pe mai multe fronturi. Iranul a transmis că nu va accepta un acord cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului început la finalul lui februarie de Trump și Netanyahu decât dacă un eventual armistițiu ar include și Libanul, pe care Israelul l-a invadat în martie, în contextul confruntării cu Hezbollah. Luptele continuă, în pofida unui acord mediat de SUA Reuters relatează că ostilitățile au continuat chiar și după un acord mediat de SUA, anunțat luni, care ar fi dus la reducerea unor atacuri: Israelul ar fi făcut un pas înapoi de la lovirea suburbiilor sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah, iar gruparea ar fi oprit atacurile transfrontaliere. Miercuri, lovituri israeliene cu drone au ucis cel puțin șase persoane în sudul Libanului și au vizat o mașină la sud de Beirut, potrivit unor surse de securitate libaneze citate de Reuters. Israelul a declarat că a interceptat un „aparat ostil”, probabil lansat de Hezbollah. Trump își apără decizia de a ataca Iranul și politica față de acordul din 2015 În același interviu, Trump a respins ideea că Netanyahu l-ar fi „păcălit” să atace Iranul, afirmând că el a fost inițiatorul și justificând decizia prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. Totodată, a susținut că Israelul ar fi fost într-o poziție mult mai proastă dacă SUA nu ar fi ieșit, în 2018, din acordul nuclear din 2015 . Reuters amintește că, după retragerea SUA din acord, Iranul a acumulat stocuri de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru armament, iar criticii lui Trump susțin că Teheranul este acum mai aproape de a produce o armă nucleară și că va fi dificil de negociat un acord „mai bun”. [...]
Escaladarea din Golf a împins prețul petrolului în sus cu peste 1% la deschiderea piețelor , pe fondul unui nou val de atacuri atribuite Iranului și al blocajului din negocierile Washington–Teheran, potrivit News . Mișcarea vine într-un context în care Strâmtoarea Ormuz este „în mare parte” închisă traficului maritim, iar riscul de întreruperi logistice rămâne ridicat. Ce s-a întâmplat în Golf și de ce contează pentru energie Comandamentul Central al SUA a anunțat că atacuri cu rachete iraniene asupra Bahrainului, Kuweitului și altor ținte regionale au fost fie dejucate, fie au eșuat. Concret, două rachete lansate către Kuweit „nu au atins ținta sau s-au dezintegrat în zbor”, iar trei rachete îndreptate către Bahrain au fost interceptate. Armata americană a mai transmis că a doborât drone iraniene care vizau nave civile în apele regionale și forțe americane din Kuweit și că a efectuat lovituri asupra insulei Qeshm, lângă Strâmtoarea Ormuz, după tentative de atac din partea Iranului. Pe fondul acestor evoluții, prețurile petrolului au crescut cu peste 1% la deschiderea piețelor miercuri, în condițiile în care conflictul rămâne blocat într-un „impas” sub un armistițiu fragil, iar Ormuz – rută care gestiona înainte de război o cincime din traficul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate – este în mare parte închisă. Negocierile SUA–Iran: acord provizoriu, dar nesemnat Iranul și SUA au declarat săptămâna trecută că au ajuns la un acord inițial provizoriu pentru oprirea războiului, însă documentul nu a fost semnat. Mass-media iraniană a relatat că Teheranul nu a comunicat cu Washingtonul de câteva zile, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că negocierile continuă. În paralel, discuțiile includ și dosarul nuclear. Trump a afirmat că împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare este prioritatea sa principală, în timp ce Iranul neagă că dezvoltă o bombă nucleară și spune că programul are scopuri pașnice. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în fața parlamentarilor că SUA ar accepta ridicarea sancțiunilor doar dacă Iranul renunță la activitatea sa nucleară. Efecte colaterale: Liban, transport maritim și lanțuri de aprovizionare În Liban, Israelul a continuat atacurile asupra unor orașe din sud, potrivit unor surse din serviciile de securitate libaneze, în pofida unui armistițiu parțial mediat de SUA, anunțat luni. Materialul menționează că 1,2 milioane de persoane au fost strămutate, iar o dronă israeliană deasupra Beirutului a menținut populația în alertă. Pe mare, grupul MSC a anunțat că una dintre navele sale a fost lovită de două proiectile în portul Umm Qasr din Irak. Totodată, UNICEF a avertizat că scumpirea transportului și întreruperile din lanțurile de aprovizionare îngreunează livrarea de ajutor vital în mai multe zone, inclusiv Gaza și Liban. Ce urmează Din informațiile disponibile, direcția imediată depinde de două variabile: dacă atacurile din Golf continuă și dacă acordul provizoriu SUA–Iran se transformă într-un document semnat. Până atunci, combinația dintre risc militar în jurul Strâmtorii Ormuz și blocaj diplomatic rămâne un factor de presiune pentru piețele de energie și pentru costurile de transport. [...]
Kuweitul încearcă să limiteze riscul de escaladare regională după ce a respins acuzațiile Iranului că teritoriul sau spațiul său aerian ar fi fost folosite ca bază pentru atacuri împotriva Teheranului, pe fondul unor lovituri americane asupra unui petrolier iranian și a insulei Qeshm din Golf, potrivit Agerpres . Ministerul de Externe al Kuweitului a transmis că „neagă categoric” orice utilizare a teritoriului sau a spațiului aerian kuweitian pentru „orice act ostil împotriva oricărei țări”. Declarația îi aparține ministrului adjunct de externe, Hamad Suleiman al-Mashaan , care a calificat acuzațiile iraniene drept „false, nefondate și fără nicio dovadă”. Contextul: atacuri asupra Kuweitului și reacția diplomatică În același timp, statul din Golf a fost ținta unei noi serii de atacuri soldate cu un mort și zeci de răniți. Ca represalii, Kuweitul a decis miercuri expulzarea a doi membri ai ambasadei Iranului. Separat, drone iraniene au lovit miercuri aeroportul din Kuweit, într-un atac descris ca primul mortal din Golf de la intrarea în vigoare a unui acord de încetare a focului. Potrivit informațiilor citate, un cetățean indian a fost ucis, iar peste 60 de persoane au fost rănite. Impact operațional: aeroportul, afectat temporar Atacul a vizat un terminal al aeroportului, iar ambasada Indiei a indicat că victima era un pasager indian. Autoritățile kuweitiene au anunțat că 63 de persoane au fost spitalizate. Ministerul Sănătății din Kuweit a precizat că printre răniți se numără civili, angajați ai aeroportului și călători, cu leziuni grave, inclusiv traumatisme craniene, hemoragii cerebrale, amputări și răni provocate de explozii. Traficul aerian a fost suspendat pentru câteva ore, înainte de a fi reluat treptat. [...]
