Știri
Știri din categoria Externe
Tensiunile dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski riscă să afecteze direct sprijinul militar și de informații al SUA pentru Ucraina, într-un moment în care Kievul se pregătește pentru o nouă iarnă de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit HotNews, care citează o analiză Reuters.
Ruptura s-a adâncit pe fondul nemulțumirii lui Trump legate de costurile ridicate ale energiei, pe care le pune parțial pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. În paralel, o întrerupere a serviciilor de internet prin satelit furnizate de SUA a alimentat temeri că Ucraina ar putea deveni mai vulnerabilă în fața loviturilor rusești.
Zelenski a răspuns cu critici publice neobișnuit de dure la adresa lui Trump, sugerând că Washingtonul ar favoriza acum Rusia. Totodată, liderul ucrainean a spus că Ucraina va ignora cererea lui Trump de a opri atacurile asupra țintelor energetice rusești, invocând loviturile continue ale Rusiei.
Un punct major de fricțiune îl reprezintă blocarea de către Trump a sancțiunilor împotriva Rusiei chiar înainte ca acestea să intre în vigoare. The New York Times notează că decretul nu explică de ce renunțarea la sancțiuni ar fi în interesul SUA și nici nu prezintă argumente în fața Congresului pentru derogări.
Zelenski a avertizat că această decizie ar putea încuraja Rusia să continue atacurile, în timp ce, la Moscova, un consilier al lui Vladimir Putin a numit momentul „istoric”.
În acest context, Reuters enumeră câteva direcții în care Trump ar putea merge mai departe, cu efecte directe asupra capacității de apărare a Ucrainei:
Miza imediată pentru Kiev este accesul la informații și la infrastructură tehnologică esențială. Fără informațiile serviciilor secrete americane, Ucraina ar putea avea dificultăți mai mari în detectarea și contracararea atacurilor cu rachete și drone, mai ales împotriva rețelelor energetice vizate frecvent iarna.
Trump susține că SUA continuă să împărtășească informații cu Ucraina, însă Zelenski a declarat pentru NPR că oficiali americani i-ar fi avertizat pe comandanții ucraineni că fluxul de informații ar putea fi redus sau întrerupt.
Separat, Reuters relatează că sistemul ucrainean Starshield (varianta militară a Starlink, operată de SpaceX) a fost întrerupt în urma unui ordin descris de oficiali drept provenind de la Casa Albă. Serviciul a fost parțial restabilit, dar episodul a scos în evidență dependența Ucrainei de tehnologie controlată de companii americane și, implicit, de decizii politice la Washington.
Analiza indică faptul că deteriorarea relației nu e doar un conflict de stil între lideri, ci poate produce consecințe concrete pe front și în apărarea infrastructurii critice. Daniel Fried, fost înalt oficial al Departamentului de Stat, spune că nu este clar dacă Washingtonul se îndepărtează definitiv de Ucraina, dar avertizează că efectele se văd deja în perspectivele de încheiere a războiului început odată cu invazia pe scară largă din 2022.
În același timp, Kievul încearcă să mențină canalele deschise: doi oficiali ucraineni au declarat pentru Reuters că Ucraina vrea să continue dialogul cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Trump a afirmat, la rândul său, că va continua să lucreze atât cu Zelenski, cât și cu Putin.
Un potențial factor de frânare rămâne Congresul: Trump s-ar putea lovi de rezistență dacă republicanii consideră că abordarea sa slăbește Ucraina și avantajează Rusia. În interiorul Partidului Republican există încă voci care susțin că Washingtonul nu ar trebui să împingă Kievul spre o înțelegere în condiții favorabile Moscovei, iar calculele politice legate de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie pot influența direcția administrației americane.
Recomandate
Casa Albă respinge ideea că limitarea Starshield ar fi fost decisă politic, pe fondul riscurilor operaționale pentru Ucraina , potrivit Economica . O sursă citată de AFP, sub protecția anonimatului, a spus că „președintele nu a făcut niciodată o astfel de cerere”. Ce se știe despre încetinirea Starshield și de ce contează Potrivit Reuters, Pentagonul ar fi primit ordinul de a încetini operațiunile Starshield de la Casa Albă, fără ca decizia să fie atribuită explicit președintelui american. Starshield este versiunea militară a rețelei Starlink, operată de SpaceX (compania lui Elon Musk ), folosită de forțele ucrainene pentru comunicații pe front și pentru interceptarea dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că funcționalitățile de conectare la rețeaua Starlink în Ucraina nu au fost încă restabilite complet, la două zile după ce Kievul reclamase limitări în utilizarea sistemului. Ce restricții au reclamat ucrainenii Conform sursei, restricțiile semnalate de surse ucrainene ar fi însemnat că semnalul dintre satelit și antenă se întrerupe atunci când aceasta se deplasează cu peste 160 km/h, ceea ce ar complica în special: misiunile dronelor interceptoare; anumite lovituri cu rază medie. Poziția lui Elon Musk: decizia ar ține de guvernul SUA Elon Musk a afirmat miercuri că orice încetinire a Starshield în Ucraina ține de guvernul american, nu de SpaceX. „Orice limitare a debitului sau a utilizării este decisă de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele american”, a scris el pe X. Context politic: tensiuni Trump–Zelenski și presiunea internă din SUA Materialul notează că relația deja tensionată dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump a intrat, în ultimele zile, într-o nouă criză. Trump a declarat într-un interviu pentru canalul Newsmax că „este mai greu să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin”. În același context, Trump încearcă să pună creșterea prețurilor la combustibil pe seama Ucrainei și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Economica mai arată că scumpirea la pompă este un subiect sensibil în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. [...]
Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]
Un ordin venit din interiorul Casei Albe ar fi dus la limitarea temporară a Starshield pentru Ucraina , un serviciu prin satelit folosit pe front pentru comunicații și operațiuni cu drone, potrivit News , care citează Reuters. Miza este una operațională: restricțiile au afectat funcționarea receptoarelor montate pe platforme care se deplasează cu viteză mare, cu impact direct asupra performanței dronelor ucrainene. Potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental, liderii de la Departamentul Apărării au primit un mesaj că serviciul Starshield al SpaceX destinat armatei ucrainene „trebuia încetinit”. Sursele au vorbit sub protecția anonimatului și nu au precizat cine anume din Casa Albă a luat decizia sau cine a fost responsabil de implementare. Starshield este versiunea de nivel militar a Starlink, iar Pentagonul este cel mai mare client al acestui serviciu. În Ucraina, oficiali ucraineni au spus în această săptămână că receptoarele Starlink de nivel militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasează cu viteză mare, ceea ce a afectat dronele care se bazează pe ele pentru ghidaj la bord. O persoană din Ministerul Apărării din Ucraina a declarat joi că receptoarele funcționează din nou în timpul mișcării, însă doar până la viteze de 100 de mile pe oră (aprox. 160 km/h). Contextul politic invocat: presiuni legate de atacurile asupra rafinăriilor Materialul plasează măsura în contextul în care președintele Donald Trump ar fi pus presiune pe Kiev să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe care le-a învinuit pentru creșterea accentuată a prețurilor la energie, cu efecte asupra perspectivelor Partidului Republican înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. În același timp, experți citați de Reuters susțin că scumpirea energiei este în principal rezultatul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la atacuri iraniene asupra infrastructurii energetice și a blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz . Reacții și ce rămâne neclar Întrebat despre ordinul de limitare a Starshield, un înalt oficial american a declarat: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare”. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca alți oficiali ai administrației să fi formulat solicitarea. SpaceX nu a răspuns unei cereri de comentarii, iar nici Departamentul Apărării și nici ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru Ucraina, oficialii ucraineni au afirmat că restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor ruse și a logisticii din teritoriile ocupate și au încetinit dronele de interceptare folosite pentru a doborî dronele rusești Shahed care se apropiau. [...]
Donald Trump a criticat reluarea atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea țin sus prețurile globale la energie , potrivit HotNews . Președintele SUA a numit acțiunile „o rușine” într-un interviu pentru Newsmax, preluat de Reuters, argumentând că lovirea rafinăriilor afectează producția de motorină, de care „lumea are nevoie”. Atacul menționat a vizat o rafinărie Rosneft situată la sud-est de Moscova, care contribuie la aprovizionarea capitalei ruse. Reluarea loviturilor vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Kievul renunță la armistițiul privind obiectivele energetice anunțat de Trump și a criticat disponibilitatea acestuia de a încheia acorduri cu Moscova. Miza economică: presiune pe piața energiei și pe carburanți Trump a legat direct atacurile asupra infrastructurii de rafinare de evoluția prețurilor internaționale la petrol, afirmând că astfel de lovituri „cresc prețul mondial al petrolului”. În aceeași intervenție, el a susținut că există „o mulțime de ținte” care pot fi lovite, dar că rafinăriile sunt sensibile tocmai pentru că produc combustibili esențiali, inclusiv motorină. Contextul militar și diplomatic: armistițiul energetic se rupe, iar Washingtonul apasă pe Kiev În paralel, Rusia a continuat atacurile cu rachete și drone asupra instalațiilor energetice din Ucraina, inclusiv centrale electrice, ceea ce a dus la întreruperi de curent pentru sute de mii de oameni. Zelenski a declarat pentru Financial Times că „răbdarea Ucrainei s-a epuizat”, pe fondul acestor lovituri. Administrația Trump încearcă să medieze o încetare a focului în războiul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, însă Trump a reluat criticile la adresa liderului ucrainean. „Nu sunt un mare admirator al lui Zelenski.” Trump a mai spus că, deși crede că ambele părți ar dori încheierea conflictului, Zelenski i se pare „mai dificil de gestionat decât Putin”. Un element operațional: restricții asupra unui sistem de sateliți folosit de Ucraina În timp ce Trump făcea presiuni asupra Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor, Ucraina s-a confruntat cu o reducere a capacității de utilizare a unui sistem de sateliți de care depinde pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone. Potrivit informațiilor citate, ordinul ar fi venit din interiorul Casei Albe, însă nu este precizat cine a luat decizia sau cine a implementat-o. [...]
SUA încearcă să aranjeze o întâlnire Zelenski–Trump–Putin, cu potențial de a debloca negocieri la nivel înalt , potrivit Meduza , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus jurnaliștilor că Washingtonul „lucrează la asta” și că există o propunere pentru o întâlnire trilaterală între președinții Ucrainei, SUA și Rusiei. Relatarea întâlnirii cu presa a fost publicată pe canalul de Telegram al lui Zelenski. Unde ar putea avea loc întâlnirea Potrivit lui Zelenski, SUA iau în calcul organizarea reuniunii într-„una dintre țările din Orientul Mijlociu”, menționând explicit două opțiuni: Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită. Președintele ucrainean nu a exclus nici varianta ca întâlnirea să aibă loc în marja viitorului summit G20 de la Miami (14–15 decembrie), însă a precizat că, până acum, nu există confirmări din partea Rusiei și nici din partea SUA. Zelenski a mai spus că o altă posibilitate ar fi o țară europeană, susținând că „europenii încep să contacteze” pe acest subiect, urmând ca rezultatele să fie văzute „puțin mai târziu”. Miza și principalele obstacole Din perspectiva Kievului, o astfel de întâlnire ar însemna trecerea discuțiilor la nivel de șefi de stat, dar rămâne deschisă problema locului și a formatului acceptabil pentru ambele părți. Autoritățile ruse au declarat în repetate rânduri că o întâlnire Zelenski–Putin ar putea avea loc doar la Moscova, în timp ce Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri la nivel prezidențial, dar nu la Moscova. În același context, Meduza amintește episodul din septembrie, de la Adunarea Generală a ONU din New York, când corespondentul VGTRK Valentin Bogdanov l-a întrebat pe Zelenski când va veni la Moscova, iar acesta a răspuns: „Pe o rachetă” (detalii în materialul Meduza ). Context: G20 Miami și poziția Rusiei Summitul G20 este programat pe 14–15 decembrie la Miami. Potrivit lui Zelenski, reuniunea trilaterală ar putea fi legată de acest eveniment, însă confirmările lipsesc. Meduza notează că șeful Departamentului de Stat al SUA, Marco Rubio , a anunțat că Vladimir Putin a fost invitat la summitul G20 de la Miami, dar Kremlinul, la data de 17 octombrie, nu comunicase că președintele rus a acceptat invitația (context în materialul Meduza ). În plus, aceeași sursă precizează că, de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Putin s-a întâlnit personal cu Donald Trump o singură dată, la un summit desfășurat în Alaska, în august 2025. [...]
Volodimir Zelenski spune că nu există, deocamdată, o confirmare pentru o întâlnire trilaterală SUA–Rusia–Ucraina , vehiculată în contextul summitului G20 din decembrie, iar lipsa unui acord explicit din partea Moscovei și Washingtonului menține incertitudinea asupra oricărui format de negociere la nivel înalt, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a declarat că Statele Unite lucrează pentru a face posibilă o astfel de întâlnire între liderii Ucrainei, SUA și Rusiei. În același timp, Zelenski a indicat că discuțiile sunt, în acest moment, la nivel de propunere, nu de aranjament final. Ce spune Zelenski despre format și locație Potrivit presei ucrainene citate în material, Zelenski a afirmat că SUA ar avea „o propunere pentru o întâlnire trilaterală”, iar scenariile de locație ar include: o țară din Orientul Mijlociu, menționându-se Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită; Statele Unite, în timpul reuniunii G20 din decembrie; o țară europeană. Zelenski a precizat însă că nu există încă o confirmare din partea Rusiei și nici din partea Statelor Unite pentru varianta unei întâlniri în SUA. De ce contează: incertitudine în jurul unei posibile runde de negocieri Mesajul liderului de la Kiev indică faptul că, deși există eforturi diplomatice pentru un cadru trilateral, discuțiile rămân neconsolidate instituțional. În practică, fără confirmări oficiale din partea Washingtonului și Moscovei, orice „întâlnire la vârf” rămâne la stadiul de opțiune, nu de calendar. În același context, Zelenski a reiterat că este pregătit pentru o întâlnire față în față cu Vladimir Putin în Statele Unite, dacă președintele rus va participa la summitul G20 din decembrie. „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”, a spus liderul de la Kiev. Zelenski a mai adăugat că europenii „încep să ia legătura” în această privință și că rezultatele ar urma să se vadă „puțin mai târziu”, fără a oferi un termen sau detalii despre formatul acestor contacte. [...]
