Știri
Știri din categoria Externe
Iranul neagă că ar fi negociat cu SUA pentru încheierea războiului, după ce președintele american Donald Trump a susținut că au existat „discuții productive” cu Teheranul în ultimele zile.
Un oficial iranian de rang înalt a respins public existența unor negocieri cu Washingtonul, într-o declarație acordată agenției de presă Tasnim, apropiată de Garda Revoluționară. Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de război și de efectele acestuia asupra rutelor și piețelor energetice.
„Nu au existat negocieri”, a declarat un oficial de securitate de rang înalt, rămas anonim, pentru agenţia de ştiri Tasnim, apropiată de Garda Revoluţionară.
Același oficial a susținut că situația din Strâmtoarea Hormuz și din piețele de energie nu va reveni la condițiile anterioare conflictului, invocând „amploarea războiului psihologic”. Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic pentru transportul petrolului, iar orice perturbare sau risc perceput se poate reflecta rapid în prețuri și în volatilitatea piețelor.
În plus, oficialul iranian a afirmat că Trump „a dat înapoi” de la amenințările privind atacarea „infrastructurii vitale”, susținând că acest lucru s-ar fi întâmplat după ce „amenințările militare ale Iranului au fost validate” și pe fondul presiunii din piețele financiare.
Recomandate
Donald Trump a anunțat suspendarea pentru 5 zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene , după ce a vorbit despre „negocieri productive” cu Teheranul, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut luni, 23 martie 2026, pe rețelele de socializare, iar piața a reacționat imediat: prețurile petrolului au scăzut cu 13%, conform aceleiași surse. Trump susține că Statele Unite și Iranul au avut „conversații foarte bune și productive” privind „o rezolvare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu și că a cerut Pentagonului să amâne loviturile asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene timp de cinci zile, condiționat de evoluția discuțiilor. „Având în vedere tonul și caracterul acestor discuții aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dat instrucțiuni Departamentului de Război să amâne toate atacurile militare împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor și discuțiilor în curs.” În paralel, Teheranul contestă existența acestor contacte. Mediafax relatează că ministrul de externe al Iranului afirmă că nu au avut loc discuții cu Washingtonul și îl acuză pe Trump că încearcă să câștige timp, pe fondul eforturilor de reducere a tensiunilor din regiune. În context, publicația americană The New York Times este citată cu o observație privind lipsa de transparență a canalelor diplomatice, consemnează Mediafax, pe fondul unei escaladări verbale recente între cele două părți. Elementele-cheie ale informației, așa cum apar în articolul Mediafax, sunt: suspendarea pentru cinci zile a atacurilor asupra centralelor electrice și infrastructurii energetice din Iran, la ordinul lui Trump; afirmația lui Trump că au existat discuții „constructive” în ultimele două zile și că acestea vor continua „pe parcursul săptămânii”; reacția pieței, cu o scădere de 13% a prețurilor petrolului după anunț; poziția Iranului, care neagă discuțiile cu SUA și contestă mesajul transmis de președintele american. [...]
China avertizează că escaladarea din Orientul Mijlociu poate deveni „de necontrolat” , după ultimatumul lansat de Donald Trump către Iran, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Beijingul a reacționat luni prin vocea lui Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă esențială pentru exporturile de petrol. Mesajul Chinei a fost că intensificarea ostilităților riscă să împingă regiunea într-o spirală greu de controlat. „Dacă războiul se intensifică şi situaţia se deteriorează şi mai mult, întreaga regiune ar putea fi aruncată într-o situaţie incontrolabilă”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, în conferinţa de presă periodică. În acest context, Donald Trump a spus duminică că Statele Unite vor „distruge” centralele iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, conform relatării preluate de publicație. China a cerut tuturor părților implicate să înceteze operațiunile militare și să revină la negocieri, susținând că „folosirea forței” nu face decât să alimenteze un „cerc vicios” și că războiul „nu ar fi trebuit să înceapă de la bun început”. Miza pentru Beijing este și una economică: China este unul dintre principalii beneficiari ai petrolului iranian, notează Știrile ProTV. În aceste condiții, orice blocaj prelungit sau escaladare în zona Strâmtorii Ormuz poate amplifica riscurile pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea regională. [...]
Consiliul de Apărare al Iranului amenință că va mina Golful Persic dacă insulele sau coastele țării vor fi atacate, relatează G4Media , citând informații difuzate de mass-media de stat iraniană și preluate de CNN. Potrivit declarațiilor atribuite acestui organism de securitate, traversarea Strâmtorii Ormuz de către țări „nebeligerante” ar fi condiționată de coordonarea cu Teheranul. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol și gaze, iar orice perturbare poate avea efecte rapide asupra piețelor energetice și a costurilor de transport. „Întregul Golf Persic va fi efectiv blocat, iar responsabilitatea pentru acest lucru îi va reveni celui care a lansat amenințarea”, a adăugat acesta. În aceeași logică, Consiliul de Apărare ar fi avertizat că „orice încercare a inamicului de a ataca coastele sau insulele iraniene” va duce la „minarea tuturor rutelor de acces și a liniilor de comunicații din Golful Persic și de-a lungul coastelor cu diverse mine navale”, conform agenției semi-oficiale Fars News, citată în articol. Avertismentul vine pe fondul escaladării retoricii dintre Iran și SUA. Armata iraniană a declarat, conform sursei, că ar închide Strâmtoarea Ormuz și ar ataca infrastructura regională dacă președintele american Donald Trump își pune în aplicare amenințarea de a bombarda centralele electrice ale Iranului, în cazul în care această cale navigabilă strategică nu ar fi redeschisă până luni seara. [...]
Leon Panetta spune că Donald Trump nu are o ieșire clară din războiul cu Iranul , potrivit HotNews.ro , care relatează despre un interviu acordat de fostul șef al CIA publicației The Guardian. Panetta afirmă că acțiunile președintelui american au alimentat o criză pe piața globală de energie, în contextul războiului lansat împotriva Iranului la 28 februarie. Fost director al CIA (februarie 2009 – iunie 2011) și ulterior secretar al apărării (iulie 2011 – februarie 2013), Panetta susține că aparatul american de securitate națională a luat mereu în calcul capacitatea Iranului de a genera o criză prin blocarea strâmtorii Ormuz. Pe această rută trece, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate, iar pentru statele din Golful Persic reprezintă și principala cale de import pentru alimente. În interviul citat, Panetta îl acuză pe Trump că „tinde să fie naiv” în privința felului în care pot evolua evenimentele și critică modul în care președintele își susține public pozițiile, sugerând că acestea nu sunt dublate de o strategie de ieșire din conflict. „Dacă o spune și continuă să o spună, există întotdeauna o speranță că se va adeveri ceea ce spune. Însă asta fac copiii. Președinții nu fac asta” Panetta mai afirmă că uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei, într-un atac israelian sprijinit de SUA la începutul războiului, nu a fost o decizie oportună, în condițiile în care acesta a fost succedat de fiul său, Mojtaba Khamenei. În evaluarea fostului oficial, schimbarea a dus la consolidarea regimului de la Teheran și la instalarea unui lider mai tânăr, cu o poziție „mult mai dură”. În ceea ce privește blocarea strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la atacurile Statelor Unite și Israelului, Panetta consideră că situația era previzibilă și că reprezenta una dintre vulnerabilitățile majore ale unui război cu Iranul, cu potențialul de a declanșa „o criză petrolieră imensă”. El susține că Trump poate revendica o victorie, însă fără o încetare a focului nu are un rezultat concret, iar o astfel de încetare rămâne improbabilă cât timp Teheranul menține presiunea prin controlul asupra strâmtorii. [...]
Kaja Kallas a discutat la telefon cu ministrul de externe al Iranului , Abbas Araqchi, duminică, potrivit Reuters. Conform aceleiași surse, șefa politicii externe a Uniunii Europene a avut și convorbiri telefonice separate cu miniștrii de externe din Turcia, Qatar și Coreea de Sud, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Discuțiile au vizat „războiul din Orientul Mijlociu, atacurile asupra infrastructurii energetice și necesitatea urgentă de a redeschide Strâmtoarea Hormuz”. „Aceste discuţii au făcut parte din eforturile continue ale UE de a explora căi diplomatice de urmat”, a spus oficialul, adăugând că „noile ameninţări de atac asupra infrastructurii civile critice riscă să afecteze milioane de oameni din Orientul Mijlociu şi dincolo de acesta”. Miza imediată pentru UE este legată de securitatea rutelor energetice și comerciale, în special de tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Oficialul citat a indicat că discuțiile au inclus atât atacurile asupra infrastructurii energetice, cât și riscurile pentru infrastructura civilă critică. Kallas vorbise ultima dată cu Araqchi miercuri, când, potrivit unui oficial al UE, a transmis că trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz este o prioritate pentru Europa. În contextul actual, contactele telefonice sunt prezentate ca parte a demersurilor UE de a identifica opțiuni diplomatice pentru reducerea riscurilor în regiune. [...]
Criza energetică declanșată de războiul din Iran împinge unele state spre săptămâna de 4 zile , potrivit Antena 3 CNN . După schimbările aduse de pandemie (muncă hibridă și la distanță), presiunea pe piața energiei ar putea accelera măsuri de reducere a mobilității și a consumului, inclusiv prin comprimarea săptămânii de lucru. Articolul notează că state dependente de petrolul din Orientul Mijlociu iau măsuri de criză pe fondul războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, Sri Lanka, Filipine și Pakistan au adoptat deja săptămâna de lucru de patru zile, iar unii specialiști apreciază că această soluție ar putea rămâne în vigoare și după trecerea șocului inițial. În Sri Lanka, guvernul a decis pe termen nedeterminat ca miercurea să fie zi nelucrătoare pentru angajații de la stat, nu ca măsură socială, ci ca reacție la penuria de țiței și la creșterea cotațiilor. Textul mai arată că „ce a început în Asia” ar putea fi preluat mai larg, în timp ce britanicii și australienii sunt deja îndemnați să lucreze de acasă, pe fondul acelorași presiuni energetice, relatează Fortune, citată de Antena 3 CNN. „Nu văd acest lucru ca un model pentru SUA și Marea Britanie, cel puțin pe termen lung, deoarece creșterea bruscă actuală a costurilor cu combustibilul este temporară”, spune Wladislaw Rivkin, profesor britanic. Pe lângă ajustări ale programului de lucru, guvernele din Asia au trecut și la raționalizarea carburanților. Sri Lanka a introdus obligativitatea înregistrării pentru un „permis național de combustibil” și a limitat achizițiile de benzină și motorină la 15 litri pe săptămână de persoană, în timp ce Vietnam a cerut menținerea unor stocuri ridicate, iar Thailanda își administrează rezerva de petrol, estimată la aproximativ două luni, și caută surse interne alternative de energie. [...]
