Știri
Știri din categoria Externe
Casa Albă încearcă să mențină agenda unui acord de pace în Ucraina, după atacul masiv al Rusiei asupra Kievului soldat cu 21 de morți, potrivit HotNews. Un oficial american a spus, într-o declarație pentru AFP, că președintele Donald Trump „își dorește un acord de pace” pentru „a se încheia crimele fără sens”.
Oficialul a descris poziția lui Trump în termeni umanitari și a insistat că echipa președintelui „a muncit din greu” pentru a pune capăt războiului și „rămâne optimistă” că, în cele din urmă, va fi încheiat un acord.
„Președintele Trump are o inimă umanitară și vrea soluționat acest război, astfel încât crimele fără sens să se încheie.”
HotNews amintește că, înainte de revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump susținea că ar putea încheia războiul din Ucraina „în 24 de ore”, însă eforturile americane de mediere „nu au avut deocamdată efectul scontat”.
Atacul rusesc asupra capitalei ucrainene a avut loc „noaptea trecută” și a fost descris drept „o noapte de coșmar” de ministrul ucrainean de externe, în condițiile în care Rusia a lansat „sute de drone și zeci de rachete” asupra orașului. Bombardamentul a distrus blocuri de locuințe și a trimis zeci de mii de oameni în adăposturi, bilanțul fiind de 21 de morți.
În paralel, Ucraina și Rusia s-au amenințat cu noi atacuri. Publicația notează și că, în ultimele luni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra Rusiei, cu obiectivul de a slăbi economia rusă și de a forța o încheiere a războiului.
Recomandate
Ucraina își extinde atacurile cu drone în Rusia pentru a lovi economia și logistica militară , într-o strategie care urmărește să crească costurile războiului pentru Kremlin și să aducă presiunea mai aproape de viața de zi cu zi a rușilor, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic . În ultimele săptămâni, țintele au inclus Moscova și zona din jurul capitalei, iar miza declarată nu este doar degradarea unor capabilități militare, ci și o presiune politică și economică directă asupra regimului condus de Vladimir Putin . Ținte cu rol militar și mesaj strategic Printre obiectivele lovite se numără Centrul de Comunicații Spațiale din Dubna, descris ca o instalație folosită de armata rusă pentru colectarea informațiilor și coordonarea operațiunilor din teritoriile ucrainene ocupate. Atacul ar fi fost al doilea asupra aceleiași ținte în aproximativ o săptămână, conform analizei publicate de The Atlantic . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că astfel de acțiuni vor continua: „Se pregătesc, de asemenea, acțiuni relevante împotriva altor instalații inamice similare.” Presiune economică: rafinării și combustibil pentru regiunea Moscovei Un exemplu central al acestei strategii este atacul asupra unei rafinării importante din Moscova, lovită pe 18 iunie într-un raid ucrainean de amploare. Instalația produce aproximativ 40% din combustibilul consumat în regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor citate de The Atlantic, ar putea rămâne nefuncțională până la sfârșitul anului 2026. Atacul a provocat un incendiu și un nor dens de fum vizibil în mai multe zone ale capitalei ruse, iar mesajul urmărit de Kiev, potrivit analizei, este că inclusiv obiectivele economice critice pot fi atinse. De ce contează: veniturile din energie, vulnerabile la întreruperi Analiza citată indică drept miză diminuarea veniturilor de care Kremlinul are nevoie pentru finanțarea războiului. Rusia își susține în mare parte bugetul și cheltuielile militare prin exporturile de petrol și produse petroliere, iar atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice pot afecta atât aprovizionarea internă, cât și veniturile din exporturi. În acest context, analiștii citați descriu o dilemă pentru Vladimir Putin: limitarea exporturilor pentru a evita penurii pe piața internă ar reduce, în același timp, resursele financiare disponibile pentru război. „Operațiunea de influență de 40 de zile” și efectul probabil La 25 iunie, Zelenski a anunțat lansarea unei „operațiuni de influență de 40 de zile”, despre care a spus că urmărește să forțeze „statul agresor” să pună capăt războiului. Totuși, potrivit sursei citate, este puțin probabil ca atacurile să ducă rapid la retragerea Rusiei. Efectul urmărit ar fi mai degrabă erodarea imaginii de invulnerabilitate a Kremlinului și amplificarea întrebărilor privind capacitatea lui Putin de a proteja capitala, economia și infrastructura militară. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Ucraina ridică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pentru funcționarea orașelor , după ce o serie de lovituri rusești asupra Kiev ului s-a soldat cu cel puțin zece morți și zeci de răniți, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Kiev au transmis că Rusia a lansat rachete balistice și drone asupra capitalei, fiind raportate distrugeri în peste 30 de zone ale orașului. Printre răniți se numără cel puțin un copil și mai mulți angajați ai serviciului de ambulanță, loviți într-un atac asupra unei substații de ambulanță, conform autorităților ucrainene. „Au existat lovituri directe foarte puternice asupra unor clădiri de locuințe, iar trupurile celor decedați sunt, din păcate, scoase de sub dărâmături”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului. Țintele declarate de Rusia și acuzațiile Ucrainei Ministerul rus al apărării susține că a lansat un „atac masiv cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune”, inclusiv drone, împotriva infrastructurii militare și energetice din Kiev și din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi și Cernihiv. De cealaltă parte, Ucraina afirmă că au fost lovite obiective civile și clădiri de locuințe. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a cerut „reacții internaționale ferme” și a avertizat că bilanțul victimelor ar putea crește. Context: avertismentul lui Zelenski și intensificarea atacurilor cu drone Atacurile au avut loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase că datele serviciilor de informații indicau pregătirea de către Rusia a unui atac „masiv”. În aceeași zi, Zelenski le ceruse locuitorilor să fie „deosebit de atenți” și să ia în serios sirenele de avertizare aeriană. În paralel, materialul notează că, în ultima lună, Ucraina a lansat o campanie amplă cu drone împotriva Rusiei, vizând infrastructura energetică prin atacuri la mare distanță. Rusia a anunțat că, într-o singură noapte săptămâna trecută, ar fi interceptat 660 de drone în 12 regiuni, ceea ce ar indica unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la începutul invaziei din 2022. [...]
Rusia a câștigat teren în iunie, dar ritmul rămâne printre cele mai scăzute din ultimul an , potrivit datelor platformei ucrainene de analiză militară DeepState , citate de Euronews . Armata rusă ar fi preluat controlul asupra a încă 84 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, iar avansul este pus pe seama progreselor din mai multe puncte ale frontului. DeepState indică drept principale zone de înaintare: în apropiere de Kostiantinivka (regiunea Donețk), în zonele de graniță ale Ucrainei cu Rusia și în Huliaipole, în sud-est. Platforma își calculează bilanțul lunar ca diferență între kilometrii pătrați câștigați și cei pierduți de Rusia pe front. Comparativ cu luna mai, avansul a crescut, dar rămâne departe de vârfurile din 2024 În luna mai, Rusia ar fi preluat controlul asupra a 14 kilometri pătrați, un „record negativ” pentru forțele Kremlinului din octombrie 2023, potrivit aceleiași surse. Chiar și cu creșterea din iunie, cifra de 84 de kilometri pătrați este a doua cea mai scăzută din seria prezentată de DeepState (care începe în iunie 2024) și mult sub maximul de 725 de kilometri pătrați atins în noiembrie 2024. Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și logistice ruse În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a continuat atacurile asupra infrastructurii militare ruse, potrivit președintelui Volodimir Zelenski . Acesta a spus că forțele ucrainene au lovit cu drone Institutul de Electromecanică din Penza, unitate care dezvoltă și produce componente pentru rachete; autoritățile regionale ruse au confirmat atacul, fără a oferi detalii despre pagube. Zelenski a mai anunțat un atac asupra rafinăriei din Ufa, la aproximativ 1.300 de kilometri de granița cu Ucraina. În plus, Kievul a revendicat atacuri asupra unui centru de comunicații prin satelit din Dubna (lângă Moscova) și asupra unei fabrici de rachete din Voronej. Separat, armata ucraineană a anunțat distrugerea unui pod de pe ruta rutieră principală dintre Donețk și Mariupol, vizând podul peste râul Malîi Kalcik, lângă localitatea Hranitne (Donețk). Ucraina susține și atacuri asupra unui pod feroviar din regiunea ocupată Luhansk și asupra unui alt punct de trecere strategic din Donețk, în încercarea de a perturba logistica armatei ruse. [...]
Volodimir Zelenski avertizează asupra unui posibil atac aerian masiv al Rusiei, ceea ce ridică imediat riscul de noi perturbări operaționale în Ucraina , inclusiv presiune suplimentară pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura critică, potrivit G4Media . Președintele ucrainean și-a întrerupt miercuri vizita la Dublin și a anunțat că pleacă „imediat”, după avertismente primite de la serviciile de informații. Zelenski participa la conferința primei zile a președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, iar în prezența premierului irlandez Micheál Martin le-a spus jurnaliștilor că Kremlinul ar putea lansa atacul „posibil chiar în această noapte”. „Știm că Putin pregătește de ceva timp acest atac masiv împotriva Ucrainei. În această seară, aceasta este amenințarea cu care ne confruntăm.” Avertisment către populație și mesaj public pe X Președintele ucrainean le-a cerut cetățenilor să fie atenți la alertele de raid aerian și să se adăpostească, mesaj pe care l-a reiterat și într-o postare pe rețeaua X, conform aceleiași surse. În mesajul public, Zelenski a insistat asupra necesității de precauție, în special pentru protejarea familiilor și a copiilor. Totodată, el i-a mulțumit omologului irlandez, menționând sprijinul constant al Irlandei pentru Ucraina, în pofida politicii de neutralitate militară practicată de această țară. Context: atacuri recente și presiune pe apărarea antiaeriană G4Media amintește că la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra Ucrainei, soldate cu peste 14 morți și numeroși răniți. În ultimele luni, Kievul s-a confruntat cu dificultăți în apărarea împotriva rachetelor balistice rusești, pe fondul reducerii stocurilor de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot , de fabricație americană, care „sunt pe terminate”, potrivit sursei citate. [...]
Șeful Sberbank cere oprirea războiului pe fondul presiunii economice din Rusia , într-un mesaj public rar pentru un lider al unei companii de stat, potrivit Adevărul . Gherman Gref , președintele celei mai mari bănci din Rusia, i-a transmis indirect lui Vladimir Putin că „toți” își doresc încetarea rapidă a luptelor, avertizând totodată că economia se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Gref a făcut declarațiile într-un interviu difuzat de televiziunea de stat, susținând că principala preocupare a rușilor este oprirea ostilităților. „Cred că ceea ce îi preocupă pe fiecare dintre noi este același lucru. Nu cred că există cineva care să nu-și dorească în primul rând o încheiere rapidă a luptelor.” De ce contează: semnal din vârful sistemului financiar de stat Mesajul este neobișnuit în contextul în care, de regulă, oficialii și șefii marilor companii de stat evită orice critică publică la adresa liniei Kremlinului. În acest caz, apelul vine din partea unei figuri centrale a sistemului financiar rus, ceea ce îl transformă într-un indicator al tensiunilor economice acumulate pe fondul războiului. Costurile războiului, în lectura lui Gref Bancherul a avertizat și anterior că economia Rusiei resimte tot mai puternic costurile conflictului. În material sunt menționate, ca factori care amplifică problemele economice: cheltuieli militare ridicate; sancțiuni occidentale; atacuri ucrainene asupra infrastructurii petroliere. În paralel, populația ar resimți inflație ridicată, dobânzi record, scăderea veniturilor și disponibilizări, potrivit aceleiași surse. Gref a rezumat riscul macroeconomic printr-o formulare directă: „Am răcit deja prea mult economia.” Presiune militară și energetică: atacuri în adâncimea teritoriului rus Articolul plasează apelul lui Gref în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia. Autoritățile de la Kiev au anunțat atacuri asupra unei instalații petroliere din Ufa (la peste 1.300 km de front) și asupra unui obiectiv militar-industrial din regiunea Penza. Președintele Volodimir Zelenski a descris aceste acțiuni ca parte a unei strategii de lovire a obiectivelor strategice ruse. „În fiecare zi este pus în aplicare planul nostru de sancțiuni cu rază lungă de acțiune. Este un răspuns pe deplin justificat la tot ceea ce Rusia face împotriva noastră.” Ministerul ucrainean al Apărării susține că, în luna iunie, forțele ucrainene au atacat 11 rafinării de petrol, alături de depozite de combustibil și alte obiective militare. Separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat lovirea unor hangare cu avioane de luptă pe un aerodrom din Crimeea anexată. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat În plan militar, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a spus că există indicii privind o posibilă ofensivă rusă din regiunea Briansk, cu scopul de a deschide un nou sector de front în regiunea Cernihiv. El a adăugat că este puțin probabil ca Belarus să permită din nou folosirea teritoriului său pentru o invazie, deși scenariul este luat în calcul. Materialul notează că afirmațiile oficialilor ucraineni despre situația de pe front și impactul loviturilor asupra economiei ruse nu au putut fi verificate independent, iar Kremlinul nu a comentat declarațiile lui Gherman Gref. În plus, un sondaj citat de Institutul pentru Studiul și Analiza Conflictelor din Kiev indică faptul că 81% dintre ruși și-ar dori încheierea războiului, însă publicația precizează implicit limita: „dacă cifra este confirmată”. [...]
Declarațiile lui Donald Trump pun din nou sub presiune împărțirea costurilor în NATO , cu potențiale efecte directe asupra bugetelor de apărare ale statelor membre și asupra planificării investițiilor militare, potrivit Mediafax . Președintele american a spus că este „ridicol” ca Washingtonul să continue o relație „unilaterală” cu Alianța și a susținut că „relația nu este reciprocă”. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social , unde Trump a inclus și un grafic despre cheltuielile NATO, din care ar rezulta că SUA investesc semnificativ mai mult decât ceilalți membri. Criticile vin cu mai puțin de o săptămână înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie), care va reuni 32 de state membre. De ce contează: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În contextul în care Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și pentru reacția lor la războiul din Iran, mesajul reia ideea că Europa ar trebui să preia rolul principal în propria apărare. Mediafax notează că Washingtonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele pe continent. Context: ținta de 5% din PIB, deja pe masă La summitul NATO de anul trecut, aliații au convenit să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, pe fondul solicitărilor repetate ale lui Trump. Tot la reuniunea de la Ankara, Canada ar urma să anunțe aproximativ zece state fondatoare pentru o bancă globală dedicată apărării, inițiativă care ar urma să mobilizeze finanțări de până la 100 de miliarde de lire sterline pentru consolidarea capacităților militare ale aliaților. [...]
