Știri
Știri din categoria Externe
Teheranul încearcă să limiteze efectul politic al eșecului negocierilor cu SUA, semnalând că discuțiile vor continua, după ce prima rundă de la Islamabad s-a încheiat fără acord, relatează HotNews. Mesajul oficial iranian mizează pe ideea că un rezultat rapid era nerealist și pune accent pe „suspiciune și neîncredere” ca fundal al negocierilor.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat la televiziunea de stat că nu exista așteptarea unui acord „într-o singură sesiune”, invocând o atmosferă de neîncredere, potrivit AFP.
„Era evident încă de la început că nu trebuia să ne așteptăm să ajungem la un acord într-o singură sesiune (de negocieri). Nimeni nu se aștepta la așa ceva.”
În aceeași intervenție, Baghaei a indicat că Iranul își va menține canalele regionale deschise, inclusiv cu Pakistanul, sugerând că negocierile nu sunt considerate închise, ci doar amânate.
„Sigur că contactele noastre cu Pakistanul, precum și cu ceilalți prieteni din regiune, vor continua.”
Confirmând încheierea discuțiilor, Iranul a atribuit lipsa unui acord „cererilor nerezonabile” ale Statelor Unite, potrivit televiziunii de stat iraniene. Baghaei a invocat și „complexitatea problemelor” și a spus că, în această rundă, au fost adăugate subiecte noi, inclusiv:
Vicepreședintele SUA, JD Vance, care a condus delegația americană, a plecat din Islamabad duminică dimineață după ce a anunțat că nu s-a ajuns la un acord, notează HotNews, trimițând la un material separat despre declarația sa.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran rămân blocate, iar miza economică imediată este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , pe unde trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie, după ce Teheranul a blocat ruta de la începutul războiului, potrivit News , care citează Reuters. Guvernul iranian a transmis duminică dimineață, într-o postare pe X, că discuțiile desfășurate la Islamabad s-au încheiat „pentru moment” după 14 ore, urmând ca experții tehnici ai celor două părți să facă schimb de documente. În același mesaj, Teheranul susține că negocierile vor continua „în ciuda unor diferențe rămase”, fără să precizeze când. Un reporter al televiziunii de stat iraniene a spus că discuțiile ar urma să fie reluate duminică. De ce contează: Ormuz și presiunea pe prețul petrolului Rezultatul negocierilor poate influența soarta armistițiului „fragil” de două săptămâni și, implicit, redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În material se arată că războiul de șase săptămâni dintre Washington și Teheran a dus la „creșterea vertiginoasă” a prețurilor globale la petrol și la moartea a mii de oameni. La începutul discuțiilor, armata SUA a declarat că „pregătește condițiile” pentru a începe curățarea strâmtorii. Totuși, există versiuni contradictorii: armata americană a afirmat că două nave de război au trecut prin strâmtoare și că se pregătesc condițiile pentru îndepărtarea minelor, în timp ce mass-media de stat din Iran a negat că vreo navă americană ar fi tranzitat ruta. Cine a negociat și ce se știe despre pozițiile părților Potrivit unei surse din partea mediatorului pakistanez, vicepreședintele SUA JD Vance , trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit timp de două ore cu președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, înainte de o pauză. Administrația Trump nu a comentat dacă negocierile s-au încheiat și care sunt diferențele rămase. O altă sursă pakistaneză a descris o atmosferă oscilantă în prima rundă de discuții, cu „schimbări de dispoziție” de ambele părți. Înaintea negocierilor, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că SUA ar fi acceptat să deblocheze active înghețate în Qatar și în alte bănci străine, însă un oficial american a negat că ar exista un acord în acest sens. Cereri și obiective declarate Conform televiziunii de stat iraniene și unor oficiali citați în material, Teheranul ar cere: control asupra Strâmtorii Ormuz; plata reparațiilor de război; un armistițiu în întreaga regiune, inclusiv în Liban; posibilitatea de a percepe taxe de tranzit în strâmtoare. De partea SUA, obiectivele declarate ale președintelui Donald Trump „s-au schimbat”, dar materialul notează două ținte minime: liberul tranzit al navelor comerciale prin strâmtoare și paralizarea programului de îmbogățire nucleară al Iranului, pentru a preveni obținerea unei arme nucleare. Discuțiile de la Islamabad sunt prezentate drept prima întâlnire directă SUA–Iran din ultimii peste zece ani și la cel mai înalt nivel de la Revoluția Islamică din 1979, iar continuarea lor este indicată ca probabilă, în pofida neînțelegerilor rămase. [...]
Negocierile SUA–Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, menținând riscul de noi șocuri pe piața petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct de blocaj, iar Washingtonul ia în calcul opțiuni de presiune suplimentară, inclusiv o posibilă blocadă navală, potrivit Digi24 . După 21 de ore de discuții, vicepreședintele american JD Vance a spus că nu s-a ajuns la un acord, pe fondul divergențelor legate de programul nuclear și de dosarele regionale, după ce SUA au prezentat o „ofertă finală” respinsă de Teheran. În paralel, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat sâmbătă, 11 aprilie, că operațiunea împotriva Teheranului „nu s-a încheiat”, la câteva zile după ce președintele american Donald Trump anunțase un armistițiu de două săptămâni. Mesajele contradictorii și lipsa unui rezultat la masa negocierilor complică perspectiva unei stabilizări rapide, într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Ormuz este descris ca având „un impact tangibil asupra pieței energetice globale”. Ormuz, miza cu efect direct asupra energiei În relatarea Digi24, Strâmtoarea Ormuz apare ca una dintre cele mai sensibile teme ale discuțiilor, fiind menționată în contextul unui „nou regim” pe care Iranul ar urma să îl aplice în strâmtoare, cu o abordare „selectivă” și cu intenția de a o închide adversarilor. În același timp, corespondentul Al Jazeera citat în material notează că poziția SUA este „cu adevărat neclară”, după ce Trump ar fi avut, în ultimele zile, declarații diferite despre importanța strâmtorii pentru Washington. Tot potrivit Al Jazeera, Iranul consideră controlul strâmtorii drept „cea mai puternică carte” și nu ar intenționa să renunțe la ea fără beneficii maxime la negocieri, ceea ce menține riscul ca tensiunile să se traducă în volatilitate pe energie. Presiune suplimentară: scenariul unei blocade navale Digi24 consemnează că Trump a distribuit pe Truth Social un articol din publicația pro-Trump Just the News , care sugerează că SUA ar putea impune o blocadă navală asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează. Articolul susține că o astfel de măsură ar „sufoca economia iraniană” și ar pune presiune pe aliați precum China și India, dependente de exporturile de petrol iranian. În același timp, materialul indică faptul că părăsirea discuțiilor de către JD Vance nu înseamnă automat finalul negocierilor, acestea putând continua „de la distanță”, conform comentariului Al Jazeera. Semnale din regiune: Libanul, sub presiune militară Pe teren, conflictul continuă să producă victime. Agenția Națională de Știri din Liban (NNA) a raportat un atac israelian asupra orașului Qana, în sudul țării, soldat cu cinci morți și răniți, iar alte atacuri în districtul Tyr ar fi rănit cel puțin trei persoane în Ma’raka. Separat, armata israeliană a susținut că a lovit în localitatea Jwaya un „lansator de rachete încărcat și gata de lansare”, pe care l-ar fi „distrus” înainte să poată lovi teritoriul israelian. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate, direcția imediată rămâne incertă: discuțiile s-au încheiat fără acord, dar canalele diplomatice ar putea rămâne deschise, iar Pakistanul ar fi interesat să mențină comunicarea, potrivit Al Jazeera. În lipsa unei clarificări rapide asupra Ormuz și a parametrilor unui eventual acord, riscul de escaladare – și, implicit, de presiune suplimentară asupra economiei globale prin canalul energiei – rămâne ridicat, așa cum avertizează și ministrul australian de Externe, Penny Wong, citată în material. [...]
Negocierile SUA–Iran s-au încheiat fără acord, menținând incertitudinea asupra armistițiului și a riscurilor geopolitice din Orientul Mijlociu , după discuții-maraton la Islamabad , potrivit Libertatea . Vicepreședintele american JD Vance a părăsit deja capitala Pakistanului, iar mesajul transmis public a fost că lipsa unui consens „este o veste mult mai proastă pentru Iran” decât pentru SUA. Iranul a pus eșecul negocierilor pe seama „cererilor nerezonabile” ale părții americane, acuzație formulată de televiziunea de stat de la Teheran (Irib). În paralel, Pakistanul le-a cerut Washingtonului și Teheranului să respecte în continuare armistițiul, în contextul unei încetări a focului de două săptămâni, pe care Islamabadul o consideră esențială chiar și fără un acord final. Miza care a blocat discuțiile: programul nuclear JD Vance a spus că discuțiile au durat 21 de ore și că au existat „discuții substanțiale”, dar fără rezultat. Potrivit acestuia, blocajul a venit din tema programului nuclear iranian, unde Teheranul nu ar fi acceptat concesii, iar Iranul „nu s-a angajat să renunțe la arma nucleară”. „Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord. Și cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este o veste proastă pentru Statele Unite ale Americii.” Întrebat ce condiții a respins Iranul, Vance a indicat nevoia unui „angajament ferm” că Iranul nu va urmări obținerea unei arme nucleare și nici mijloacele care i-ar permite să o obțină rapid, inclusiv pe termen lung. Ce urmează, potrivit părții americane Vance a afirmat că SUA pleacă de la Islamabad cu „o propunere foarte simplă”, descrisă drept „oferta noastră finală și cea mai bună”, și că rămâne de văzut dacă Iranul o va accepta. Oficialul american a mai declarat că a discutat „în mod constant” cu președintele Donald Trump pe durata negocierilor și că demersul a fost coordonat cu lideri din Apărare și Diplomație, menționând consultări cu Marco Rubio, Pete Hegseth, Scott Bessent și amiralul Brad Cooper (CENTCOM). [...]
Pakistan a cerut SUA și Iranului să mențină încetarea focului , după ce discuțiile dintre cele două părți s-au încheiat fără un acord, un semnal că riscul de reluare a ostilităților rămâne ridicat și poate complica stabilitatea regională. Informația este relatată de Al Jazeera . Ministrul pakistanez de Externe, Ishaq Dar , a insistat că SUA și Iran „trebuie să respecte” un acord de încetare a focului, în contextul în care negocierile menite să pună capăt războiului s-au terminat fără o înțelegere. Potrivit materialului, discuțiile au avut loc la Islamabad și s-au încheiat fără un acord. Al Jazeera nu oferă, în acest format, detalii despre conținutul negocierilor sau despre pașii următori. [...]
Donald Trump a transmis că rezultatul negocierilor cu Iranul nu este decisiv pentru SUA , susținând că „America câștigă” indiferent dacă se ajunge sau nu la un acord, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul, venit în plin proces de discuții „foarte intense”, ridică semne de întrebare asupra spațiului real de compromis și, implicit, asupra predictibilității unui dosar cu impact direct asupra riscurilor geopolitice din regiune. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, în fața Casei Albe, în timp ce la Islamabad aveau loc discuții cu o delegație iraniană, la care participa și vicepreședintele JD Vance . Președintele american a insistat că, din perspectiva sa, miza unui acord este secundară. „Indiferent ce se va întâmpla, noi câștigăm. Fie că ajungem la un acord sau nu, pentru mine nu contează.” Ce spune Trump despre raportul de forțe și activele Iranului Întrebat despre perspectiva deblocării activelor Iranului, Trump a răspuns în termeni de victorie militară, afirmând că SUA „i-au învins militar” și că au distrus ambarcațiuni după ce, potrivit lui, iranienii „au aruncat câteva mine subacvatice”. În aceeași linie, a repetat că nu îl preocupă dacă se ajunge la o înțelegere. „Am învins complet acea țară, așa că să vedem ce se întâmplă. Poate că vor încheia un acord, poate că nu, mie nu-mi pasă. Din punctul de vedere al Americii, noi câștigăm.” Avertisment către China: „probleme mari” dacă livrează arme Iranului În același context, Trump a lansat și o amenințare la adresa Chinei, spunând că Beijingul va avea „probleme mari” dacă va livra arme Iranului. Materialul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete sau un calendar al unor decizii. În lipsa unor elemente suplimentare despre conținutul negocierilor, rămâne neclar ce concesii sunt discutate și care este următorul pas formal în dialogul SUA–Iran, dincolo de afirmația lui Trump că discuțiile sunt „foarte intense”. [...]
Iranul intră în negocierile cu SUA cu pârghii care îi pot întări poziția în dosare-cheie, inclusiv energia și securitatea regională , după ce 21 de ore de discuții s-au încheiat fără un acord, potrivit News , care citează declarațiile fostului negociator al Departamentului de Stat pentru Orientul Mijlociu, Aaron David Miller . Miller susține că Teheranul nu pare presat să facă concesii și că acționează „într-un ritm mai lent” decât Washingtonul. În evaluarea sa, această asimetrie de ritm reflectă faptul că Iranul are încă instrumente de negociere pe care le poate folosi pentru a obține termeni mai favorabili. Ce „atuuri” vede fostul negociator în mâna Teheranului În declarațiile citate, Miller enumeră mai multe elemente care, în opinia lui, întăresc poziția Iranului: deținerea de „uraniu puternic îmbogățit”; folosirea „geografiei ca armă”, prin controlul și gestionarea Strâmtorii Ormuz; faptul că „regimul a supraviețuit”; capacitatea „îngrijorătoare” de a submina securitatea și stabilitatea regională. „Mi se pare că încă mai dețin uraniu puternic îmbogățit. Au demonstrat că au transformat geografia într-o armă, controlează și gestionează acum Strâmtoarea Ormuz . Regimul a supraviețuit.” De ce contează: presiune indirectă asupra riscului geopolitic Mesajul central al analizei lui Miller este că aceste pârghii pot reduce disponibilitatea Iranului de a ceda rapid, chiar și în fața riscului de escaladare. El afirmă că Iranul ar prefera să riște o nouă serie de atacuri militare din partea Statelor Unite și a Israelului decât să iasă „cu mâna goală” din negocieri. În acest context, absența unui acord după 21 de ore de discuții indică, cel puțin pe termen scurt, o negociere dificilă, în care Teheranul mizează pe avantajele sale pentru a evita concesii rapide. [...]
