Știri
Știri din categoria Externe
Taiwan avertizează că desfășurarea „peste 100 de nave” chinezești ridică riscul de escaladare pe rutele maritime din regiune, potrivit G4Media. Șeful Consiliului de Securitate Națională al Taiwanului, Joseph Wu, spune că nave ale marinei și ale Gărzii de coastă chineze au fost desfășurate în apele care se întind de la Marea Galbenă până la Marea Chinei de Sud și vestul Oceanului Pacific.
Wu a afirmat pe platforma X că această desfășurare a avut loc „în ultimele zile”, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Beijing. El a susținut că „China este singura și unica problemă care sabotează status quo-ul și amenință pacea și stabilitatea regionale”.
În același mesaj, oficialul taiwanez a distribuit o hartă datată 23 mai, care ar arăta „desfășurarea maritimă” a Chinei, cu nave împrăștiate de-a lungul Mării Galbene, în largul Peninsulei Coreene, până la Marea Chinei de Sud și în vestul Pacificului.
Un responsabil taiwanez din domeniul securității a declarat pentru AFP, sub condiția anonimatului, că navele chineze au fost detectate înainte de summitul de la Beijing, însă numărul lor ar fi depășit 100 în ultimele zile.
China consideră Taiwanul o provincie a sa, pe care nu a reușit să o unifice cu restul teritoriului după războiul civil din 1949. Beijingul pledează pentru o soluție pașnică, dar își rezervă dreptul de a recurge la forță și și-a intensificat în ultimii ani presiunea militară asupra insulei, cu avioane de vânătoare și nave de război desfășurate aproape zilnic în jurul Taiwanului.
Remarcile oficialilor taiwanezi vin după ce Donald Trump a evocat miercuri „problema Taiwanului”, întrebat de presă dacă va vorbi cu președintele taiwanez Lai Ching-te, în contextul unei posibile vânzări de arme a SUA către Taiwan — subiect considerat o „linie roșie” de Beijing.
„Voi vorbi cu (Lai). Vorbesc cu toată lumea. Vom lucra (la) problema Taiwanului”, a declarat Donald Trump, potrivit relatării citate.
Recomandate
China își leagă agenda comercială din Asia-Pacific de reforma OMC și integrarea regională , printr-un apel la cooperare în cadrul APEC , pe fondul „schimbărilor nemaivăzute într-un secol”, potrivit Global Times , care relatează despre intervenția vicepremierului He Lifeng la reuniunea miniștrilor responsabili de comerț, desfășurată la Suzhou (provincia Jiangsu), pe 23 mai 2026. He Lifeng, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, a susținut că statele APEC pot promova prosperitatea comună și pot atinge o dezvoltare „deschisă, de înaltă calitate, echilibrată și sigură” doar prin respect reciproc, încredere reciprocă și cooperare de tip „câștig-câștig”. În plan operațional, vicepremierul a indicat direcțiile în care Beijingul spune că este pregătit să lucreze cu partenerii din regiune: întărirea comunicării și a dialogului în domenii emergente; sprijin comun pentru reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); avansarea integrării economice regionale „într-o manieră pragmatică și flexibilă”. Totodată, He a afirmat că China va contribui cu „mai multă energie pozitivă” la dezvoltarea economică din Asia-Pacific și la nivel global, prin noi rezultate ale „modernizării chineze”. În marja reuniunii APEC, vicepremierul chinez a avut discuții cu directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, și cu vicepremierul Thailandei și ministrul comerțului, Suphajee Suthumpun, pe teme legate de OMC și de cooperarea economică și comercială China–Thailanda. [...]
Donald Trump susține că un acord de pace cu Iranul este „aproape”, iar miza imediată este reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru piețele energetice și transportul comercial după luni de perturbări, potrivit Politico . Președintele a scris că „aspectele finale și detaliile” acordului sunt încă în discuție și „vor fi anunțate în curând”. În avanpremieră, Trump a indicat că înțelegerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz, o prioritate majoră pentru Casa Albă și pentru aliații din statele din Golf, în contextul în care tensiunile din zonă au afectat atât piețele globale de energie, cât și rutele de shipping (transport maritim comercial). Anunțul ar fi cel mai important moment al conflictului de la încetarea focului pe care Trump a declarat-o la începutul lunii aprilie, care a oprit brusc, dar „șubred”, cea mai intensă perioadă a luptelor de până atunci. Politico notează că Iranul a continuat să își afirme controlul asupra strâmtorii după încetarea focului, iar Marina SUA a răspuns în aprilie cu o blocadă proprie a navelor iraniene în coridor. Presiune internă în Partidul Republican: temeri legate de Hormuz Perspectiva unui acord este prezentată ca fiind controversată în interiorul Partidului Republican, unde voci influente cer continuarea campaniei militare și pun sub semnul întrebării dacă Iranul ar renunța, în mod real, la pârghiile sale asupra strâmtorii. Senatorul Lindsey Graham a avertizat, într-o postare pe X, că un acord perceput ca permițând Iranului să supraviețuiască și să păstreze capacitatea de a controla strâmtoarea în viitor ar întări Hezbollah în Liban și milițiile șiite din Irak. Și senatorul Roger Wicker a criticat ideea unui armistițiu de 60 de zile „zvonit”, susținând că ar fi „un dezastru” dacă se pornește de la premisa că Iranul va negocia cu bună-credință și că ar anula rezultatele „Operation Epic Fury”. Diplomație accelerată și semnale contradictorii În pofida acestor obiecții, efortul diplomatic ar fi accelerat rapid în weekend, după ce Trump a confirmat că și-a petrecut sâmbăta la Casa Albă discutând cu mai mulți lideri din Orientul Mijlociu. Publicația descrie această succesiune de apeluri drept un semn al abordării adesea contradictorii a administrației: săptămâni în care Trump și consilierii săi au amenințat cu acțiuni militare suplimentare, dar au insistat simultan că o soluție diplomatică rămâne posibilă. Într-un interviu pentru Axios , Trump a spus că șansele sunt „50/50” fie să obțină un acord „bun”, fie să „îi facă una cu pământul”. Tot sâmbătă, președintele nu avea evenimente publice în calendar, iar Politico menționează că Trump anunțase pe Truth Social cu o zi înainte că rămâne la Casa Albă și nu participă la festivitățile de nuntă din weekend ale fiului său, Donald Trump Jr., invocând „circumstanțe legate de guvernare”. Trump a mai spus că a avut o convorbire cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe care a descris-o drept una care „a mers foarte bine”. De ce contează: efectul asupra energiei și transportului Dincolo de dimensiunea politică, elementul cu impact economic imediat este Strâmtoarea Hormuz: redeschiderea ei ar reduce presiunea asupra fluxurilor de transport maritim și asupra piețelor energetice, după luni de disfuncționalități. Politico nu oferă un calendar precis pentru anunț, dar indică faptul că „detaliile finale” sunt încă negociate și că o comunicare oficială ar urma „în scurt timp”. [...]
Donald Trump susține că un acord cu Iranul este aproape finalizat și ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un coridor esențial pentru transportul de petrol, a cărui închidere a destabilizat piețele energetice globale, potrivit Reuters . Președintele SUA a scris pe rețelele sociale că un memorandum de înțelegere privind un „acord de pace” este „în mare parte negociat” și că „aspectele finale și detaliile” sunt încă discutate, urmând să fie anunțate „în scurt timp”. Trump nu a precizat ce alte elemente ar cuprinde înțelegerea. Miza imediată pentru economie este Strâmtoarea Ormuz , descrisă ca „pasaj vital” pentru transportul maritim: închiderea ei a „dat peste cap piețele energetice globale” după izbucnirea conflictului în februarie, când SUA și Israel au lansat lovituri asupra Iranului. În acest context, redeschiderea ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și asupra prețurilor, deși Reuters notează că acordul este încă în lucru. Negocierile: progres raportat, dar și contradicții publice În paralel cu mesajul lui Trump, mediatori și oficiali pakistanezi au raportat progrese. Pakistanul a încercat să reducă diferențele dintre Iran și SUA după săptămâni de război, perioadă în care Ormuz a rămas închisă pentru cea mai mare parte a transportului, în pofida unei încetări a focului descrise ca „fragile”. Totuși, la Teheran, agenția iraniană Fars a relatat (duminică dimineață) că acordul ar permite Iranului să administreze Strâmtoarea Ormuz și a susținut că afirmația lui Trump, potrivit căreia un acord ar fi aproape final, este „inconsistentă cu realitatea”. Ce ar conține cadrul propus, potrivit surselor Reuters Surse citate de Reuters spun că un cadru propus ar urma să se deruleze în trei etape: încheierea formală a războiului; rezolvarea crizei din Strâmtoarea Ormuz; deschiderea unei ferestre de 30 de zile pentru negocieri privind un acord mai amplu, cu posibilitatea de prelungire. Unul dintre cei doi oficiali pakistanezi citați a avertizat că nu există garanții că SUA vor accepta memorandumul; dacă îl acceptă, ar urma discuții suplimentare după încheierea sărbătorii Eid (vineri). Condițiile SUA și cererile Iranului Secretarul de stat american Marco Rubio a reiterat condițiile administrației Trump pentru oprirea luptelor: Iranul „nu poate avea niciodată o armă nucleară”; strâmtorile „trebuie să fie deschise fără taxe”; Iranul trebuie să predea uraniul îmbogățit. Rubio, aflat în vizită în India, a spus că s-au înregistrat unele progrese și că negocierile continuă, sugerând că ar putea exista un anunț „mai târziu astăzi, mâine, în câteva zile”. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare și afirmă că are dreptul să îmbogățească uraniu în scopuri civile. Teheranul cere, între altele, supravegherea strâmtorii, încetarea blocadei americane asupra porturilor sale și ridicarea sancțiunilor privind vânzările de petrol. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că disputele s-au redus în această săptămână, dar că rămân probleme de discutat prin mediatori, iar evoluția ar putea deveni mai clară în „următoarele trei sau patru zile”. Ce urmează: decizie privind reluarea atacurilor și presiune politică internă în SUA Reuters mai relatează că Trump i-a spus publicației Axios că se aștepta să decidă duminică dacă reia atacurile asupra Iranului. În același timp, președintele american a discutat telefonic sâmbătă cu lideri din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Egipt, Turcia și Pakistan, iar Axios a relatat că aceștia l-ar fi încurajat să accepte cadrul emergent. Pe plan intern, Trump a menționat că războiul i-a afectat ratingurile de aprobare din cauza impactului prețurilor la energie asupra consumatorilor americani, un element care adaugă presiune pentru o soluție rapidă, dar care nu schimbă faptul că detaliile acordului rămân, deocamdată, nepublice. [...]
Atacul combinat cu rachete și drone asupra Kievului a avariat infrastructură civilă și a rănit cel puțin cinci persoane , potrivit Mediafax . Loviturile din noaptea de sâmbătă spre duminică au vizat zone rezidențiale și au produs pagube în mai multe cartiere ale capitalei Ucrainei, amplificând presiunea operațională asupra orașului. Jurnaliști aflați la fața locului au relatat că au auzit o serie „masivă” de lovituri cu rachete în jurul orei 1:00, ora locală, și din nou la 3:00. În același interval, au fost emise alerte de raid aerian pentru toate regiunile Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că zeci de rachete se îndreptau spre capitală în jurul orei 00:30 (ora locală). Ulterior, au emis avertismente privind o posibilă lansare de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie de acțiune de tip Oreshnik, care ar fi vizat Ucraina la ora 00:55. Pagube în mai multe districte și infrastructură civilă afectată Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a raportat locuri de impact și avarii în mai multe districte, între care Obolon, Șevcenko, Holosiiv, Solomiansk, Desna, Darnîța, Dnipro și Podil. Oficialii au indicat că în oraș au fost raportate cel puțin cinci persoane rănite. Primarul Vitali Kliciko a declarat că în districtul Șevcenko fragmente de rachetă au căzut pe o clădire rezidențială de 24 de etaje. Resturi au fost semnalate și în apropierea unei zone „nerezidențiale”, precum și pe terenul unei școli. Potrivit lui Tkachenko, resturile au lovit și acoperișul unei clădiri înalte din Darnîța, iar locuințe au fost avariate în Solomiansk și Dnipro. În Obolon, două clădiri rezidențiale au raportat pagube după ce au fost lovite de proiectile rusești. În plus, au fost lovite o clădire de supermarket, un cămin, un garaj și mai multe depozite din diferite cartiere. Context: explozii raportate și în alte zone, pe fondul avertismentelor lui Zelenski În afara Kievului, au fost auzite explozii și în orașele Cerkasi și Kropivnîțki, precum și în regiunea Hmelnițki, în timpul atacului, potrivit postului public de televiziune Suspilne. Atacul are loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti un asalt mai amplu la nivel național, inclusiv cu posibila utilizare a rachetei Oreshnik. Informațiile disponibile nu includ, în acest stadiu, o evaluare completă a pagubelor sau un bilanț final al victimelor. [...]
Incident armat lângă Casa Albă s-a încheiat cu un suspect ucis și un civil rănit , după un schimb de focuri cu agenții Serviciului Secret, potrivit Mediafax . Episodul a declanșat măsuri imediate de securitate în zona complexului prezidențial, în timp ce autoritățile investighează circumstanțele exacte ale rănirii trecătorului. Suspectul a fost identificat de forțele de ordine drept Nasire Best, 21 de ani, din Maryland, au confirmat mai multe surse pentru Fox News Digital, citat de The Independent. Conform informațiilor, acesta a murit în timp ce era transportat la GW Medical Center , după ce a fost împușcat de agenții Serviciului Secret. Cronologia preliminară: focuri trase spre ofițeri, ripostă și un civil lovit Serviciul Secret a transmis o cronologie preliminară a incidentului: sâmbătă, puțin după ora 18:00 (ora locală), o persoană s-a apropiat de un punct de control din zona străzii 17 și a bulevardului Pennsylvania NW. Ancheta preliminară indică faptul că, pe măsură ce se apropia, persoana a scos o armă din geantă și a început să tragă asupra ofițerilor aflați la post. Agenții au ripostat, l-au lovit pe suspect, iar acesta a fost transportat la un spital din zonă, unde a decedat ulterior. În timpul schimbului de focuri, un trecător a fost, de asemenea, lovit de gloanțe; nu este încă stabilit dacă a fost rănit de focurile inițiale ale suspectului sau în timpul ripostei. „Personalul Serviciului Secret nu a suferit răni. Președintele se afla la Casa Albă în timpul incidentului, dar nu a fost afectat. Incidentul rămâne în curs de investigare.” Ce se știe despre context și investigație Jurnaliștii care lucrau la Casa Albă au relatat că au auzit o serie de focuri de armă și li s-a cerut să se adăpostească în sala de conferințe de presă, potrivit AP. Directorul FBI, Kash Patel, a spus într-o postare pe rețelele sociale că ofițerii răspundeau la focurile de armă și că publicul va fi informat „pe măsură ce vom putea”. Mediafax mai notează că oficialii au indicat că suspectul avusese întâlniri anterioare cu Serviciul Secret și avea antecedente cunoscute de probleme de sănătate mintală. În zonă au fost observate indicii ale intervenției, inclusiv bandă de delimitare, marcaje pentru probe și materiale medicale. Președintele Donald Trump se afla în interiorul Casei Albe în momentul incidentului, fără a fi afectat, iar ancheta este în desfășurare. [...]
Acuzațiile de abuz asupra activiștilor reținuți după interceptarea flotilei pentru Gaza ridică riscuri de anchete și presiune internațională asupra Israelului , după ce The Jerusalem Post relatează, citând CNN și organizația palestiniană de asistență juridică Adalah , mărturii care includ bătăi, tortură și agresiuni sexuale în timpul detenției. Potrivit materialului, forțele israeliene au arestat 430 de persoane aflate la bordul a 50 de nave, în apele internaționale, marți, pentru a opri o flotilă de voluntari care încerca să ducă ajutoare în Fâșia Gaza. Organizatorii Global Sumud Flotilla susțin că au documentat cel puțin 15 cazuri de abuz sexual, cele mai grave fiind raportate pe o ambarcațiune de debarcare israeliană transformată într-un „închisor” improvizat, cu sârmă ghimpată și containere. Într-o declarație citată de CNN, organizatorii au vorbit despre „mai multe relatări de viol” și despre „penetrare forțată cu un pistol”. Reacția autorităților israeliene: respingere totală a acuzațiilor Armata israeliană (IDF) a respins „în totalitate” acuzațiile de abuz comis de personal militar, afirmând pentru CNN că ordinele soldaților impun „tratament respectuos și adecvat” pentru participanții la flotilă și că există proceduri „clare și stabilite”. „Orice plângeri concrete înaintate IDF pe această temă vor fi examinate temeinic.” Separat, Israel Prison Service a transmis CNN că „acuzațiile sunt false și complet lipsite de bază factuală” și că respinge acuzațiile generalizate care ar încerca să descrie o conduită ilegală „sistematică”. Mărturii: containere întunecate, electroșocuri și lipsă de apă Într-un interviu video inclus în declarația flotilei, Mi Hoa Lee, activistă din Spania, a spus că a fost forțată să intre într-un container întunecat, unde ar fi fost lovită și electroșocată timp de peste un minut, înainte de a fi bătută până aproape să-și piardă cunoștința. Separat, Ilaria Mancosu, activistă din Italia, a declarat pentru Reuters că membrii flotilei ar fi fost mutați pe două așa-numite „nave-închisoare”, iar pe una dintre ele violențele ar fi fost mai grave. Ea a descris lovituri aplicate într-un container, fracturi la coaste și brațe și răni serioase la ochi și urechi provocate de dispozitive cu electroșocuri. Tot ea a afirmat că activiștii ar fi petrecut două zile fără apă curentă, fără pături și cu hainele în mare parte luate, iar ulterior, pe uscat, ar fi fost obligați să stea în genunchi ore întregi, fiind loviți dacă se mișcau sau vorbeau; apoi ar fi fost mutați periodic dintr-o cameră în alta pentru a fi împiedicați să doarmă. În acest stadiu, acuzațiile provin din mărturii colectate de Adalah și relatări ale activiștilor, în timp ce instituțiile israeliene implicate neagă faptele; articolul nu indică existența unei anchete independente finalizate care să confirme sau să infirme acuzațiile. [...]
