Știri
Știri din categoria Externe

SUA transmit că Israelul nu ar trebui să „absoarbă” atacurile Hezbollah, un semnal politic care poate deschide calea pentru o extindere a operațiunilor IDF în Beirut, potrivit The Jerusalem Post, care citează un oficial american după informații că Israelul ar fi cerut aprobarea Washingtonului pentru o escaladare în capitala Libanului.
Oficialul american a spus că „cea mai rapidă cale” pentru detensionare și protejarea civililor „de ambele părți” este ca Hezbollah „să înceteze imediat să tragă”. Mesajul, formulat în termeni de așteptări față de Israel, indică o repoziționare de nuanță: SUA nu ar considera acceptabil ca Israelul să continue să suporte atacuri asupra civililor fără un răspuns.
Aceeași sursă precizează că secretarul de stat american Marco Rubio ar fi propus un cadru de detensionare premierului israelian Benjamin Netanyahu și președintelui libanez Joseph Aoun. Potrivit oficialului citat, propunerea ar fi avut la bază o logică de tip „oprire a focului contra oprire a escaladării”:
Oficialul a mai spus că acest cadru ar fi urmat să creeze condițiile pentru o reducere treptată a tensiunilor și pentru o încetare efectivă a ostilităților.
The Jerusalem Post notează că Joseph Aoun ar fi încercat să avanseze propunerea și să obțină un acord, însă răspunsul președintelui Parlamentului, Nabih Berri, a fost „evaziv și dezamăgitor”. Berri ar fi susținut că poate „garanta” angajamentul Hezbollah pentru o încetare a focului, dar ar fi pus condiția ca Israelul să oprească primul, deși, potrivit publicației, Hezbollah ar fi inițiat actuala rundă de lupte pe 2 martie, la fel cum ar fi inițiat și războiul anterior din 2023.
Publicația mai scrie că, duminică, două surse au declarat că oficiali israelieni de rang înalt ar fi cerut omologilor americani să permită IDF să își extindă operațiunile în Beirut. Potrivit acestor surse, Israelul ar fi fost optimist privind un răspuns favorabil al SUA, invocând lipsa de progres atât în negocierile dintre Washington și Teheran, cât și în discuțiile dintre Israel și Liban.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar sau parametrii unei eventuale escaladări, rămâne neclar dacă și când ar putea urma o extindere efectivă a operațiunilor, însă mesajul transmis de oficialul american sugerează că Washingtonul își ajustează pragul de toleranță față de continuarea atacurilor Hezbollah.
Recomandate

Extinderea operațiunilor Israelului în sudul Libanului, până la traversarea fluviului Litani, ridică miza militară și riscul de escaladare pe frontiera de nord , după ce armata israeliană a preluat controlul asupra fortăreței medievale Beaufort, potrivit Știrile Pro TV , care citează o relatare AFP. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a transmis pe Telegram că, „sub conducerea premierului (Benjamin) Netanyahu” și a sa, armata „și-a extins operațiunile în Liban, a traversat fluviul Litani și a cucerit creasta Beaufort”, descrisă drept unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru apărarea localităților din Galileea (nordul Israelului) și pentru securitatea militarilor israelieni. De ce contează: un punct strategic și un semnal politic Beaufort este o fortăreață medievală construită în secolul al XIII-lea, care domină sudul Libanului. În trecut, forțele israeliene au folosit-o ca bază în timpul ocupației sudului Libanului, care a durat 20 de ani și s-a încheiat în 2000. Katz a legat momentul de o încărcătură simbolică, afirmând că, la 44 de ani de la „Bătălia de la Beaufort” și în ziua de comemorare a militarilor căzuți în Primul Război din Liban (1982), militarii israelieni „au revenit pe vârful Beaufort și au ridicat din nou pe el steagul Israelului”. Ce se vede în teren: imagini și confirmări publice Un purtător de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a publicat pe X o fotografie cu militari israelieni mărșăluind la fortăreață. În material sunt incluse și postări video distribuite pe rețele sociale: una publicată de LBCI Lebanon English, prezentată ca transmisie „live” de la Beaufort, și o alta publicată de The Cradle, care arată un localnic din sudul Libanului îndepărtând un steag israelian după ce ar fi fost arborat de forțele israeliene. [...]

Escaladarea din Strâmtoarea Hormuz reaprinde riscul pe piața energiei , după ce SUA au lovit ținte militare iraniene, iar Iranul a anunțat un atac de represalii, pe fondul tensiunilor care țin parțial blocată una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol, potrivit Biziday . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat că Iranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator deasupra apelor internaționale. Ca răspuns, SUA au bombardat radare și sisteme de control al dronelor din Iran. În comunicarea citată, CENTCOM susține că avioanele americane au eliminat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „unidirecționale” (kamikaze), considerate amenințări pentru navele care tranzitează apele regionale. Atacuri și reacții în regiune Luni dimineață, Kuweitul a anunțat că a interceptat mai multe drone de atac, în timp ce Iranul a confirmat lansarea unui atac de represalii, fără să precizeze ținta. Televiziunea de stat iraniană a difuzat ulterior imagini ale lansării unei rachete balistice, cu un autocolant care îl arată pe Donald Trump suprapus peste mesajul „o strâmtoare Hormuz închisă până când ultimul soldat american părăsește regiunea”. Petrolul își schimbă din nou direcția Pe fondul acestor evoluții, prețul petrolului european, care vineri coborâse până la 90 de dolari/baril (aprox. 414 lei), cel mai mic nivel de la începutul lunii martie, a reînceput să crească, însă „treptat”, conform informațiilor din aceeași sursă. Contextul rămâne sensibil deoarece Iranul își menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Cele două părți au anunțat prelungirea armistițiului cu 60 de zile, dar un acord pentru redeschiderea completă a strâmtorii este încă așteptat. Mesajul lui Trump: „Lăsați-mă să negociez” În paralel, Donald Trump a publicat un mesaj pe rețeaua sa socială, criticând politicieni americani – inclusiv „unii dintre republicanii care nu sunt patrioți” – și cerând să fie lăsat să negocieze cu Iranul fără presiuni publice, susținând că astfel îi este „mult mai greu” să-și facă treaba. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și AP News ca sursă alternativă. [...]

Atacurile SUA–Iran pun din nou sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un obiectiv declarat al Washingtonului, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului stagnează, potrivit Agerpres . Armata americană a anunțat că a lansat sâmbătă și duminică un nou val de lovituri „defensive” asupra sudului Iranului, al treilea în ceva mai mult de o săptămână. Țintele au fost sisteme de radar și de control al dronelor în orașul Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Comandamentului american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), care a comunicat informația pe X. Centcom susține că operațiunile au fost un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv distrugerea unei drone americane MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. La scurt timp, Gardienii Revoluției iranieni au afirmat că au atacat o bază folosită de armata SUA pentru lovituri asupra teritoriului iranian, fără să precizeze localizarea. Separat, armata din Kuweit a anunțat că s-a confruntat cu un atac cu drone și rachete. Armistițiul din 8 aprilie, din nou contestat Washingtonul și Teheranul s-au acuzat reciproc și joi că au încălcat armistițiul în vigoare din 8 aprilie, după lovituri americane asupra sudului Iranului urmate de un atac asupra Kuweitului. În paralel, informații apărute în presa americană în weekend despre noi exigențe ale Washingtonului față de Teheran au redus așteptările privind un acord rapid, după ce Donald Trump alimentase anterior speranțele unui compromis. Negocierile: propunere de prelungire cu 60 de zile și condiții legate de Ormuz În contextul în care cele două părți păreau să se apropie de un acord, New York Times a relatat sâmbătă că președintele american și-ar fi înăsprit propunerea și ar fi trimis Teheranului o nouă versiune a unui posibil protocol de acord, fără alte detalii. Potrivit Axios, Trump urmărește două priorități: oprirea programului nuclear iranian și reluarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz. CBS a relatat duminică seară că noua propunere americană ar include: prelungirea armistițiului cu 60 de zile; clauze privind redeschiderea Ormuz; un cadru pentru reluarea negocierilor pe dosarul nuclear. Iranul a transmis că nu va accepta un acord fără garanții privind „drepturile poporului iranian”, prin vocea principalului negociator, Mohammad Bagher Ghalibaf , care este și președintele parlamentului. Teheranul își revendică dreptul la un program nuclear civil și neagă că urmărește arma atomică, în pofida suspiciunilor SUA și ale altor țări. În același timp, Iranul vrea ca dosarul nuclear să fie abordat ulterior, în cazul unui acord, și cere ridicarea imediată a sancțiunilor care îl afectează. [...]

Ucraina anticipează un atac aerian masiv al Rusiei în următoarele ore , iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare, potrivit Antena 3 . În acest context, Germania a livrat un nou sistem IRIS-T , însă acesta nu poate intercepta rachete balistice, exact categoria pe care Ucraina spune că o poate contracara cel mai greu. Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu la CBS News, că Ucraina se așteaptă la un atac „în această noapte sau în noaptea următoare”, cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice, pe baza informațiilor primite de la SUA și aliați europeni. Președintele ucrainean a spus că va transmite populației să se adăpostească, precizând totodată că momentul exact nu este cunoscut „100% sigur”. Deficitul de interceptoare, vulnerabilitatea cheie Zelenski a indicat un atac recent drept exemplu de presiune asupra apărării aeriene, în care Rusia ar fi folosit peste 600 de drone de fabricație iraniană și aproximativ 90 de rachete, inclusiv 30 balistice. El a spus că doborârea lor a fost „foarte dificilă” și a descris apărarea antibalistică drept „cel mai mare deficit”. Tot Zelenski a afirmat că, în ultima săptămână, forțele ruse ar fi lansat peste 2.300 de drone de atac, aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate și 108 rachete, iar loviturile ar fi vizat infrastructură civilă, inclusiv clădiri rezidențiale și instalații energetice. IRIS-T din Germania ajută, dar nu rezolvă problema rachetelor balistice Ucraina a primit un nou sistem IRIS-T din Germania, livrat cu o zi înainte de declarațiile lui Zelenski. Sistemul este prezentat ca parte a apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei, bazată pe mai multe tipuri de echipamente furnizate de aliați. Antena 3 notează că: varianta cu rază scurtă poate lovi ținte la 12 kilometri și până la 8 kilometri altitudine; varianta cu rază medie poate atinge ținte la 40 de kilometri și până la 20 de kilometri altitudine; lansatoarele sunt mobile și pot transporta opt rachete; sistemul este optimizat pentru ținte lente, la joasă altitudine, cu semnătură radar redusă (de exemplu rachete de croazieră), dar nu poate intercepta rachete balistice, potrivit experților citați. Cererea către SUA pentru Patriot și contextul scăderii ajutorului Pe 27 mai, Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump, cerând interceptoare Patriot PAC-3 și sisteme suplimentare, invocând că ritmul livrărilor prin programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) „nu mai ține pasul” cu amenințarea. Trump nu a făcut declarații publice despre scrisoare, iar parlamentari americani aflați la Kiev pe 28 mai au spus că Washingtonul ar trebui să răspundă pozitiv solicitării. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA „vor găsi o modalitate” de a ajuta Ucraina să se apere, fără să ofere detalii despre tipul de sprijin. În același timp, ajutorul militar american pentru Ucraina ar fi scăzut cu 99% în 2025, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, citat în material. Amenințări și pe axa Belarus: Lukașenko vorbește despre o „țintă majoră” Pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Belarusului, Alexander Lukașenko a spus pe 31 mai că Belarus are în vizor o „țintă majoră” în Ucraina, „cu coordonate precise”, „foarte aproape de Belarus”, și a amenințat că ar putea bombarda Kievul. Declarațiile vin după ce un comandant ucrainean a vorbit despre identificarea a 500 de posibile ținte în Belarus, iar Zelenski a avertizat anterior asupra unei posibile ofensive din nord. În pofida avertismentelor venite dinspre Moscova privind posibile lovituri asupra Kievului și a recomandărilor de evacuare, Antena 3 notează că nicio ambasadă străină din capitala ucraineană nu a raportat evacuarea personalului. Ce urmează Din informațiile prezentate, Ucraina se pregătește pentru un nou val de atacuri aeriene în următoarele ore, în timp ce livrările occidentale (precum IRIS-T) întăresc apărarea împotriva unor tipuri de amenințări, dar lasă deschisă problema interceptării rachetelor balistice, unde Kievul spune că are cea mai mare lipsă. În paralel, retorica Belarusului adaugă un risc suplimentar pe flancul nordic, fără indicii concrete, în material, despre o decizie operațională iminentă a Minskului. [...]

Un atac cu drone asupra unor zone locuite din sudul Ucrainei ocupat de Rusia a fost soldat cu morți și răniți , potrivit informațiilor transmise de Agerpres , care citează declarații ale autorităților locale pro-ruse și AFP. Incidentul este relevant prin riscul operațional crescut pentru populația civilă și infrastructura rezidențială din teritoriile ocupate, într-un context în care linia frontului și atacurile la distanță rămân active. Autoritățile pro-ruse din regiunea Herson, ocupată în sudul Ucrainei, au afirmat că un băiat născut în 2020 a murit după ce o dronă ucraineană ar fi lovit un bloc de apartamente din Henicesk , oraș situat la Marea Neagră, în apropiere de Crimeea (anexată de Rusia în 2014). Potrivit acestor autorități, alte cinci persoane au fost rănite. Informațiile provin de la Vladimir Saldo , oficial pro-rus. Separat, în aceeași zi, guvernatorul Oleksandr Ganja a anunțat că o femeie de 50 de ani a fost ucisă și alte patru persoane au fost rănite, dintre care două grav, într-un atac rus care a vizat districtul Nikopol din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk (centru-est). Context: Henicesk, centru administrativ mutat de autoritățile de ocupație Henicesk a fost ocupat de trupele ruse pe 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei la scară largă. După recucerirea de către Ucraina a orașului Herson, în urma contraofensivei din toamna lui 2022, administrația rusă de ocupație și-a transferat centrul administrativ local la Henicesk, conform informațiilor din aceeași relatare. [...]

Kremlinul reia ideea unei „înțelegeri” cu Donald Trump despre Ucraina, dar fără confirmare din SUA sau Kiev , într-un demers care mută presiunea diplomatică spre Ucraina și Europa, potrivit Adevărul . Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că, la summitul de anul trecut din Alaska între liderii Statelor Unite și ai Rusiei, s-ar fi atins un „nivel de înțelegere” privind pașii necesari pentru soluționarea războiului din Ucraina. El susține însă că aplicarea acestor planuri ar fi fost îngreunată de reacția Kievului. „Mulți folosesc cuvântul «înțelegeri». Eu aș spune mai degrabă că a existat o anumită înțelegere reciprocă privind ceea ce urma să facă fiecare parte în contextul reglementării conflictului ucrainean.” Ușakov afirmă că partea americană și-ar fi asumat obligații, dar ar fi întâmpinat „probleme” din cauza poziției Ucrainei față de propunerile venite de la Washington. „Americanii au promis că își vor îndeplini partea lor din această înțelegere, dar s-au confruntat cu o serie de probleme care țin, în primul rând, de comportamentul și reacțiile Kievului la diferitele propuneri și demersuri venite din partea Washingtonului.” Moscova indică Europa ca factor care „întărește” poziția Kievului În aceeași linie, consilierul lui Vladimir Putin susține că sprijinul politic și militar al statelor europene pentru Ucraina ar fi contribuit la o poziție mai fermă a Kievului în negocieri, mai puțin dispusă la compromisuri. „Kievul se bazează pe sprijinul Europei, iar acest lucru conferă poziției sale mai multă încăpățânare și mai multă negativitate.” „Spiritul Anchorage” și miza: scenarii de retragere din Donețk, negate public Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre așa-numitul „spirit Anchorage”, o formulare folosită de oficiali și comentatori ruși pentru a descrie presupuse înțelegeri informale Moscova–Washington. Potrivit unor surse ruse, conceptul ar fi inclus inclusiv retragerea trupelor ucrainene din anumite zone ale regiunii Donețk, deși Ușakov s-a distanțat anterior de această interpretare. În paralel, Donald Trump a negat public că ar fi făcut promisiuni de acest tip liderului de la Kremlin. Materialul precizează că afirmațiile Moscovei nu au fost confirmate de partea americană și nici de autoritățile ucrainene, care au respins în repetate rânduri scenarii ce presupun cedări teritoriale în schimbul încetării ostilităților. [...]