Știri
Știri din categoria Externe
SUA transmit că Israelul nu ar trebui să „absoarbă” atacurile Hezbollah, un semnal politic care poate deschide calea pentru o extindere a operațiunilor IDF în Beirut, potrivit The Jerusalem Post, care citează un oficial american după informații că Israelul ar fi cerut aprobarea Washingtonului pentru o escaladare în capitala Libanului.
Oficialul american a spus că „cea mai rapidă cale” pentru detensionare și protejarea civililor „de ambele părți” este ca Hezbollah „să înceteze imediat să tragă”. Mesajul, formulat în termeni de așteptări față de Israel, indică o repoziționare de nuanță: SUA nu ar considera acceptabil ca Israelul să continue să suporte atacuri asupra civililor fără un răspuns.
Aceeași sursă precizează că secretarul de stat american Marco Rubio ar fi propus un cadru de detensionare premierului israelian Benjamin Netanyahu și președintelui libanez Joseph Aoun. Potrivit oficialului citat, propunerea ar fi avut la bază o logică de tip „oprire a focului contra oprire a escaladării”:
Oficialul a mai spus că acest cadru ar fi urmat să creeze condițiile pentru o reducere treptată a tensiunilor și pentru o încetare efectivă a ostilităților.
The Jerusalem Post notează că Joseph Aoun ar fi încercat să avanseze propunerea și să obțină un acord, însă răspunsul președintelui Parlamentului, Nabih Berri, a fost „evaziv și dezamăgitor”. Berri ar fi susținut că poate „garanta” angajamentul Hezbollah pentru o încetare a focului, dar ar fi pus condiția ca Israelul să oprească primul, deși, potrivit publicației, Hezbollah ar fi inițiat actuala rundă de lupte pe 2 martie, la fel cum ar fi inițiat și războiul anterior din 2023.
Publicația mai scrie că, duminică, două surse au declarat că oficiali israelieni de rang înalt ar fi cerut omologilor americani să permită IDF să își extindă operațiunile în Beirut. Potrivit acestor surse, Israelul ar fi fost optimist privind un răspuns favorabil al SUA, invocând lipsa de progres atât în negocierile dintre Washington și Teheran, cât și în discuțiile dintre Israel și Liban.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar sau parametrii unei eventuale escaladări, rămâne neclar dacă și când ar putea urma o extindere efectivă a operațiunilor, însă mesajul transmis de oficialul american sugerează că Washingtonul își ajustează pragul de toleranță față de continuarea atacurilor Hezbollah.
Recomandate
Donald Trump ia în calcul extinderea campaniei militare împotriva Iranului , iar la Washington ar mai rămâne de decis „cât de mult” și „când”, potrivit unor oficiali israelieni și americani citați de The Jerusalem Post . Unul dintre oficiali susține că președintele SUA ar considera, „în lipsa unei evoluții neașteptate”, că șansele unei soluții diplomatice au devenit „practic inexistente” — o evaluare care, dacă se confirmă, mută centrul de greutate al crizei dinspre negocieri spre opțiuni militare. Totuși, un alt oficial avertizează că Trump și-a schimbat poziția „în ultimul moment” și în trecut, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei răsturnări de situație înaintea unei decizii finale. Evaluarea Israelului: pragul de escaladare depinde de SUA În evaluarea curentă a Israelului, Iranul ar urma să se abțină de la atacuri împotriva Israelului atât timp cât Statele Unite nu escaladează semnificativ campania militară împotriva Teheranului. Această apreciere sugerează că nivelul implicării americane este văzut ca factorul-cheie care poate influența dacă conflictul se extinde regional. În ce condiții ar putea intra Israelul în operațiune Doi oficiali israelieni au indicat trei scenarii în care Israelul ar putea participa la loviturile asupra Iranului: dacă Iranul lansează atacuri împotriva Israelului; dacă serviciile de informații israeliene detectează pregătiri iraniene pentru lansarea de rachete sau drone către Israel; dacă Trump solicită formal participarea Israelului la operațiune. Netanyahu sugerează o posibilă escaladare „în zilele următoare” În paralel, premierul Benjamin Netanyahu a sugerat, într-o ședință a Comitetului Constituțional al Likud, că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, invocând riscul unei „situații de securitate excepționale” care ar putea afecta desfășurarea evenimentelor de campanie și chiar a votului. „Ar putea coincide cu ziua alegerilor sau să aibă loc înainte, făcând dificilă desfășurarea votului.” În lipsa unor detalii publice despre calendarul și amploarea unei eventuale extinderi a operațiunilor SUA, rămâne de urmărit dacă Washingtonul va formaliza o decizie de escaladare și dacă aceasta va declanșa, direct sau indirect, o implicare israeliană. [...]
Donald Trump spune că Benjamin Netanyahu nu va fi arestat în SUA , o poziționare care reduce riscul unui incident diplomatic și juridic în jurul unei eventuale vizite a premierului israelian la New York, în contextul mandatului emis de Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit Agerpres . Trump a scris pe rețeaua sa, Truth Social, că „Benjamin Netanyahu nu va fi arestat, sub nicio formă, cât timp se află în Statele Unite ale Americii”, lăudând rolul acestuia în războiul împotriva Iranului. Declarația vine la două zile după ce primarul New York-ului, Zohran Mamdani , a spus într-un interviu publicat de The New York Times că poartă discuții privind posibilitatea juridică de a-l aresta pe Netanyahu în timpul Adunării Generale a ONU din septembrie, afirmând că „locul lui este la Haga”. Contextul juridic: mandatul CPI pe numele lui Netanyahu CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime împotriva umanității în Fâșia Gaza, în contextul acțiunilor israeliene declanșate de atacul Hamas din 7 octombrie 2023. De ce contează Mesajul lui Trump mută discuția din zona ipotetică a inițiativelor locale către o poziție politică la vârful administrației americane, cu potențial de a influența modul în care autoritățile din SUA gestionează o vizită cu miză mare la ONU, în condițiile în care mandatul CPI rămâne un element de presiune internațională asupra liderului israelian. [...]
Donald Trump ridică miza unei escaladări militare cu Iranul , avertizând că Teheranul va „plăti de mai multe ori” pentru fiecare soldat american ucis, potrivit news.ro . Mesajul vine după moartea mai multor militari americani în Orientul Mijlociu, în ultimele zile, și indică o posibilă înăsprire a răspunsului SUA în regiune. Într-o postare pe Truth Social , Trump a scris: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de mai multe ori pentru acea crimă.” Președintele american a susținut că a transmis această „instrucțiune” conducerii militare, menționând explicit secretarul de război, Pete Hegseth, președintele Comitetului șefilor de stat major, Daniel Caine, și „toți conducătorii din cadrul armatei”. Ce a declanșat reacția În ultimele zile, potrivit informațiilor prezentate, au fost raportate mai multe incidente: un militar american a fost ucis în nordul Irakului, în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte; un atac iranian în Iordania s-a soldat cu moartea a doi soldați americani și dispariția unui alt militar „în acțiune”. Armata americană continuă să examineze rămășițe neidentificate găsite la locul atacului din Iordania, ceea ce sugerează că numărul victimelor ar putea crește. Semnale operaționale și fereastra diplomatică Casa Albă a anunțat că Trump va participa marți seară la ceremonia de înhumare a militarilor americani căzuți, la Baza Aeriană Dover , potrivit unei postări pe X a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt. În paralel, Statele Unite au majorat numărul de avioane de vânătoare din Orientul Mijlociu, în timp ce Trump „analizează cum să procedeze”, a declarat un oficial citat de CNN. Totuși, secretarul de stat Marco Rubio și un oficial iranian de rang înalt au afirmat că părțile rămân deschise la soluții diplomatice. [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran începe să afecteze direct securitatea rutelor energetice din Golf , după a noua noapte consecutivă de atacuri americane și pe fondul unor noi decese în rândul militarilor SUA, care amplifică riscul unui conflict regional mai larg, potrivit CNN . Statele Unite au anunțat că au lovit din nou ținte militare iraniene în noaptea de duminică spre luni, iar explozii au fost raportate în mai multe zone din Iran, inclusiv în orașe-port de pe coastele Golfului Oman și Golfului Persic. CNN notează că, pentru prima dată în cele nouă zile, presa de stat iraniană a raportat explozii și în Tabriz, în nord-vestul țării. În paralel, crește presiunea politică și militară pe Washington după ce SUA au raportat moartea unui nou militar american, ucis în nordul Irakului în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte. Decesul vine la o zi după ce Pentagonul a anunțat că doi militari americani au murit în urma unor lovituri în Iordania, iar un altul este dat dispărut în acțiune; US Central Command a transmis că a localizat rămășițe neidentificate în Iordania. Strâmtoarea Hormuz , din nou în centrul riscului operațional Un element cu impact direct asupra transportului maritim și, implicit, asupra pieței energiei este tensiunea din jurul Strâmtorii Hormuz, rută-cheie pentru exporturile de petrol. Autoritatea maritimă britanică a raportat luni dimineață (ora locală) un vas în flăcări în largul coastelor Omanului, în apropierea strâmtorii. În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a criticat Iranul pentru atacarea navelor și obstrucționarea căii navigabile. Tot Rubio a spus că Washingtonul rămâne deschis diplomației cu Teheranul: „dacă acea ușă se deschide, vom fi bucuroși să vedem”. Iranul, prin Garda Revoluționară, a susținut că au fost vizate două petroliere „neconforme”, potrivit agenției de stat IRNA, însă CNN precizează că nu poate verifica independent această afirmație. Lovituri asupra infrastructurii și efecte în lanț în statele din Golf Pe lângă țintele militare, conflictul s-a extins în ultimele zile și către infrastructură. CNN relatează că SUA și-au lărgit lista de obiective dincolo de situri de coastă cu radare și facilități pentru drone, incluzând drumuri, tuneluri, căi ferate și infrastructură portuară; presa iraniană a menționat și o instalație de desalinizare. În același timp, Iranul și-a extins țintele în regiune, iar Kuweitul a fost lovit în mod repetat: ministrul energiei din Kuweit a declarat că Iranul a atacat inclusiv o centrală electrică și o instalație de desalinizare, iar o rafinărie de petrol a fost avariată. Armata kuweitiană a anunțat luni dimineață că apărările antiaeriene răspund la „amenințări ostile cu drone”, iar Bahrainul a activat sirenele, potrivit Ministerului de Interne. Separat, un analist din energie citat de CNN avertizează că oferta globală de petrol va rămâne perturbată atât timp cât luptele continuă și facilitățile energetice din Golf rămân avariate, deoarece revenirea depinde de reparații și de reluarea producției la niveluri normale. Ce urmează: risc de extindere și incertitudine pe termen scurt Președintele Donald Trump a declarat că Iranul a fost lovit „foarte dur”, în timp ce CNN consemnează că pierderile umane din rândul militarilor SUA și extinderea atacurilor alimentează temerile privind un război mai amplu. Teheranul a anunțat, la rândul său, o nouă salvă de rachete către „ținte inamice”, potrivit IRNA. În plus, Iranul a acuzat SUA că ar fi atacat instalația nucleară Dharkhovin din sudul țării, iar un oficial iranian a avertizat asupra unui răspuns „adecvat”, potrivit televiziunii de stat IRIB. SUA nu au confirmat atacul, iar agenția ONU de supraveghere nucleară a transmis că verifică informațiile. [...]
Explozia de pe nava GPL „Gas Lisbon” ridică riscuri operaționale pentru navigația comercială în zona economică exclusivă a României , după ce autoritățile au emis avertismente către nave să evite perimetrul incidentului, potrivit Euronews . Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, în Marea Neagră, între Sulina și Sfântu Gheorghe, în afara apelor teritoriale românești, dar în zona economică exclusivă. Nava „Gas Lisbon”, o cisternă care transporta gaz petrolier lichefiat (GPL), se îndrepta spre Ucraina când, după explozie, a izbucnit un incendiu la bord. Autoritățile române au fost alertate la ora 00:05, prin MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării pe mare), iar intervenția a fost coordonată de Autoritatea Navală Română. Evacuare în condiții dificile și trei răniți Echipajul s-a refugiat în zona prova, fără posibilitatea de a folosi mijloacele proprii de evacuare, iar salvarea a fost descrisă de Euronews drept una „la limită” din cauza flăcărilor. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) a lansat plute de salvare și a evacuat în siguranță toți cei 17 membri ai echipajului. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a confirmat că trei persoane au fost rănite: două persoane cu arsuri pe aproximativ 15% din suprafața corporală; o persoană cu mai multe plăgi. Răniții au fost preluați și transportați la țărm, urmând să ajungă la Unitatea de Primiri Urgențe din Tulcea pentru investigații. Restricții temporare în zonă și măsuri pentru siguranța navigației Pentru a reduce riscul unor noi incidente, a fost emis un aviz către navigatori. Autoritatea Navală Română a transmis că navele din zonă trebuie să păstreze o distanță minimă de 3 mile marine (aprox. 5,5 km) față de locul incendiului, pe fondul riscului de noi explozii. Un remorcher a fost trimis în zonă pentru a preveni deriva navei și pentru a limita un pericol suplimentar pentru traficul maritim. Cauza: dronă sau mină marină, în curs de clarificare Cauza exploziei nu este confirmată oficial. Euronews relatează că prima presupunere a fost că nava ar fi fost lovită de o dronă, informație atribuită RRA. În același timp, Nicușor Dan a indicat, într-un comunicat, că nava ar fi putut fi lovită „fie de o dronă, fie de o mină marină” și a plasat incidentul în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a publicat imagini cu momentul în care armata rusă lovește o navă în Marea Neagră, iar în ultimele zile Rusia atacă aproape zilnic porturile din regiunea Odesa și nave aflate în larg, mai notează Euronews. Forțele Navale au confirmat incidentul și urmează să facă cercetări, iar DSU gestionează situația. [...]
Atacul rusesc asupra navei „Golden Leo ”, care transporta porumb, ridică din nou riscul de întreruperi pe ruta cerealelor din Marea Neagră , într-un moment în care Ucraina și Rusia își intensifică loviturile asupra porturilor și navelor comerciale, potrivit news.ro . Un atac rusesc cu rachete asupra navei, în apropierea portului Odesa, a ucis 10 persoane, conform oficialilor ucraineni. Incidentul este descris drept cel mai sângeros dintr-o escaladare a violențelor care durează de câteva săptămâni în Marea Neagră, relatează Reuters. Nava „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau și cu echipaj din India și Siria, a fost lovită duminică de trei rachete de croazieră, ceea ce a declanșat un incendiu, potrivit marinei ucrainene, care a comunicat pe Telegram. Un martor Reuters din Odesa a observat fum ridicându-se de la o navă aflată în larg, iar agenția a confirmat că era vorba de „Golden Leo”. Impact operațional: pierderi de vieți și operațiune de salvare peste noapte Autoritatea portuară ucraineană a anunțat că operațiunea de căutare și salvare a durat toată noaptea. Nouă membri ai echipajului și unul dintre piloții maritimi au fost uciși, iar opt dintre cei 17 membri ai echipajului au fost salvați. Potrivit datelor LSEG citate în material, nava este deținută de Ocean Grace Shipping Ltd (Mumbai). Administratorul Friends Shipping Co SA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Nu a existat niciun comentariu public imediat din partea Moscovei cu privire la incident. Odesa, din nou sub atac: lovituri asupra infrastructurii portuare Separat, un nou atac rus asupra orașului-port Odesa a provocat luni moartea a trei persoane și rănirea altor trei, potrivit lui Serhii Lîsak, șeful administrației militare a orașului, care a spus că au fost vizate infrastructuri, fără alte detalii. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că forțele sale au lovit în timpul nopții rezervoare de combustibil din portul Odesa , potrivit Interfax. De ce contează: presiune pe exporturile de cereale și pe o rută „crucială” Marea Neagră rămâne un punct sensibil al războiului, iar reluarea violențelor pe o rută importantă de transport maritim al cerealelor alimentează îngrijorări privind aprovizionarea, în condițiile în care ambele țări sunt exportatori majori. În regiunea Odesa, atacurile rusești au ucis 28 de persoane în luna iulie, a declarat guvernatorul, conform materialului. În același timp, comercianți și analiști citați de Reuters afirmă că Ucraina și-a pierdut aproximativ o treime din capacitatea de export de cereale prin porturile de la Marea Neagră din cauza atacurilor cu rachete și drone. Pe partea rusă, surse citate de Reuters spun că atacurile ucrainene au forțat Rusia să limiteze transportul maritim în Marea Azov, rută pe care se desfășoară aproximativ un sfert din exporturile sale de cereale. [...]
