Știri
Știri din categoria Externe
SUA extind regimul de sancțiuni împotriva conducerii Cubei, vizând direct președintele Miguel Díaz-Canel și persoane/entități asociate, într-o mișcare care ridică presiunea politică și financiară asupra aparatului de stat de la Havana, potrivit Reuters.
Pe site-ul Departamentului Trezoreriei SUA apare că sancțiunile îl includ pe Díaz-Canel și „unele persoane și entități afiliate”. În total, măsurile îi vizează pe încă patru oameni și cinci entități, între care soția președintelui, Lis Cuesta Peraza, doi membri ai familiei Castro și Ministerul Forțelor Armate Revoluționare.
Guvernul cubanez nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind sancțiunile, notează publicația.
Conform informațiilor publicate pe platforma Trezoreriei SUA, pachetul de sancțiuni îl include pe:
Díaz-Canel, în vârstă de 66 de ani, este președinte din 2018, după preluarea funcției de la Raúl Castro, fratele lui Fidel Castro.
Acțiunea de joi este prezentată drept cea mai recentă etapă prin care Washingtonul își intensifică presiunea asupra liderilor comuniști ai insulei. Sancțiunile au fost anunțate în contextul în care președintele Donald Trump a declarat jurnaliștilor că SUA își doresc ca Cuba „să fie o țară bine administrată”.
Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez, a calificat sancțiunile drept „josnice”, într-o postare pe rețelele sociale, descriindu-le ca un nou exemplu de intervenționism american.
„Fiecare acțiune a SUA menită să creeze un scenariu de conflict între cele două țări este sortită eșecului”, a spus Rodríguez.
Reuters amintește că luna trecută guvernul SUA a impus sancțiuni împotriva a 11 oficiali cubanezi, inclusiv ministrul comunicațiilor, mai mulți lideri militari și principala agenție de informații a țării.
Separat, SUA l-au acuzat pe Raúl Castro de crimă pentru presupusa implicare într-un incident din 1996, în care avioane cubaneze au doborât aeronave operate de un grup de exilați cubanezi.
Recomandate
UE pregătește „clauze de siguranță” mai dure în tratatul Muntenegrului, ca test pentru extindere , în timp ce Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz merg vineri la summitul UE–Balcanii de Vest din Tivat, pe fondul presiunilor de accelerare a aderărilor, potrivit Politico . Miza nu este doar calendarul Muntenegrului, ci arhitectura juridică a următoarelor aderări: termenii de intrare ai Podgoriței ar urma să creeze un precedent pentru candidații care vin din urmă, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. În paralel, Bruxellesul încearcă să reducă riscul ca blocajele politice interne din UE să se repete după modelul confruntării cu Ungaria, care a încălcat legislația UE și a folosit veto-ul pentru a bloca politici-cheie. Muntenegru, „caz-școală” pentru noile condiții de aderare Muntenegru, cu o populație de puțin peste 600.000 de locuitori, speră să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Țara este deja în NATO și folosește unilateral moneda euro, dar procesul de aderare a fost lent: cererea a fost depusă în 2008. Premierul Milojko Spajić a declarat pentru publicație că Muntenegru are „sprijinul deplin” al statelor membre și că, în calitate de „fruntaș” între candidați, este pe traiectoria de a intra în UE în intervalul planificat. Luna trecută, negociatorii muntenegreni au obținut un pas important: a început redactarea formală a tratatului de aderare. „Garduri de protecție” împotriva derapajelor de stat de drept Tocmai acest tratat este văzut la Bruxelles ca un teren de test pentru un set de noi „guardrails” (măsuri juridice de protecție) care ar permite, în anumite condiții, blocarea sprijinului și limitarea drepturilor de vot dacă apar reculuri privind statul de drept și democrația. Trei oficiali implicați în document au spus că aproximativ două treimi din condiții ar urma să fie similare celor folosite în alte tratate, iar circa o treime ar fi noi. Spajić a afirmat că guvernul său nu respinge mecanismele de protecție dacă ele „păstrează credibilitatea procesului” și încrederea între statele membre, dar a cerut ca acestea să fie „clar bazate pe reguli” și activate exclusiv în cazuri de neconformare cu obligațiile asumate. Extindere accelerată, dar cu beneficii înainte de aderare Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că există „un impuls” pentru extindere: Muntenegru redactează tratatul, Albania avansează, iar Republica Moldova și Ucraina au deblocat prima rundă de negocieri. În același timp, țările candidate susțin că ritmul trebuie accelerat pentru a reflecta „realitățile geopolitice” într-o perioadă de războaie comerciale și conflicte armate, iar la Bruxelles există temeri că întârzierile pot fi exploatate de actori ostili pentru a slăbi orientarea europeană a statelor din afara UE. Comisia Europeană a vehiculat la începutul anului ideea unei aderări mult mai rapide, însă state precum Franța, Germania și Olanda preferă să păstreze negocierile riguroase și reformele interne ample, ca garanție că viitorii membri nu vor genera blocaje ulterior. Ca soluție intermediară, UE vrea să continue procesul, dar să ofere beneficii „pre-aderare”, astfel încât candidații să simtă mai devreme avantajele integrării: Ursula von der Leyen ar urma să anunțe vineri acces la roaming de date gratuit în UE pentru țările din Balcanii de Vest. Separat, Franța și Germania au prezentat opțiuni pentru candidații din regiune care nu sunt așteptați să adere pe termen scurt, inclusiv participarea ca observatori la reuniuni și acces la Piața Unică. Calendar apropiat pentru Ucraina și Moldova, după ridicarea veto-ului Ungariei Un alt semnal de accelerare: Ucraina și Republica Moldova vor începe deschiderea formală a „clusterelor” de negociere pe 15 iunie, după ce noul premier ungar Péter Magyar a renunțat la veto-ul de lungă durată al Budapestei, ca parte a unui acord cu Kievul. Chiar dacă există consens că sistemul de extindere trebuie redesenat și simplificat pentru a evita negocieri întinse pe decenii, capitalele se plâng, potrivit publicației, de puține ocazii de discuție la nivel de lideri. Merz a insistat că va ridica subiectul la summitul UE de la Bruxelles care începe pe 18 iunie. În fundal, argumentul de securitate și riscul de influență externă cresc presiunea pentru schimbarea status quo-ului. [...]
Vizita lui Xi Jinping în Coreea de Nord readuce în prim-plan relația comercială-cheie pentru Phenian , într-un context în care China rămâne principalul partener economic al regimului nord-coreean și un sprijin politic esențial, potrivit G4Media . Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Coreea de Nord luni și marți, la invitația lui Kim Jong Un , a relatat presa chineză, citată de AFP și preluată de Agerpres. Anunțul a fost făcut de postul de televiziune CCTV, care a precizat că deplasarea are loc pe 8 și 9 iunie. Miza economică a vizitei ține de faptul că Beijingul este principalul partener comercial al Phenianului și a reprezentat 20% din comerțul exterior al Coreei de Nord anul trecut, în condițiile în care țara este supusă unor sancțiuni internaționale „grele”, notează publicația. Vizite rare la vârf, într-o relație cu greutate economică Deși China este un sprijin diplomatic și politic major pentru Coreea de Nord, vizitele liderilor chinezi în această țară sunt rare. Ultima vizită a lui Xi Jinping la Phenian a avut loc în 2019, fiind prima de acest tip după deplasarea fostului lider chinez Hu Jintao din 2005. În sens invers, Kim Jong Un a mers la Beijing în septembrie, fiind invitat alături de președintele rus Vladimir Putin la o paradă militară organizată cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit informațiilor citate. Agenția de stat nord-coreeană KCNA a confirmat vizita lui Xi Jinping, fără să ofere detalii suplimentare. [...]
Camera Reprezentanților din SUA a votat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei , într-un demers care poate tensiona raporturile dintre Congres și Casa Albă și care reintroduce incertitudinea de reglementare în jurul politicii americane de sancțiuni, potrivit Reuters . Proiectul, denumit „ Ukraine Support Act ”, a trecut cu 226 la 195, după ce a stat blocat luni întregi. Un grup restrâns de republicani s-a alăturat democraților pentru a forța votul printr-o „discharge petition” (procedură prin care o majoritate poate aduce un proiect în plen ocolind conducerea Camerei). În ziua votului, 18 republicani și un independent care votează de regulă cu ei au susținut proiectul alături de democrați. Mișcarea este prezentată ca un nou semn de fisură în sprijinul aproape unanim pe care republicanii îl acordaseră politicilor președintelui Donald Trump. Ce prevede pachetul: bani, împrumuturi și sancțiuni Actul include atât componenta de finanțare, cât și întărirea regimului de sancțiuni și controale la export (restricții asupra vânzărilor externe de bunuri/tehnologii): autorizează peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în asistență pentru Kiev; permite până la 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei) sub formă de sprijin prin împrumuturi directe ; include măsuri pentru reconstrucția Ucrainei după război; introduce sancțiuni și controale la export asupra Rusiei, vizând inclusiv instituții financiare , sectoarele petrol și minerit și oficiali ruși . Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanishyna , a numit votul „un pas important înainte” și un semn al sprijinului bipartizan pentru Ucraina, într-o postare pe X. De ce contează: riscul de blocaj în Senat și veto prezidențial Deși a trecut de Cameră, viitorul proiectului rămâne incert. Pentru a deveni lege, trebuie adoptat și de Senat, unde liderii republicani nu au permis până acum voturi pe legislația de sancțiuni împotriva Rusiei, deși ar exista sprijin bipartizan, invocând faptul că așteaptă îndrumări de la Trump. Chiar și în scenariul în care ar trece de Senat, Reuters notează că proiectul ar putea fi vetoat de președinte. Contextul este o schimbare de ton în interiorul Partidului Republican față de Kiev după revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, în condițiile în care președintele a păstrat deciziile privind sancțiunile mai degrabă la nivelul executivului, nu al Congresului. Între timp, ajutorul american pentru Ucraina a încetinit semnificativ, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone și al blocajului negocierilor de pace, Ucraina respingând cererea lui Vladimir Putin de a ceda teritorii pe care le apără din 2022. În paralel, UE a făcut pași noi în relația cu Kievul, acceptând deschiderea discuțiilor pe primul „cluster” (pachet tematic) din negocierile de aderare și după un acord privind distribuirea unui împrumut de 90 miliarde euro pentru susținerea apărării și economiei Ucrainei. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de acceptarea „compromisurilor” de la Anchorage și amenință cu continuarea ofensivei , potrivit Euronews , într-un mesaj care mută presiunea diplomatică pe Kiev și pe Washington, în timp ce Moscova susține că își consolidează controlul în estul Ucrainei. Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu reprezentanți ai agențiilor de presă străine, organizată în marja forumului economic anual de la Sankt Petersburg , iar Euronews notează că informațiile sunt relatate de Reuters. Putin a spus că Rusia este pregătită să pună capăt războiului prin negocieri, dar va continua ofensiva militară dacă nu se ajunge la un acord. Pe teren, liderul de la Kremlin a susținut că trupele ruse avansează în estul Ucrainei și a prezentat o evaluare a situației din regiunile ocupate de Moscova. Potrivit lui Putin, Rusia ar fi preluat „controlul deplin” asupra „Republicii Populare Lugansk – 100%” și ar controla „peste 85%” din teritoriul „Republicii Populare Donețk”. „Baza de la Anchorage” și rolul lui Trump în arhitectura unui posibil acord Putin a afirmat că Moscova este dispusă să încheie conflictul pe cale diplomatică și să respecte „compromisurile” discutate cu președintele american Donald Trump la Anchorage, condiționând însă finalizarea rapidă a războiului de acceptarea acelorași termeni de către Ucraina. „Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri. Atunci conflictul va ajunge rapid la o încheiere naturală.” În același context, Putin a spus că inițiativele promovate de Trump ar putea reprezenta baza unui acord de pace, dar a subliniat că președintele SUA ar trebui să convingă Kievul să accepte aceste condiții. Putin a apreciat că Trump încearcă „în mod sincer” să găsească o soluție pentru încheierea conflictului. Mesajul militar: ofensiva continuă, iar „Oreșnik” rămâne, deocamdată, în faza de test Putin nu a indicat o schimbare a poziției Moscovei privind condițiile de încheiere a războiului și a reiterat revendicările teritoriale ale Rusiei în estul Ucrainei, în timp ce a transmis că operațiunile militare vor continua dacă nu există un acord. Separat, președintele rus a vorbit despre racheta hipersonică „Oreșnik ”. Potrivit lui, Moscova nu a folosit până acum această rachetă împotriva Ucrainei în condiții reale de luptă, ci doar în teste pentru evaluarea performanțelor și pentru a obține date care ar putea susține o eventuală utilizare pe scară mai largă în viitor. [...]
Volodimir Zelenski cere o încetare completă a focului pe durata negocierilor și propune o întâlnire directă cu Vladimir Putin , potrivit Mediafax . Mesajul, transmis sub forma unei scrisori deschise, urmărește să lege orice discuție de oprirea totală a luptelor, ceea ce ar putea schimba temporar condițiile operaționale ale conflictului. Zelenski i-a adresat joi liderului rus o invitație la negocieri „față către față”, iar propunerea include un armistițiu complet pe durata discuțiilor. Informația este atribuită de Mediafax postului Sky News. Ce propune concret Kievul În scrisoare, Zelenski afirmă că Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet dacă încep negocieri directe. El formulează explicit invitația la întâlnire și condiționează deznodământul de oprirea războiului. „Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun o întâlnire.” „Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet pe durata negocierilor.” Contextul militar din teren Mediafax reamintește că invazia Rusiei în Ucraina continuă din februarie 2022, iar tensiunile recente au crescut pe fondul intensificării ofensivei Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse, cu atacuri asupra unor obiective strategice, inclusiv baze militare și instalații petroliere. În paralel, Rusia a desfășurat atacuri mai ample asupra Kievului și a altor zone din Ucraina, folosind drone și rachete balistice. De ce contează: impact operațional imediat, dacă ar fi acceptat O „încetare totală a focului” pe durata negocierilor ar însemna, în practică, o pauză în operațiunile militare, cu efect direct asupra ritmului atacurilor și asupra riscurilor pentru infrastructură și populație. Materialul citat nu indică un răspuns al Kremlinului și nici un calendar al unor eventuale discuții. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea războiului din Ucraina pe administrația Trump , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru Kiev, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a susținut că ceea ce Moscova numea anterior „războiul lui Biden” ar fi devenit acum „războiul lui Trump”, interpretând declarațiile lui Rubio ca dovadă că linia SUA rămâne una de sprijin pentru Ucraina. Lavrov a fost citat de agenția de stat RIA, iar informațiile au fost relatate de Reuters. În același context, Lavrov a afirmat că luptele „s-ar fi încheiat deja” dacă Statele Unite ar fi încercat „cu adevărat” să găsească un acord de pace, fără ca materialul să ofere detalii despre ce condiții ar presupune un astfel de acord sau ce propuneri concrete ar fi pe masă. Ce semnal transmite Moscova și de ce contează Mesajul lui Lavrov urmărește să fixeze public ideea continuității politicii americane față de Ucraina, indiferent de schimbarea administrației de la Washington, și să transfere costul politic al războiului către SUA. În plan extern, această linie de comunicare poate fi folosită pentru a justifica prelungirea conflictului și pentru a contracara presiunea internațională privind negocierile. Declarațiile vin după ce Rubio a spus, într-o audiere în Senatul SUA, că vor apărea „destul de curând” informații despre un pachet de ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina, aprobat de Congres. Context: sprijinul SUA și diferențele față de Europa, în lectura lui Lavrov Lavrov a mai susținut că poziția exprimată de Rubio ar arăta că „nu există diferențe fundamentale” între abordările Statelor Unite și ale țărilor europene în privința Ucrainei. În relatarea Digi24, această concluzie este prezentată ca parte a reacției Moscovei la mesajele publice ale Washingtonului. Articolul nu indică o schimbare de politică anunțată de SUA, ci reflectă modul în care Rusia încearcă să reîncadreze responsabilitatea politică pentru conflict, pe fondul discuțiilor despre continuarea sprijinului militar pentru Kiev. [...]
