Știri
Știri din categoria Externe
SUA avertizează că extinderea ETS al UE la zboruri internaționale poate declanșa un nou conflict de reglementare în aviație, după ce Comisia Europeană a publicat propuneri care ar introduce costuri de carbon pentru anumite curse aeriene care pleacă din UE, relatează Economica.
Potrivit informațiilor, un oficial american a transmis că „SUA rămân profund îngrijorate de orice extindere a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)”. ETS este mecanismul prin care companiile trebuie să cumpere certificate pentru emisiile de CO₂, ceea ce se traduce în costuri suplimentare pentru operatori.
Propunerile Comisiei Europene, publicate vineri, vizează aplicarea unor costuri pentru emisiile zborurilor care pleacă din blocul comunitar și aterizează în țări aflate la o distanță de până la 5.000 km, calculată dintr-un punct „din centrul Europei”. În forma descrisă, plafonul ar exclude zborurile directe din Europa către Statele Unite, o limitare pe care unii oficiali europeni o văd ca pe o concesie menită să evite escaladarea tensiunilor cu administrația președintelui Donald Trump.
Chiar și așa, Washingtonul semnalează că nu consideră subiectul închis. Oficialul citat arată că SUA „analizează propunerile Comisiei Europene” și că vor fi luate „măsurile adecvate” pentru protejarea companiilor și consumatorilor americani, fără a detalia ce ar putea însemna aceste măsuri.
Contextul indică un risc de reluare a disputei transatlantice pe tema reglementării emisiilor în aviație: SUA au blocat în 2012 încercări anterioare ale UE de a extinde ETS astfel încât să acopere zborurile internaționale.
Recomandate
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie poate influența direcția negocierilor privind războiul din Ucraina , după ce președintele ucrainean a spus că se așteaptă să aibă această discuție la New York, potrivit news.ro . Volodimir Zelenski a declarat, într-o conferință de presă susținută în timpul unei vizite în Canada, că „la sfârșitul lui septembrie” ar urma să existe ocazia unei întâlniri „cu echipa americană” la New York și a evocat explicit o „reuniune la New York cu președintele Trump”. Contextul anunțului este legat de demersurile recente ale Washingtonului pentru identificarea unei ieșiri din conflict. Conform relatării AFP preluate de news.ro, declarația lui Zelenski vine după vizitele de weekendul trecut la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner . Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție („preconizează”, „cred”), fără detalii despre format, agendă sau confirmări din partea părții americane. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
Presiunile SUA asupra aliaților NATO să se retragă din Curtea Penală Internațională riscă să adâncească faliile transatlantice și să complice cooperarea pe dosare de drept internațional , potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, la Bruxelles, la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA Matthew Whitaker ar fi cerut sprijin pentru „desființarea” Curții și retragerea statelor din Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, potrivit a trei diplomați NATO citați sub anonimat. Whitaker și-ar fi încheiat intervenția cu un avertisment politic către aliați: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii.” Ce le cere Washingtonul aliaților În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea SUA ar fi transmis delegațiilor NATO un document care cere retragerea din CPI și descrie o strategie de „demontare sistematică” a capacităților Curții, potrivit detaliilor documentului împărtășit cu POLITICO. Concret, aliaților li s-ar fi cerut să: se retragă din Statutul de la Roma; „examineze amenințarea” pe care CPI ar reprezenta-o pentru propriile țări; „condamne public” ceea ce SUA numesc „depășirea atribuțiilor” instanței; „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curții. În document apare și îndemnul: „Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, conform aceleiași relatări. De ce contează pentru NATO și pentru statele membre Deși NATO, ca organizație, nu este semnatară a Statutului de la Roma, aproape toate statele membre ale alianței sunt parte a CPI: excepțiile menționate sunt Turcia și Statele Unite. Asta înseamnă că presiunea Washingtonului vizează direct decizii de politică externă și de drept internațional ale capitalelor europene, nu o poziție formală a NATO. Demersul vine într-un moment sensibil pentru alianță, pe fondul tensiunilor recente: multe țări europene ar fi refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, iar anterior au existat fricțiuni și din cauza amenințărilor președintelui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO, potrivit relatării. Contextul campaniei SUA împotriva CPI Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra aliaților este legată de îngrijorarea SUA că oficiali americani ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război. Campania ar face parte dintr-o abordare mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate a limita libertatea de acțiune a SUA, în contextul unor decizii precum retragerea din Acordul de la Paris, ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății și încetarea participării la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, conform sursei. Campania împotriva CPI ar fi fost lansată în această vară de secretarul de stat Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA. CPI, înființată în 2002, a deschis în 2020 o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan, înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor, mai notează materialul. [...]
Disputa Ungaria–Austria pe lucrările de la Paks riscă să ajungă în mecanismele UE , pe fondul acuzațiilor lansate de premierul ungar Péter Magyar privind o presupusă plângere depusă la Bruxelles împotriva unui „prag de fund” construit în Dunăre pentru a susține funcționarea centralei nucleare de la Paks, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare și coordonare transfrontalieră: lucrarea este prezentată de Budapesta ca necesară pentru menținerea nivelului apei cerut de operarea centralei, în timp ce Viena insistă pe importanța unei căi navigabile „eficiente și fiabile” pe Dunăre, cu impact direct asupra conectării centrelor industriale austriece la piețele internaționale de transport. Acuzația lui Péter Magyar și reacția Austriei Péter Magyar a susținut, într-o postare pe Facebook, că Austria ar fi depus o plângere la Comisia Europeană privind construcția pragului de fund din zona centralei de la Paks. Guvernul austriac a negat însă că ar fi formulat o astfel de plângere. În același mesaj, premierul ungar a legat disputa de un alt subiect sensibil în relația bilaterală, acuzând Austria că ar fi „mai puțin activă” în problema poluării cu azbest decât în contestarea lucrării de la Paks. „În prezent, Centrala Nucleară Paks poate funcționa fără probleme doar datorită pragului de fund construit. Între timp, Austria s-a plâns la Bruxelles cu privire la construcție. Ar fi bine dacă austriecii ar fi atât de activi în problema azbestului.” Publicația hvg.hu, citată în material, notează că autoritățile de la Viena, contactate de agenția APA, au declarat că nu au depus o plângere oficială la Bruxelles. Ce spune Comisia Europeană: nu confirmă existența unei plângeri Potrivit Portfolio.hu, Comisia Europeană nu a putut confirma dacă a primit o plângere sau o notificare oficială din partea Austriei. Informația a fost transmisă miercuri de un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o solicitare a agenției ungare de presă MTI. „Nu pot confirma în acest moment dacă am primit o plângere sau o notificare oficială din partea Austriei, dar, având în vedere natura complexă a problemei, suntem în consultare cu serviciile noastre UE.” Această poziție lasă deschisă interpretarea că subiectul este, cel puțin, în atenția instituțiilor europene, chiar dacă nu există o confirmare privind o procedură formală declanșată de Austria. Canalul de lucru: Comisia Dunării și Strategia UE pentru Regiunea Dunării Dincolo de disputa politică, materialul indică existența unor canale instituționale active: Comisia Dunării (cu sediul la Budapesta) și Comisia Europeană sunt în contact direct cu autoritățile maghiare competente. În plus, în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), statele membre riverane au elaborat o poziție comună privind investiția, poziție care a fost prezentată ministrului transporturilor din Ungaria și premierului Péter Magyar și transmisă ulterior guvernului ungar prin secretariatul tehnic al SUERD. Poziția ministerului austriac: fără plângere, dar cu accent pe navigație și coordonare Ministerul Federal austriac pentru Inovație, Mobilitate și Infrastructură a transmis, tot la solicitarea MTI, că nu a depus o plângere oficială la Comisia Europeană privind pragul de fund din zona Paks. Un oficial al ministerului a subliniat importanța economică a Dunării și a reiterat că, pentru Austria, o cale navigabilă dunăreană „eficientă și fiabilă” este o condiție importantă pentru conectarea centrelor industriale și economice la piețele internaționale de transport. În același timp, oficialul a arătat că ministerul înțelege interesul Ungariei pentru o aprovizionare cu energie „sigură și fiabilă”. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa nu pare închisă: există consultări între Comisia Europeană, Comisia Dunării și autoritățile maghiare, iar statele riverane au deja o poziție comună în cadrul SUERD. În lipsa unei confirmări privind o plângere oficială, următorul pas relevant rămâne modul în care aceste consultări se vor traduce în cerințe concrete pentru Ungaria privind investiția de la Paks și compatibilitatea ei cu interesele de navigație și coordonare pe Dunăre. [...]
Kremlinul spune că Putin și Trump au discutat despre o posibilă întâlnire cu Xi, un semnal de repoziționare diplomatică înainte de APEC. Potrivit Agerpres , cei doi lideri au abordat ideea unei reuniuni trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC din noiembrie, programat în China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat discuția, întrebat despre o întâlnire la Shenzhen în cadrul convorbirii telefonice de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin. „Fără nicio îndoială.” Convorbirea a avut loc după vizitele la Kiev și Moscova, în weekend, ale emisarilor Washingtonului, care au avut ca obiectiv relansarea negocierilor de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, descrise ca fiind într-un impas de mai mult timp. Peskov a mai spus că ideea unui summit tripartit a fost menționată și anterior și că „o astfel de oportunitate se va prezenta”. Context: apropierea Moscovei de Beijing și formatul „trei mari” la APEC În material se arată că, de la declanșarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia – izolată de Occident – s-a apropiat „considerabil” de China. Putin și Xi s-au întâlnit la finalul lui august la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat după acea întrevedere că au fost discutate atât întâlniri bilaterale între Putin, Trump și Xi, cât și varianta unei întâlniri în trei. Ce urmează: APEC în noiembrie, participare confirmată doar din partea Rusiei Summitul APEC (Cooperare economică Asia-Pacific) este programat la Shenzhen pe 18 și 19 noiembrie, iar Rusia a anunțat că Vladimir Putin intenționează să participe. În schimb, Washingtonul „nu a confirmat încă” prezența lui Donald Trump, potrivit informațiilor transmise. [...]
SUA extind barierele comerciale cu o interdicție de import pentru produse canadiene, o măsură care ridică riscul de scumpiri și perturbări pe lanțurile de aprovizionare între cei mai mari parteneri comerciali din America de Nord, potrivit News . Interdicția vizează, între altele, băuturi alcoolice, produse lactate și motociclete și este prezentată ca răspuns la tarifele de retorsiune introduse de Canada pentru produse americane. Măsura a fost detaliată printr-o serie de ordine executive emise marți de președintele SUA, Donald Trump , care a acuzat Canada că „discriminează” Statele Unite. Interdicția de import urmează să intre în vigoare pe 29 septembrie. În aceeași zi, premierul canadian Mark Carney a avertizat, într-un discurs video, că îndepărtarea Canadei de SUA, cel mai mare partener comercial al țării, „va avea un preț”. Deși ambele părți spun că își doresc un acord, nu au fost programate noi discuții după eșecul negocierilor de la finalul lunii august. De ce contează: presiune pe prețuri și pe vânzări în ambele economii Pe fondul escaladării, antreprenori de pe ambele părți ale frontierei și-au exprimat temeri privind consecințele războiului comercial: creșteri de prețuri și scăderea numărului de clienți. Contextul este sensibil pentru Canada, în condițiile în care, în general, peste două treimi din exporturile sale merg către SUA. Casa Albă a impus luna trecută tarife de 50% asupra unor mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, după mai multe runde de negocieri eșuate. Potrivit materialului, aceste tarife au afectat sectoare precum industria mobilierului și a vinului din Canada, dar și unele firme producătoare de echipamente sportive și de pescuit. Canada a răspuns cu tarife de aceeași valoare pentru mărfuri americane precum oțelul, îmbrăcămintea și mobilierul, intrate în vigoare marți, după miezul nopții. Ce produse sunt vizate: interdicții totale și taxe mai mari Unele produse sunt interzise complet la import în SUA, iar pentru altele tarifele sunt majorate, inclusiv pentru brânzeturi și bărci cu motor. Produse canadiene interzise la import în SUA (lista din material): produse lactate (de exemplu, zer); melasă de trestie; bere fără alcool; o listă extinsă de vinuri, rom și vodcă; bere fabricată din malț; motociclete, inclusiv mopede. Produse pentru care se aplică taxe de import mai mari (exemple din material): diverse tipuri de brânzeturi; piei brute; hârtie; anumite piese de mobilier și saltele; anumite metale, inclusiv aluminiu și fier; bărci cu motor; cărucioare de golf; piese și accesorii pentru undițe de pescuit (lista este redată în material ca fiind mai amplă). Următorul pas: risc de noi restricții și blocaj în negocieri Donald Trump a sugerat că ar putea urma și alte restricții comerciale, inclusiv un avertisment către compania canadiană Bombardier , că nu își va mai putea vinde produsele în SUA decât dacă își mută producția acolo. Deborah Elms, expertă în comerț la Fundația Hinrich, a declarat pentru BBC că interdicția ar putea avea un impact „puternic” pentru companiile canadiene cu clienți în SUA, deși estimări preliminare indică un „impact modest”, care ar afecta mărfuri în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. În același timp, ea a atras atenția că tonul acestor măsuri nu ajută la reluarea negocierilor. [...]
