Știri
Știri din categoria Externe
SUA spun că loviturile din Iran urmăresc protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, într-un context în care Washingtonul invocă atacuri iraniene asupra navelor comerciale și încearcă să mențină deschisă una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global, potrivit Mediafax.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că Statele Unite au încheiat miercuri a 11-a noapte consecutivă de lovituri aeriene asupra unor obiective militare din Iran. Armata americană susține că operațiunile au ca obiectiv diminuarea capacității Teheranului de a amenința transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz.
Potrivit comunicatului CENTCOM, au fost vizate centre de operațiuni militare iraniene, capacități maritime, hangare pentru aeronave, depozite de drone și infrastructură logistică militară.
„Aceste atacuri neprovocate au pus în pericol sute de marinari nevinovați și au subminat libertatea de navigație”, a transmis CENTCOM.
Armata americană afirmă că, în ultimele trei luni, Iranul a atacat peste 30 de nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. În același timp, CENTCOM susține că strâmtoarea rămâne deschisă traficului comercial și că, de la începutul lunii mai, forțele SUA au contribuit la tranzitul în siguranță a aproximativ 900 de nave comerciale și a circa 450 de milioane de barili de țiței.
Presa iraniană a relatat că unul dintre atacurile americane a vizat un obiectiv militar în apropierea orașului Tabriz (nord-vest), agenția Fars indicând că lovitura ar fi avut loc în jurul orei locale 02:40 și că orașul propriu-zis nu ar fi fost atacat.
Alte bombardamente cu rachete au fost raportate în apropierea orașelor Behbahan și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest). Televiziunea de stat IRIB a anunțat activarea sistemelor de apărare antiaeriană în vestul, estul și nord-estul Teheranului.
Garda Revoluționară iraniană (IRGC) a transmis, prin televiziunea de stat, că o „operațiune disciplinară împotriva agresorilor” este în desfășurare, fără detalii suplimentare.
Pe fondul escaladării, premierul și ministrul de Externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a discutat telefonic cu ministrul saudit de Externe despre intensificarea eforturilor diplomatice și coordonarea pentru reducerea tensiunilor și consolidarea securității regionale.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe al Qatarului, oficialul a cerut ca toate părțile să respecte Memorandumul de Înțelegere convenit anterior între SUA și Iran și să revină la dialog, subliniind și importanța garantării libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.
Recomandate
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf , pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”. Presiune pentru „escaladare” și scenariul Kharg Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear. Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. Atacuri în regiune și fisuri între aliați Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene. Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului. Ormuz, aproape blocată: semnal de alarmă pentru comerț și bugete Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate. În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice. În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice. Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material. [...]
SUA avertizează că va lua „măsurile necesare” dacă Iranul nu își schimbă poziția , pe fondul escaladării tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, rută critică pentru comerțul global și transportul de petrol, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută miercuri de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), desfășurată la Manila, în Filipine. Rubio a spus că Iranul „nu este serios în privința negocierilor” de pace și a condiționat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții de o schimbare de atitudine la Teheran. „Statele Unite sunt întotdeauna angajate în diplomație. Suntem deschiși și întotdeauna dispuși să discutăm, să negociem și să rezolvăm diferendele. Problema pe care o avem acum este că Iranul nu este serios în privința negocierilor. Dacă ei sunt serioși, și noi suntem. Dacă nu, vom face ceea ce este necesar pentru a ne proteja interesele și interesele aliaților noștri.” Strâmtoarea Ormuz , miza cu impact economic global Șeful diplomației americane a avertizat că Iranul nu are dreptul, potrivit normelor internaționale, să controleze tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și a spus că o astfel de situație ar crea „un precedent periculos”. Rubio a legat explicit libertatea de navigație de funcționarea economiei globale și de regulile comerțului internațional. „Principiul fundamental al libertății de navigație este în joc. Dacă acesta este amenințat, atunci este amenințată și economia globală, precum și regulile care au stat la baza comerțului internațional timp de aproximativ 150 de ani.” Context: atacuri consecutive și escaladare în zonă Potrivit informațiilor din articol, declarațiile vin după ce SUA au încheiat a 11-a noapte consecutivă de atacuri asupra unor obiective militare din Iran, în timp ce tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să crească. Mediafax notează că Iranul consideră controlul asupra acestei rute maritime unul dintre principalele sale atuuri în negocieri și că, în ultimele săptămâni, a deschis în repetate rânduri focul asupra unor nave despre care susține că au tranzitat zona fără coordonare cu autoritățile iraniene. [...]
Donald Trump a indicat că SUA ar putea lovi în curând un obiectiv nuclear subteran iranian , ceea ce ridică miza operațională a campaniei de bombardamente și readuce în prim-plan limita tehnică a distrugerii unor instalații fortificate la mare adâncime, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută la Casa Albă, în timpul unei întâlniri cu președintele libanez Joseph Aoun, după „a zecea noapte la rând” de bombardamente asupra infrastructurilor iraniene. Trump a spus că SUA „nu au terminat deloc” cu Iranul și a indicat drept posibilă țintă un complex nuclear fortificat în subteran, cunoscut public doar sub numele de „Muntele Târnăcopului” („Pickaxe Mountain”). „Probabil vom ataca acea zonă foarte curând. Și ei (iranienii) nu pot face nimic pentru a se opune (...) Vom ataca acea zonă foarte curând și cu foarte multă forță.” Ce se știe despre „Muntele Târnăcopului” și de ce contează operațional Complexul este descris ca o instalație militară subterană puternic fortificată, situată la sud de uzina nucleară de la Natanz , principala uzină iraniană de îmbogățire a uraniului. La Natanz funcționează mii de centrifuge (echipamente care separă izotopi pentru a crește concentrația de uraniu), iar uzina a fost deja atacată de SUA în bombardamentele din iunie anul trecut și din nou anul acesta, în războiul declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie. Accesul inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile de sub „Muntele Târnăcopului” nu a fost permis până în prezent, deși Natanz a fost ani la rând sub supraveghere internațională. Șeful AIEA, Rafael Grossi, a confirmat inițierea construcției unei instalații subterane de înlocuire, după ce, în iulie 2020, o explozie și incendiul care a urmat au avariat sever halele supraterane de asamblare a centrifugelor de la Natanz (Teheranul a susținut atunci că a fost sabotaj). Adâncimea și muniția: dificultatea lovirii unei ținte îngropate Imagini din satelit publicate de presa americană arată intrări în tuneluri și instalații de securitate în jurul complexului. Analiza acestor imagini sugerează că unele părți ale complexului ar putea fi fortificate la o adâncime de 80–100 de metri, ceea ce ar face dificilă distrugerea inclusiv cu bombele penetrante GBU-57 , cea mai puternică bombă anti-buncăr din arsenalul SUA. Agerpres notează că acest tip de muniție a fost folosit anul trecut în atacul asupra instalației subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Ce spune Trump despre capacitatea Iranului de a relua îmbogățirea uraniului Întrebat dacă Iranul a mutat centrifuge nucleare în infrastructura subterană, Trump a spus că nu are cunoștință, dar a susținut că acest lucru „nu este important”, afirmând că, în urma bombardamentelor, Iranul „nu mai are materialul” necesar pentru a îmbogăți uraniul și că ar avea nevoie de „20, 25 de ani” pentru a reconstrui instalațiile. Separat, potrivit CNN (citat de Agerpres), Israelul estimează că, după atacurile aeriene americane și israeliene din 2025 asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, Teheranul ar fi mutat centrifuge avansate și o parte din stocul de uraniu puternic îmbogățit în complexul din „Muntele Târnăcopului”. În lipsa accesului AIEA la această instalație, rămâne neclar ce capacități sunt efectiv operaționale în subteran și cât de rapid ar putea fi afectate de o lovitură, însă declarația lui Trump indică o posibilă escaladare către ținte mai greu de neutralizat militar. [...]
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
China avertizează că ar putea riposta comercial după ce Franța a adoptat o lege „anti-fast fashion” care impune restricții considerate discriminatorii pentru platforme chineze precum Shein, Temu și AliExpress, potrivit Global Times . Beijingul susține că actul normativ ar încălca principiile de nediscriminare ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și ar funcționa ca o barieră comercială. Ministerul Comerțului din China (MOFCOM) a transmis că legea franceză, prezentată drept un demers de mediu și sustenabilitate, ar folosi „măsuri exclusive” care se abat de la principiile concurenței loiale și ale comerțului liber pe care Franța afirmă că le susține. În plus, partea chineză afirmă că măsura nu ar afecta doar companiile chineze, ci și consumatorii francezi. „Partea chineză va monitoriza îndeaproape elaborarea și implementarea regulilor detaliate ale legii. Dacă drepturile și interesele legitime ale întreprinderilor chineze sunt încălcate, China va lua măsurile necesare pentru a riposta”, a declarat un purtător de cuvânt al MOFCOM, citat de publicație. Ce a decis Franța și de ce contează Parlamentul francez a adoptat pe 29 iunie un proiect de lege menit să limiteze creșterea rapidă a „fast fashion”, vizând direct platforme asiatice de comerț electronic precum Shein, Temu și AliExpress, conform articolului. Din perspectiva Chinei, miza este una de acces pe piață: dacă regulile de aplicare vor introduce condiții sau costuri suplimentare pentru anumite platforme, acestea pot afecta competitivitatea și fluxurile de vânzări transfrontaliere (comerț online între țări). MOFCOM cere Franței să respecte regulile OMC și să „corecteze imediat” practicile considerate discriminatorii, solicitând un mediu de afaceri „echitabil, transparent și nediscriminatoriu” pentru companiile chineze. Critici interne în Franța: acuzații de tratament preferențial Potrivit cotidianului francez Le Monde (citat de Global Times), legea a fost criticată de unii pentru că ar ocoli companii europene și franceze precum Zara și Kiabi. Articolul menționează și că unii parlamentari de stânga din ambele camere s-au abținut la vot. În acest stadiu, China indică faptul că va urmări modul în care vor fi scrise și aplicate normele secundare ale legii, sugerând că eventualele contramăsuri ar depinde de impactul concret asupra firmelor chineze. [...]
Administrația SUA semnalează că nu va folosi pârghia politică pentru a opri extrădarea fraților Tate , ceea ce lasă procedura să curgă strict pe traseul juridic prevăzut de tratatul SUA–Regatul Unit, potrivit G4Media . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că autoritățile americane „nu au un rol” în acest moment în privința extrădării lui Andrew și Tristan Tate în Marea Britanie și că nu va comenta un proces aflat în derulare. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite în Filipine. De ce contează: tratatul de extrădare, nu decizia politică, rămâne cadrul de lucru Dosarul are și o dimensiune de reglementare: documente depuse la dosar arată că, potrivit legislației americane, secretarul de stat are competența de a împiedica extrădarea. Totuși, poziția exprimată de Rubio indică faptul că administrația nu intenționează să recurgă la această prerogativă. În același sens, publicația The Independent este citată cu declarația unui oficial de rang înalt al administrației Trump, sub protecția anonimatului, potrivit căruia SUA intenționează să respecte tratatul de extrădare cu Regatul Unit și în cazul fraților Tate. „Nu există niciun rol pentru noi în acest moment, sau poate niciodată, în această privință. Nu voi comenta un proces care își urmează cursul legal.” Situația juridică și acuzațiile din Marea Britanie Andrew și Tristan Tate sunt reținuți la Miami, după ce au fost arestați la sfârșitul săptămânii trecute, notează G4Media, citând Mediafax. Conform documentelor judiciare desecretizate, autoritățile britanice îi acuză pe cei doi de infracțiuni precum viol, agresiune și trafic de persoane, fapte care ar fi fost comise în perioada 2010–2017. În articol sunt menționate acuzații distincte: o femeie îl acuză pe Tristan Tate de viol și agresiune în contextul unei relații începute în 2012, iar două femei îl acuză pe Andrew Tate de viol și agresiune, fapte care ar fi avut loc în 2014 și 2015. Sunt menționate și alte acuzații, inclusiv pentru trafic de persoane, vătămare corporală și controlarea prostituției în scopul obținerii de beneficii materiale, în dosare care vizează alte presupuse victime. Ce urmează în procedură Îndeplinirea condițiilor legale pentru extrădare urmează să fie analizată de un judecător federal american, iar următoarea audiere este programată pentru 27 iulie. În cazul unor apeluri, procedura de extrădare ar putea dura mai mulți ani. Avocatul celor doi, Joseph McBride, susține că dosarul are motivații politice și afirmă că acuzațiile sunt nefondate, în timp ce Andrew și Tristan Tate au respins în mod constant acuzațiile, potrivit articolului. [...]
