Știri
Știri din categoria Externe

SUA au reluat loviturile asupra Iranului, după ce un petrolier a fost atacat în Strâmtoarea Hormuz, într-o escaladare care pune din nou presiune pe una dintre cele mai importante rute globale de transport al energiei, potrivit The Jerusalem Post.
Loviturile vin la doar două săptămâni după semnarea unui acord de pace interimar menit să oprească un conflict vechi de patru luni, acord pe care ambele părți se acuză reciproc că l-ar fi încălcat. Armata americană a transmis că a lovit Iranul din nou la câteva ore după incidentul cu petrolierul, descris drept cea mai gravă escaladare de la încheierea înțelegerii.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au efectuat noi lovituri după ce un petrolier sub pavilion Panama ar fi fost atacat sâmbătă dimineață de o dronă iraniană. CENTCOM a motivat acțiunea ca răspuns direct la „agresiunea iraniană continuă împotriva transportului comercial” și a precizat că țintele au inclus facilități iraniene de:
Un oficial american din domeniul apărării a declarat ulterior, potrivit Fox News (citat de Reuters), că loviturile asupra țintelor iraniene s-au încheiat.
Atacul de sâmbătă asupra petrolierului a urmat unui incident de joi, când o navă cargo a fost atacată, eveniment care a declanșat actuala rundă de escaladare. Pe fondul acestor episoade, Iranul ar încerca să-și reafirme controlul asupra celei mai importante rute maritime de transport al energiei, rută care începuse să se redeschidă după luni de perturbări, potrivit relatării.
Agenția britanică UKMTO (United Kingdom Maritime Trade Operations) a transmis că petrolierul lovit sâmbătă a suferit avarii la punte, iar întreg echipajul este în siguranță. În paralel, Joint Maritime Information Center – administrat de o coaliție de marine care protejează navigația – a ridicat nivelul amenințării de securitate în urma incidentelor recente.
În Iran, televiziunea de stat IRIB, citând o sursă militară, a relatat că zgomotele de explozii auzite în apropiere de Sirik (sudul Iranului) ar fi legate de impactul mai multor proiectile asupra unui turn de telecomunicații, fără alte detalii.
Iranul nu a comentat direct rapoartele despre atacuri specifice asupra navelor, însă televiziunea de stat a susținut că Gardienii Revoluției au tras „focuri de avertisment” către nave neprecizate care ar fi încercat să tranziteze canale neaprobate de Iran, ceea ce ar determina alte nave să solicite permise iraniene înainte de traversarea strâmtorii.
În același timp, Ministerul iranian de Externe a afirmat că a lansat atacuri „defensive” asupra unor ținte militare „legate de SUA”, iar Bahrain – care găzduiește cartierul general regional al Marinei americane – a raportat un atac cu dronă iraniană. Armata SUA nu a răspuns imediat acestor informații, conform materialului.
Recomandate

Loviturile SUA asupra unor ținte militare iraniene cresc riscul de noi blocaje în Strâmtoarea Hormuz , un coridor esențial pentru comerțul global, după ce o navă comercială a fost lovită de o dronă iraniană, relatează Al Jazeera . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat vineri că a dat un „răspuns puternic” la atacul din ziua precedentă, precizând că aeronave americane au lovit „locații de depozitare pentru rachete și drone” și „situri radar de coastă” ale Iranului. Potrivit aceleiași declarații, Washingtonul consideră că „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial a încălcat încetarea focului și a „subminat libertatea de navigație” într-un culoar de comerț internațional. Loviturile americane au fost raportate în apropierea portului iranian Sirik (sudul Iranului), după anunțul CENTCOM. Ulterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, prin agenția guvernamentală IRNA, că a răspuns prin atacuri asupra unor instalații militare americane din regiune și a avertizat că, în cazul unor „agresiuni repetate”, reacția sa va fi „mai extinsă”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pe prețuri Schimbul de lovituri reaprinde incertitudinea privind traficul prin Strâmtoarea Hormuz, pe care Iranul a închis-o de la începutul războiului menționat în articol. Al Jazeera notează că oprirea traficului a forțat prețurile la combustibil, îngrășăminte și alte bunuri să crească, pe fondul blocajului într-o rută descrisă drept „vitală” pentru comerțul global. Tensiunile vin în contextul unui memorandum de înțelegere (MoU) semnat pe 17 iunie între SUA și Iran, care includea o încetare a focului și prevedea o perioadă de 60 de zile în care Iranul trebuia să facă „cele mai bune eforturi” pentru a permite trecerea navelor comerciale prin strâmtoare fără taxe. Documentul nu era final, ci un preambul pentru negocieri ulterioare, inclusiv pe tema traficului prin Hormuz. Incidentul „Ever Lovely” și fragilitatea încetării focului Nava comercială Ever Lovely, înregistrată în Singapore, a fost lovită joi de un proiectil în timp ce tranzita strâmtoarea, în apropierea coastei Omanului. Nu au fost răniți membri ai echipajului, iar portcontainerul și-a putut continua călătoria. Președintele SUA, Donald Trump, a pus atacul pe seama Iranului și a descris incidentul drept o „încălcare nechibzuită” a memorandumului. Într-o postare pe rețele sociale, el a susținut că Iranul a lansat „cel puțin patru drone de atac cu sens unic” asupra navelor care traversează strâmtoarea, afirmând că trei ar fi fost doborâte, iar a patra și-ar fi atins ținta. Întrebat ulterior dacă încetarea focului mai este în vigoare, Trump a spus: „Nu-mi place faptul că au tras ieri.” Vicepreședintele JD Vance a avertizat, la rândul său, că „violența va fi întâmpinată cu violență”, susținând că SUA au respectat acordul și că eventualele neînțelegeri ar trebui rezolvate pe cale directă. Ce urmează: ambiguitatea acordului și riscul operațional pentru transport Corespondenta Al Jazeera la Washington, Kimberly Halkett, apreciază că loviturile de vineri vor fi prezentate de Casa Albă ca un act de descurajare, dar observă că reacția pare „mai reținută” decât în alte episoade, sugerând o diferențiere între un atac asupra unei nave comerciale și unul asupra unei nave militare americane. În același timp, ea indică temeri privind escaladarea. Fostul diplomat american Alan Eyre a descris MoU drept un document scurt, în care „ambiguitatea a fost o caracteristică”, ceea ce a lăsat loc unor interpretări divergente asupra modului în care ar trebui reluat traficul: Iranul ar fi acceptat reluarea tranzitului, dar „sub administrarea sa și cu permisiunea sa”, în timp ce SUA nu ar dori un „nou normal” în care fiecare navă să coordoneze cu autoritățile iraniene și cu IRGC. În această logică, riscul operațional pentru nave rămâne ridicat, dacă procedurile de tranzit sunt contestate sau aplicate diferit de părți. Linkuri din contextul materialului Al Jazeera: De ce a suspendat ONU planurile de evacuare a marinarilor din Strâmtoarea Hormuz? SUA anunță un acord-cadru între Israel și Liban Trump acuză Iranul pentru lovitura „nechibzuită” asupra unei nave de marfă în Strâmtoarea Hormuz Postarea lui Trump: Truth Social Declarația CENTCOM: X Mesajul lui JD Vance: X [...]

Schimbul de lovituri dintre Iran și SUA pune din nou sub presiune traficul prin Strâmtoarea Hormuz , un coridor esențial pentru comerțul global, chiar dacă prețul petrolului a scăzut în ultimele zile pe speranța că transporturile își revin, potrivit Al Jazeera . Iranul și Statele Unite s-au acuzat reciproc pentru atacuri în Golf, pe fondul temerilor că armistițiul „fragil” dintre cele două țări se destramă. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis sâmbătă că a lovit „situri americane” în regiune, ca represalii la atacuri americane asupra unor facilități iraniene de rachete, drone și radar. Ce s-a întâmplat și cum justifică fiecare parte Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că ultimele lovituri americane au vizat depozite iraniene de rachete și drone, precum și poziții radar de coastă, descriind operațiunea drept răspuns la „agresiunea neprovocată împotriva transportului comercial” care ar fi „încălcat în mod evident armistițiul”. În Iran, televiziunea de stat a relatat, citând un reporter din orașul-port Sirik (sud), că vineri seară s-a auzit o explozie la debarcaderul Taheroui. O sursă militară „informată” a pus incidentul pe seama impactului unui proiectil, iar agenția Mehr a susținut ulterior că portul funcționează normal și nu au fost raportate pagube la echipamente sau facilități. Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat ceea ce a descris drept un atac iranian cu dronă asupra unei nave, numindu-l „o încălcare prostească” a acordului de încetare a focului. Vicepreședintele JD Vance a avertizat, într-o postare pe X, că „violența va fi întâmpinată cu violență” dacă Iranul continuă atacurile. IRGC a transmis, printr-un mesaj publicat pe canalul Telegram al televiziunii de stat, că o repetare a „agresiunii” va atrage un răspuns mai amplu: „Dacă agresiunea se repetă, răspunsul nostru va fi mai amplu decât acesta.” Bahrain intră în ecuație, iar riscul regional crește Ministerul iranian de Externe a afirmat că a lovit ținte „legate de forțele americane” ca răspuns la atacuri ale SUA asupra coastei sudice a Iranului, pe care Teheranul le consideră o încălcare a Cartei ONU și a memorandumului dintre cele două țări. Iranul nu a identificat țintele și nici nu a precizat unde s-ar fi aflat. La scurt timp, Bahrain a condamnat ceea ce a numit atacuri iraniene cu drone asupra teritoriului său, potrivit agenției de presă de stat, și a spus că își rezervă dreptul deplin de a-și apăra suveranitatea și securitatea, calificând incidentul drept „o încălcare gravă a suveranității și a dreptului internațional”. De ce contează economic: Hormuz, transportul comercial și prețul petrolului Schimbul de focuri ridică semne de întrebare asupra Memorandumului de Înțelegere (MoU) semnat pe 17 iunie de SUA și Iran, care includea un armistițiu și era prezentat ca un pas preliminar pentru negocieri ulterioare, inclusiv privind traficul prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit relatării, Iranul avertizase navele să nu intre sau să iasă din Golf prin strâmtoare fără permisiune, însă transporturile au continuat, unele folosind o rută neautorizată de Teheran. În acest context, Al Jazeera notează că, în pofida escaladării, prețurile petrolului au scăzut puternic pe speranța că traficul prin Hormuz va continua să se recupereze. Totuși, atacul de joi asupra unei nave comerciale înregistrate în Singapore, „Ever Lovely”, a reaprins tensiunile dintre Washington și Teheran, cu potențial de a afecta percepția de risc în jurul rutelor maritime din zonă. Miza de reglementare și securitate: verificarea nucleară, condiție pentru un acord final Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi, a avertizat că orice înțelegere finală SUA–Iran ar avea nevoie de garanții solide pentru a preveni dezvoltarea unei arme nucleare de către Teheran. El a spus că declarațiile de intenție nu sunt suficiente și că este necesar un sistem puternic de verificare „cât mai curând posibil”. Acordul interimar menționat în material prevede că stocul de uraniu îmbogățit al Iranului — estimat înainte de război la 440 kg, îmbogățit la 60% — ar urma să fie „diluat” („downblended”) sub supravegherea AIEA. [...]

Donald Trump a acuzat Iranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz cu cel puțin patru drone , un incident care, dacă se confirmă, ridică riscuri imediate pentru securitatea uneia dintre cele mai importante rute globale de transport al petrolului și mărfurilor, potrivit The Jerusalem Post . Într-o postare pe Truth Social, președintele SUA a afirmat că „Republica Islamică Iran a lansat cel puțin patru drone de atac unidirecționale” asupra unor nave care traversau Strâmtoarea Hormuz. Trump a susținut că una dintre drone a lovit puntea superioară a unei nave cargo, provocând pagube, însă nava ar fi putut să își continue drumul. Trump a mai declarat că trei dintre drone ar fi fost doborâte și a calificat atacul drept o „încălcare nechibzuită” a actualului acord de încetare a focului. Publicația notează că informația este în curs de dezvoltare, fără detalii suplimentare despre navele vizate sau despre verificări independente ale incidentului. [...]

Iran a anunțat că a lovit ținte legate de forțele SUA, escaladând riscul de extindere a conflictului , după ce Washingtonul a efectuat lovituri aeriene pe coasta sa sudică, potrivit Reuters . Teheranul susține că atacurile americane au încălcat Carta ONU și un „memorandum de încheiere a războiului” dintre cele două țări, conform unui comunicat al Ministerului iranian de Externe citat de publicație. Iranul nu a identificat țintele și nici nu a precizat unde ar fi avut loc loviturile, ceea ce face imposibilă, pe baza informațiilor disponibile în acest stadiu, evaluarea amplorii operațiunii sau a eventualelor efecte imediate. [...]

Omanul ia în calcul taxe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , o schimbare care ar putea adăuga costuri de zeci de miliarde de dolari anual lanțurilor globale de transport și comerț cu energie , potrivit POLITICO , care citează persoane familiarizate cu discuțiile relatate de Bloomberg. Oficiali din Oman le-ar fi transmis omologilor europeni că nu există „nicio posibilitate” de revenire la statu-quoul de dinainte de război pentru una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru petrol și gaze naturale lichefiate. În același timp, Muscatul ar fi indicat că navele care tranzitează zona ar putea fi taxate, deși nu este clar dacă eventualele costuri ar fi obligatorii. Ce fel de taxe sunt discutate și de ce contează pentru companii Potrivit sursei, Omanul invocă respectarea dreptului maritim internațional, dar ar lua în calcul tarife pentru servicii asociate tranzitului, precum: depoluarea strâmtorii; asistarea navelor în navigație. Omanul ar analiza și modele folosite în alte puncte de trecere, inclusiv Strâmtoarea Malacca, unde nu există taxe obligatorii de transport maritim, dar pot apărea costuri în anumite situații pentru servicii de navigație și securitate. Miza economică este ridicată: orice taxe aplicate navelor ar putea costa comercianții de mărfuri și transportatorii „zeci de miliarde de dolari anual”, conform relatării. Mai multe guverne – inclusiv SUA, Regatul Unit, Franța, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – au avertizat că astfel de taxe ar încălca legislația maritimă. Presiunea Iranului și mesajele contradictorii ale Muscatului Statele Unite, Europa și vecinii arabi din Golf ai Omanului sunt tot mai îngrijorați că sultanatul ar putea institui un sistem de taxare împreună cu Iranul. Teheranul insistă, în contextul negocierilor de pace cu SUA, că va gestiona traficul în comun cu Omanul. În același timp, Muscatul a transmis semnale diferite: pe de o parte, a publicat o declarație comună cu Iranul privind discutarea modului de operare a căii navigabile și a costurilor asociate; pe de altă parte, a semnat ulterior o declarație cu SUA și Consiliul de Cooperare al Golfului care respinge „orice taxe, tarife sau încercări de a exercita controlul asupra strâmtorii”. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că semnarea acelei declarații este „o veste bună”. Potrivit Bloomberg, oficialii omanți le-ar fi spus europenilor că se află sub presiunea Iranului, care a lansat rachete și drone în regiune în timpul conflictului, inclusiv asupra Omanului. Ce urmează: discuții politice și riscuri operaționale persistente Președintele francez Emmanuel Macron urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu liderul Omanului, sultanul Haitham bin Tariq, iar pe agendă se află securitatea rutelor maritime și „trecerea liberă și necondiționată” prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit biroului lui Macron. Între timp, Iranul a semnalat deja că navele care traversează strâmtoarea trebuie să solicite asigurare de la Teheran, iar polițele ar urma să fie gratuite doar pentru următoarele 60 de zile. Rubio a avertizat că, dacă Iranul nu menține strâmtoarea liberă de taxe, alte guverne ar putea proceda similar în alte strâmtori maritime, ceea ce „și atunci vom avea parte de haos”. Deși fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au crescut după un acord de pace provizoriu semnat săptămâna trecută de președintele SUA, Donald Trump, traficul rămâne sub nivelurile dinainte de război, iar riscurile nu au dispărut: un vas de containere, „Ever Lovely”, a fost lovit în strâmtoare, incident pe care Trump l-a numit o „încălcare prostească” a armistițiului, fără a preciza eventuale măsuri. [...]

Respingerea de către Hezbollah a acordului-cadru SUA–Israel–Liban complică implementarea și crește riscul de blocaj politic la Beirut , într-un moment în care documentul ar urma să deschidă calea către retrageri și măsuri de securitate pe teren. Potrivit News , liderul Hezbollah, Naim Qassem , a calificat acordul semnat vineri de Liban cu Israelul, sub egida Statelor Unite, drept „o greșeală gravă” și l-a denunțat ca fiind „nul și neavenit”. Într-un comunicat, Qassem a susținut că înțelegerea „umilește” Libanul și reprezintă o renunțare la suveranitate, acuzând Guvernul libanez că ar „legitima” prin acest acord ocupația israeliană. „Acordul-cadru de la Washington este umilitor, rușinos și reprezintă o abandonare a suveranității” De ce contează: acordul riscă să rămână fără susținere internă Poziția Hezbollah este relevantă pentru aplicarea practică a acordului, în condițiile în care gruparea are o influență majoră în arhitectura de securitate și în echilibrul politic intern al Libanului. Contestarea publică a documentului de către liderul său indică un potențial conflict între direcția asumată de Guvern și poziția uneia dintre cele mai puternice forțe armate și politice din țară. Qassem a afirmat că ar trebui aplicate, în schimb, „prevederile protocolului acordului iraniano-american”, referindu-se la un text semnat de Statele Unite și Iran la 17 iunie, în vederea unei încetări a Războiului din Iran, care ar include și o încetare a ostilităților în Liban. „Acest acord este nul și neavenit, iar prevederile protocolului acordului iraniano-american sunt cele care trebuie să fie aplicate” Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu reiese o reacție a Guvernului libanez sau a părții israeliene la declarațiile lui Qassem. În lipsa unor clarificări oficiale, respingerea acordului de către Hezbollah sugerează că implementarea ar putea întâmpina rezistență internă, cu efect direct asupra stabilității de securitate și a capacității statului libanez de a aplica angajamentele asumate. [...]