Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Germaniei spune că al doilea mandat al lui Trump a produs o ruptură majoră, potrivit Digi24, care citează Reuters. Frank-Walter Steinmeier a comparat impactul începutului noului mandat al președintelui american asupra politicii externe germane cu șocul generat de invazia Rusiei în Ucraina, susținând că Berlinul este împins să urmărească o independență mai mare.
Într-un discurs pregătit, Steinmeier a indicat două repere temporale pe care le consideră ireversibile pentru politica externă a Germaniei, unul legat de Rusia și altul de relația cu Statele Unite.
„Așa cum cred că nu va mai fi cale de întoarcere în relațiile cu Rusia înainte de 24 februarie 2022, la fel cred că nu va mai fi cale de întoarcere în relațiile transatlantice înainte de 20 ianuarie 2025”, a declarat Steinmeier, conform discursului pregătit.
Șeful statului german urma să facă aceste declarații marți, la un eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe la Berlin, pe fondul lecțiilor pe care Germania spune că le-a învățat din reducerea „dependențelor excesive” față de Rusia. Potrivit textului, Berlinul ar vrea să aplice o abordare similară și în relația cu SUA, în special în domenii considerate sensibile economic și strategic, precum apărarea și tehnologia.
În acest context, Germania a pus accentul pe dezvoltarea de alternative la tehnologia dominată de SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de accesul Statelor Unite. Steinmeier a legat avansul tehnologic de influența în politica externă și de capacitatea de a afecta politica internă prin platforme digitale și rețele sociale.
Totodată, el a invocat disputa dintre Pentagon și Anthropic privind măsurile de siguranță pentru inteligența artificială ca posibil „semnal de alarmă” sau oportunitate pentru Europa, argumentând că UE ar trebui să își valorifice resursele și cadrul de reglementare. În același timp, Digi24 notează că rolul președintelui Germaniei este în mare parte ceremonial, influența sa fiind exercitată mai ales prin poziționări publice și mesajele transmise societății.
Recomandate
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Kremlinul amenință cu represalii diplomatice după expulzarea unui oficial rus din România , pe fondul incidentelor cu drone care au încălcat spațiul aerian românesc, potrivit Mediafax . Moscova contestă acuzațiile Bucureștiului și susține că măsurile luate sunt „ostile” și „nejustificate”. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat pentru agenția rusă de stat TASS că România va primi „un răspuns pe măsură” după expulzarea unui membru al personalului ambasadei ruse. „Acuzațiile românilor sunt nefondate, iar pretențiile lor nu sunt justificate. Aceste măsuri ostile vor primi un răspuns pe măsură.” Ce a declanșat escaladarea: drone și măsuri diplomatice Reacția Moscovei vine după ce Ministerul Afacerilor Externe a convocat luni ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, în urma încălcărilor repetate ale spațiului aerian românesc cu drone, în perioada 24–26 iulie 2026. Potrivit MAE, Armata Română a doborât trei drone care au pătruns fără autorizație pe teritoriul național. În cadrul întrevederii, ambasadorului rus i-a fost înmânată o notă verbală prin care România a informat că un membru al misiunii diplomatice ruse a fost declarat persoană inacceptabilă și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. Totodată, autoritățile române au decis rechemarea ambasadorului României la Moscova pentru consultări, conform informațiilor din articol. Mesajul Moscovei: negare, acuzații de „propagandă” și avertismente Într-un interviu acordat TASS, ambasadorul Vladimir Lipaev a calificat convocarea sa la MAE drept un „spectacol propagandistic” și a susținut că scopul ar fi împiedicarea loviturilor ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră, despre care afirmă că este folosită de NATO pentru livrări către Ucraina. „Este evident că este vorba despre un spectacol propagandistic, al cărui scop este de a împiedica noi lovituri (...) utilizată în mod activ de blocul NATO pentru livrarea de arme și echipamente (...) prin teritoriul României.” Ambasadorul a reiterat că expulzarea unui angajat al ambasadei „nu va rămâne fără un răspuns adecvat”. Separat, Ambasada Rusiei la București a transmis un comunicat în care respinge acuzațiile privind încălcarea spațiului aerian și afirmă că România nu ar fi prezentat dovezi că dronele doborâte aparțin Federației Ruse. În același mesaj, partea rusă avertizează asupra riscului de escaladare și susține că sprijinul României pentru Ucraina ar prelungi conflictul, invocând și riscul ca acțiuni transfrontaliere ale apărării antiaeriene române să ducă la „implicarea directă” a României în lupte pe teritoriul Ucrainei. Ce urmează: posibile măsuri de retorsiune Din declarațiile oficialilor ruși reiese că Moscova pregătește un răspuns diplomatic la expulzarea diplomatului, fără a detalia însă ce formă va lua acesta. În practică, astfel de reacții includ frecvent măsuri de reciprocitate (expulzări sau restricții), dar articolul nu precizează ce decizie concretă ar urma să fie adoptată. [...]
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax . Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham , a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari. „Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.” Ucraina: discuții despre procesul de pace În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice. „Acum este momentul să punem capăt războiului.” Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”. Context: prezență comună la Washington Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
