Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite afirmă că armistițiul cu Iranul nu acoperă loviturile israeliene în Liban, contrazicând declarațiile Iranului și mediatorilor pakistanezi, potrivit Axios. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat că armistițiul dintre SUA și Iran nu se aplică atacurilor Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Această poziție vine în contradicție cu afirmațiile Iranului și ale mediatorilor pakistanezi.
Importanța acestei clarificări este majoră, deoarece atacurile Israelului în Liban reprezintă o amenințare imediată pentru stabilitatea armistițiului. Conform Apărării Civile Libaneze, cel puțin 254 de persoane au fost ucise în urma loviturilor israeliene. Iranul a cerut oprirea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, proxy-ul său în Liban, ca o condiție esențială pentru armistițiu. În lipsa acestei opriri, Iranul amenință cu reluarea ostilităților și închiderea Strâmtorii Hormuz.
„Termenii armistițiului Iran-SUA sunt clari și expliciți: SUA trebuie să aleagă între armistițiu și continuarea războiului prin Israel. Nu poate avea ambele. Lumea vede masacrele din Liban. Mingea este în terenul SUA și lumea urmărește dacă își va respecta angajamentele”, a scris ministrul de externe iranian Abbas Araghchi pe X.
Egiptul, care a ajutat la medierea armistițiului, a acuzat Israelul de o tentativă „premeditată” de a submina armistițiul. Hezbollah a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului după ce SUA și Israel au atacat Iranul acum cinci săptămâni, deschizând un nou front în război. Israelul a răspuns cu lovituri aeriene și o invazie terestră în Libanul de Sud.
Pe fondul acestor evenimente, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat armistițiul, declarând că acesta se va aplica „peste tot, inclusiv în Liban”. Totuși, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că armistițiul nu include Libanul. Poziția SUA nu a fost clarificată până la declarația lui Leavitt.
În culise, un oficial american a declarat că Netanyahu a ridicat problema Libanului într-o convorbire telefonică cu președintele Trump, convenind că luptele din Liban ar putea continua. Oficialul american a mai spus că Casa Albă nu este în prezent îngrijorată că situația din Liban ar putea duce la colapsul armistițiului cu Iranul.
Forțele de Apărare ale Israelului au efectuat o serie de atacuri masive asupra țintelor Hezbollah din Beirut, Valea Beqaa și sudul Libanului. Potrivit IDF, aceasta a fost „cea mai mare serie coordonată de atacuri în Liban” de la începutul războiului cu Iranul. Aproximativ 80 de persoane au fost ucise și 200 rănite, conform Crucii Roșii Libaneze. Agenția de știri iraniană Tasnim a citat surse care au spus că Iranul se va retrage din acordul de armistițiu dacă atacurile asupra Libanului continuă.
Recomandate
Israelul riscă să rămână cu o marjă redusă de acțiune militară în regiune dacă Washingtonul avansează un acord cu Teheranul care nu preia integral cerințele de securitate ale Ierusalimului, potrivit Reuters . Premierul Benjamin Netanyahu le-ar fi spus unor apropiați, în discuții private, că Israelul are în acest moment puțină capacitate de a influența deciziile președintelui american Donald Trump privind Iranul, au declarat două surse israeliene. Netanyahu ar fi exprimat îngrijorări legate de un „memorandum de înțelegere” aflat în negociere, în condițiile în care Israelul a fost, în mare parte, lăsat în afara discuțiilor indirecte SUA–Iran. Potrivit unui oficial din administrația Trump citat de Reuters, cadrul discutat ar presupune redeschiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran, în schimbul ridicării blocadei navale americane, urmând ca apoi să existe negocieri suplimentare pe dosarul nuclear. Discuțiile sunt mediate de Pakistan. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz, prioritate americană Diferența de priorități dintre SUA și Israel este relevantă și economic: Reuters notează că obiectivele de război au început să diverge, Washingtonul concentrându-se pe redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută care înainte de război transporta o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Pentru piețele energetice, orice aranjament care reduce riscul de blocaj pe această rută are implicații directe asupra fluxurilor și prețurilor. În paralel, SUA și Iran au temperat așteptările privind un progres rapid, iar punctele de fricțiune rămân: ambițiile nucleare ale Iranului, cererea Teheranului de ridicare a sancțiunilor și războiul Israelului în Liban cu Hezbollah. „Dreptul de a lovi” și riscul de a deraia un acord Un element care poate complica negocierile este insistența lui Netanyahu ca Israelul să își păstreze dreptul de a continua operațiuni împotriva amenințărilor percepute „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. Reuters avertizează că această condiție ar putea deraia un acord dacă Iranul ar cere oprirea completă a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului. Israelul și Hezbollah au continuat luptele în pofida unui armistițiu din 16 aprilie, încheiat după ce SUA și Iran au convenit asupra unui armistițiu mai larg. Trupele israeliene au rămas desfășurate într-o zonă din sudul Libanului, armata a continuat loviturile aeriene asupra Hezbollah, iar gruparea a lansat drone către trupe și către orașe din nordul Israelului. Relația Trump–Netanyahu: convorbiri dese, influență limitată Trump și Netanyahu au vorbit la telefon de cel puțin trei ori în ultima săptămână, perioadă în care oficiali israelieni au spus că țara a făcut pregătiri pentru o reluare a loviturilor aeriene comune cu SUA asupra Iranului, vizând infrastructura energetică. După prima discuție, Trump a declarat presei: „E un om foarte bun, va face orice vreau eu să facă.” După a treia convorbire, Netanyahu a afirmat într-un comunicat că au discutat memorandum-ul privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz și negocierile către un acord final asupra programului nuclear iranian. El a mai spus că au convenit că orice acord final trebuie să însemne desființarea siturilor de îmbogățire și scoaterea materialului nuclear îmbogățit din Iran, iar Trump ar fi reafirmat dreptul Israelului de a se apăra, inclusiv pe frontul din Liban. Biroul lui Netanyahu nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. Presiune politică internă, pe fondul unui acord în lucru Apariția posibilului acord vine într-un moment sensibil pentru Netanyahu, înaintea unor alegeri naționale pe care este proiectat să le piardă, potrivit Reuters. Oponenții săi îl critică pentru că nu și-ar fi atins obiectivele declarate în război. Într-un interviu CBS din această lună, Netanyahu a insistat că mai sunt pași de făcut pentru ca uraniul îmbogățit să părăsească Iranul, pentru oprirea sprijinului pentru „proxy”-uri regionale și pentru stoparea producerii de rachete balistice. „…mai e de lucru”, a spus Netanyahu. [...]
Washingtonul avertizează că amenințările Hezbollah pot destabiliza din nou Libanul , într-un moment în care țara se află sub presiunea unui armistițiu fragil și a unor negocieri directe cu Israelul, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a condamnat declarațiile liderului Hezbollah, Naim Qassem, care a îndemnat la „răsturnarea” guvernului libanez. Rubio a acuzat mișcarea șiită pro-iraniană că desfășoară „o campanie deliberată” de destabilizare și că încearcă „în mod activ să arunce din nou Libanul în haos și distrugere”. „Statele Unite condamnă cu cea mai mare fermitate apelul iresponsabil lansat de Hezbollah pentru răsturnarea guvernului libanez ales în mod democratic.” Miza: presiune asupra guvernului și asupra negocierilor cu Israelul Declarațiile lui Qassem vin pe fondul atacurilor care vizează compania Al-Qard al-Hassan, descrisă în material ca un pilon al puterii financiare a Hezbollah. Compania, care are legături cu gruparea, este vizată de atacuri israeliene și se află, totodată, sub sancțiuni americane. În discursul său, Qassem a susținut că atacurile asupra Al-Qard al-Hassan reprezintă „un atac împotriva a sute de mii de oameni săraci și cu venituri mici” și a cerut populației să iasă în stradă pentru a răsturna guvernul, prezentând situația drept un „proiect israeliano-american”. Totodată, liderul Hezbollah a cerut din nou guvernului libanez să abandoneze negocierile directe cu Israelul. A patra sesiune a acestor discuții este programată pentru 2 și 3 iunie, la Washington, iar Qassem le-a descris drept un „câștig fără contrapartidă pentru Israel”. El a reafirmat și refuzul Hezbollah de a se dezarma. Reacția SUA și contextul de securitate Rubio a avertizat că „amenințările cu violența și răsturnarea” nu vor rămâne fără răspuns și a afirmat că „epoca în care un grup terorist ținea o întreagă țară ostatică se apropie de sfârșit”. Contextul rămâne tensionat, în pofida unui acord de încetare a focului intrat în vigoare pe 17 aprilie și prelungit recent cu câteva săptămâni: Israelul continuă să lovească ceea ce numește ținte ale Hezbollah în Liban, iar Hezbollah își continuă atacurile asupra țintelor israeliene din sudul țării. [...]
O posibilă apropiere SUA–China ar putea schimba calculul geopolitic al războiului din Ucraina , inclusiv printr-o presiune mai coordonată asupra Moscovei, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Ipoteza este legată de o vizită oficială a lui Xi Jinping în Statele Unite și de eventuale progrese pe dosarul Iran, care ar putea debloca negocieri mai ample între Washington și Beijing. Analistul politic Ihor Reiterovich a declarat, într-un interviu pentru Ukrinform , că discuțiile SUA–China – posibile „în timpul verii” sau în jurul unor momente politice importante din SUA – ar putea deschide „noi perspective interesante” și pentru Ucraina. Înaintea unor potențiale contacte la vârf, un oficial chinez ar fi susținut o soluție diplomatică și ar fi invocat o apropiere de pozițiile europene privind oprirea ostilităților și trecerea la negocieri. China, între SUA și Europa: miza unei repoziționări Reiterovich anticipează că ar putea urma un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing, pe fondul interesului Chinei de a construi „un joc separat” cu Europa, ca contrapondere la Statele Unite. „Nu m-ar surprinde dacă am asista la un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing în viitorul apropiat. Xi Jinping înțelege perfect că China poate încerca să construiască un joc separat cu Europa – ca o contrapondere la Statele Unite.” În scenariul în care China și Uniunea Europeană își apropie pozițiile privind încheierea războiului, analistul vede o „fereastră de oportunitate” pentru o presiune comună asupra Rusiei. Fereastra „favorabilă” pentru Rusia ar fi limitată la câteva luni Analistul avertizează însă că, înainte de o eventuală vizită a lui Xi în SUA, Rusia ar putea considera dinamica diplomatică drept temporar avantajoasă, dar efectul ar fi scurt. „Este un avantaj cu o durată foarte scurtă – două-trei luni.” Într-un scenariu de „normalizare” a relațiilor SUA–China și de acorduri pe teme precum Iranul, comerțul și alte dosare globale, Reiterovich spune că este plauzibil ca Donald Trump și Xi Jinping să ajungă să declare împreună necesitatea încetării războiului în Europa. În lectura sa, ambii lideri ar avea de câștigat politic: Trump prin consolidarea imaginii de „pacificator”, Xi prin poziționarea Chinei ca actor global indispensabil în marile crize. În același material este menționată și o evaluare separată: Kurt Volker, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina, a spus că nu vede China în rol de mediator între Ucraina și Rusia și că Beijingul nu ar urmări un asemenea rol, deoarece „nu este războiul lor”. [...]
Iranul temperează așteptările privind un acord cu SUA, semnalând că riscul geopolitic rămâne ridicat : deși Teheranul spune că s-a ajuns la un „acord-cadru”, semnarea unui acord nu este „iminentă”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul indică faptul că negocierile sunt încă fragile, iar o detensionare rapidă – cu efecte în lanț asupra stabilității regionale – nu poate fi presupusă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că există o concluzie asupra „unei mari părți” din subiectele discutate, dar fără ca acest lucru să însemne că un acord este aproape de a fi semnat. Declarația este atribuită de Știrile Pro TV postului Al Jazeera . Ce spune Teheranul despre conținutul negocierilor Baghaei a mai afirmat că discuțiile se concentrează pe încetarea războiului și că, „în această etapă”, nu sunt discutate detaliile dosarului nuclear . În același timp, oficialul iranian a reiterat că nu există „nicio garanție” că SUA își vor respecta angajamentele într-un eventual acord și a adăugat că Teheranul nu se lasă intimidat de „amenințări”. Mediere regională și o clauză legată de Liban Potrivit lui Baghaei, „schimbările din ultimele săptămâni” ar fi fost determinate de eforturi de mediere ale Pakistanului și ale altor țări. El a precizat că negocierile au inclus și o clauză privind încetarea conflictului din Liban. Separat, un parlamentar iranian, Ebrahim Rezaei, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a Parlamentului, a transmis pe X un mesaj dur, susținând că Iranul „nu se supune forței sau amenințărilor”, în contextul eforturilor de a ajunge la un acord de pace. [...]
Negocierile SUA–Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămân fragile , iar Washingtonul transmite că va căuta „o altă cale” dacă discuțiile eșuează, pe fondul presiunii economice generate de blocarea uneia dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Reuters . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la New Delhi că SUA vor „da diplomației toate șansele” înainte de a explora „alternative”, după ce președintele Donald Trump a spus duminică că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în privința unui acord cu Iranul. Rubio a indicat că există „ceva destul de solid pe masă” legat de redeschiderea strâmtorii și de o negociere „reală, semnificativă, limitată în timp” pe dosarul nuclear. Miza imediată: Strâmtoarea Hormuz și costurile energiei Teheranul și Washingtonul au temperat așteptările privind un progres rapid. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a spus că s-a ajuns la concluzii pe multe teme, dar că asta nu înseamnă că părțile sunt aproape de semnarea unui acord. Potrivit lui Baghaei, un posibil memorandum de înțelegere are 14 puncte și se concentrează pe încetarea războiului și a blocadei navale americane din Strâmtoarea Hormuz, în schimbul unor pași ai Iranului pentru a asigura tranzitul sigur prin acest culoar strategic. Iranul nu va percepe taxe de trecere pentru nave, a mai spus Baghaei, însă ar urma să existe costuri pentru servicii precum navigația și măsuri de protecție a mediului, în baza unui protocol care ar urma să fie convenit cu Oman. De ce contează pentru piețe: fluxurile de petrol și volatilitatea prețurilor Strâmtoarea a fost „practic închisă” de la începutul războiului, pe 28 februarie, cu doar un număr redus de nave care au tranzitat-o, față de aproximativ 125–140 pe zi înainte de conflict, notează Reuters. Închiderea a alimentat o creștere a prețurilor petrolului și a declanșat o criză energetică, cu efecte în lanț asupra costurilor la combustibili, îngrășăminte și alimente. În același timp, petrolul a scăzut cu 5% luni, până la minimele ultimelor două săptămâni, pe fondul unui optimism că SUA și Iranul se apropie de un acord de pace. Puncte de blocaj: sancțiuni, fonduri înghețate și dosarul nuclear Trump a scris duminică pe Truth Social că blocada americană asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Hormuz va rămâne „în vigoare, în întregime” până când un acord este „atins, certificat și semnat”. Deși discuțiile curente nu sunt, potrivit părții iraniene, despre nuclear, Baghaei a spus că subiectul ar urma să fie negociat într-o perioadă de 60 de zile dacă se ajunge la un acord-cadru. Între temele dificile rămase, Reuters enumeră: ambițiile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu puternic îmbogățit; războiul Israelului în Liban cu Hezbollah (susținut de Iran); cererile Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și eliberarea unor venituri din petrol de „zeci de miliarde de dolari” înghețate în bănci din străinătate. Surse iraniene au declarat pentru Reuters că, în etape viitoare, ar putea fi găsite „formule fezabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU pentru energie nucleară. Context: armistițiu „fragil” și presiune politică la Washington Un armistițiu descris drept „fragil” este în vigoare de la începutul lunii aprilie. Reuters notează că Trump a promovat repetat perspectiva unui acord, pe fondul scăderii ratingului său de aprobare, afectat de impactul războiului asupra prețurilor energiei în SUA, și în condițiile unor demersuri în Congres pentru limitarea prerogativelor sale de război. În acest cadru, mesajul lui Rubio – „ori un acord bun, ori o altă cale” – indică faptul că fereastra diplomatică rămâne deschisă, dar cu un prag de toleranță limitat, în timp ce piețele reacționează la orice semnal privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz. [...]
Donald Trump încearcă să lege un eventual acord de încheiere a războiului cu Iranul de extinderea Acordurilor Abraham , cerând mai multor state arabe și musulmane să normalizeze relațiile cu Israelul după încheierea conflictului, potrivit Axios . Miza este una de repoziționare geopolitică în regiune, dar contextul politic – inclusiv alegerile din Israel – face improbabil un progres rapid. Într-o convorbire telefonică de sâmbătă, Trump a discutat cu liderii din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain despre un „acord emergent” cu Iranul. Potrivit a doi oficiali americani citați de publicație, Trump le-a transmis că, dacă se ajunge la o înțelegere care să pună capăt războiului, se așteaptă ca țările care nu sunt încă parte a Acordurilor Abraham și nu au acorduri de pace cu Israelul să se alăture și să normalizeze relațiile cu statul israelian. Un oficial american a spus că lideri, inclusiv președintele EAU Mohammed bin Zayed, care ar fi avut o poziție mai dură față de războiul cu Iranul, au susținut acordul discutat. Declarația atribuită oficialului indică sprijinul pentru înțelegere chiar și în scenariul în care aceasta ar eșua. Presiune diplomatică și „follow-up” prin emisari Din culise, un oficial american a afirmat că Trump le-a spus liderilor că urmează să îl sune pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și că speră ca, „în viitorul apropiat”, liderul Israelului să fie inclus într-un apel similar. Totodată, Trump ar fi indicat că emisarii Jared Kushner și Steve Witkoff vor reveni asupra subiectului în săptămânile următoare. Potrivit unuia dintre oficialii americani citați, cererea i-a surprins pe unii participanți – în special liderii din Arabia Saudită, Qatar și Pakistan, care nu au relații diplomatice formale cu Israelul – iar reacția inițială ar fi fost tăcerea. Condițiile Arabiei Saudite și calendarul electoral din Israel Ținta principală a lui Trump ar fi un acord istoric de pace între Arabia Saudită și Israel, însă Axios notează că un progres pe termen scurt este „extrem de dificil”. Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și-ar fi exprimat anterior disponibilitatea de normalizare, dar în ultimul an ar fi devenit mai rezervat. Publicația mai relatează că bin Salman a respins o solicitare similară într-o întâlnire din Biroul Oval, în noiembrie anul trecut, iar discuția ar fi devenit tensionată. În plus, războiul cu Iranul și ruptura Arabiei Saudite cu EAU ar fi împins regatul spre o poziție mai sceptică față de guvernul israelian de extremă dreapta. În paralel, oficiali saudiți cer ca Israelul să se angajeze pe o cale „ireversibilă” și cu termene clare către un stat palestinian, condiție pe care guvernul israelian o respinge. În acest context, oficiali israelieni și americani citați de Axios consideră că Riadul nu va face pași înainte de alegerile din Israel, programate pentru septembrie, și înainte să fie clar ce guvern se formează după scrutin. Mesaj public: inclusiv ideea ca Iranul să adere Duminică, Trump a scris pe Truth Social că sprijinul și cooperarea statelor din Orientul Mijlociu ar urma să fie „îmbunătățite și întărite” prin aderarea la Acordurile Abraham. El a avansat și ideea ca Iranul să se alăture într-o zi, dar Axios subliniază că acest lucru ar presupune recunoașterea Israelului de către Teheran, pe care regimul iranian a refuzat-o de decenii. Senatorul Lindsey Graham a susținut public solicitarea lui Trump și a argumentat că, dacă negocierile pentru încheierea conflictului iranian ar duce la aderarea aliaților arabi și musulmani la Acordurile Abraham, înțelegerea ar deveni una dintre cele mai importante din istoria Orientului Mijlociu. Graham a avertizat, totodată, asupra unor „repercusiuni severe” pentru relațiile viitoare dacă statele vizate refuză această direcție. [...]
