Știri
Știri din categoria Externe
România s-a alăturat declarației privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul este pregătit să participe la eforturile internaționale menite să mențină deschis acest culoar strategic, fără ca România să se implice militar în conflictul din Orientul Mijlociu. Mesajul vine într-un moment în care tensiunile din zonă afectează deja piețele energetice și se văd inclusiv în România, mai ales prin creșterea prețurilor la carburanți.
În mesajul citat de sursa menționată, șeful statului afirmă că alăturarea României are loc pe fondul consecințelor grave pe care blocarea Strâmtorii Ormuz le poate avea asupra economiei mondiale. El leagă direct decizia de impactul asupra costurilor energiei și combustibililor, subliniind că autoritățile române susțin măsurile internaționale care pot contribui la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație. În același timp, Nicușor Dan insistă că România își păstrează poziția de a nu intra în conflict și că lucrează alături de partenerii externi pentru dezescaladare.
Declarația la care România aderă a fost lansată după atacurile atribuite Iranului asupra navelor comerciale și infrastructurilor energetice din Golf. Documentul cere asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz, condamnă atacurile asupra infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere, și solicită un moratoriu imediat asupra unor astfel de acțiuni. Textul mai arată că statele semnatare sunt dispuse să contribuie la eforturile necesare pentru securizarea rutei maritime și iau în calcul măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice, inclusiv colaborarea cu țări producătoare pentru creșterea producției.
Pentru România, miza este în primul rând economică și diplomatică. Decizia anunțată vineri, 20 martie 2026, arată că Bucureștiul se aliniază unei inițiative occidentale și asiatice de protejare a libertății de navigație, dar încearcă în același timp să transmită că nu dorește extinderea implicării sale dincolo de cadrul politic și de cooperare
Recomandate
Aliații NATO poartă „discuții intense” despre blocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul general Mark Rutte spune că vor ajunge la o soluție, potrivit Bursa , care citează EFE. Declarația a fost făcută joi, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Nicușor Dan, pe fondul tensiunilor generate de decizia Iranului de a bloca ruta maritimă. Discuții între aliați și rolul SUA în deblocarea rutei Rutte a indicat că discuțiile au loc atât între aliați, cât și cu Statele Unite, în căutarea „celei mai bune modalități” de a răspunde unei „probleme majore de securitate”. Miza este protejarea interesului comun al statelor aliate, într-un context în care blocarea Strâmtorii Ormuz afectează direct fluxurile globale de energie. „Se discută intens între aliaţi, cu Statele Unite şi între ei, despre cea mai bună modalitate de a aborda această problemă majoră de securitate. (...) Sunt convins că aliaţii vor face tot posibilul pentru a apăra interesul comun şi vom găsi o soluţie”, a afirmat Mark Rutte. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică esențială pentru transportul de energie, iar EFE amintește că blocarea a venit după bombardamente americano-israeliene. În acest cadru, discuțiile din interiorul NATO capătă o dimensiune practică: dacă și în ce formă ar trebui sprijinită redeschiderea rutei, în condițiile în care pozițiile aliaților nu sunt aliniate. Presiuni politice și efecte economice: prețul petrolului, în creștere În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a criticat refuzul unor aliați NATO, inclusiv Franța și Regatul Unit, de a sprijini redeschiderea rutei, consemnează AFP. Înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz tranzita aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea piețelor la orice întrerupere prelungită. AFP mai relatează că blocarea strâmtorii a dus la creșteri semnificative ale prețurilor petrolului în ultimele două săptămâni. Tot potrivit agenției, Trump a cerut luni sprijinul marilor puteri pentru garantarea securității căii maritime, iar marți a numit refuzul unor state NATO o „greșeală cu adevărat stupidă”, pentru ca ulterior să susțină că SUA nu ar mai avea nevoie de acest sprijin. Între timp, armata americană a lansat atacuri asupra unor situri iraniene de rachete din apropierea Strâmtorii Ormuz, folosind bombe antibuncăr, precizează AFP. [...]
Liderii UE spun că vor să evite o nouă criză a migrației ca în 2015 , pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România . Tema a câștigat greutate la summitul de joi de la Bruxelles, pe măsură ce mai multe capitale au cerut pregătiri pentru un posibil val migrator. Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a declarat după reuniune că Uniunea nu va permite „o repetare a anului 2015”. Ea a precizat că, deocamdată, nu au fost observate mișcări migratorii către Europa, dar a insistat că blocul comunitar trebuie să fie pregătit și că „am învățat lecțiile trecutului și astăzi suntem mai bine echipați”. Migrația a ajuns mai sus pe agenda summitului decât se anticipase inițial, după ce premierul danez Mette Frederiksen și premierul italian Giorgia Meloni au cerut pregătiri în eventualitatea creșterii fluxurilor migratorii, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În anii 2010, milioane de oameni au ajuns în Europa, în special din Siria, iar în 2015 peste un milion de persoane au solicitat azil în UE. În declarația comună publicată la finalul summitului, liderii UE au transmis că blocul comunitar este pregătit să își folosească „pe deplin instrumentele diplomatice, juridice, operaționale și financiare” pentru a preveni mișcările migratorii necontrolate către Uniune și pentru a menține securitatea în Europa. „UE este pregătită să își mobilizeze pe deplin instrumentele diplomatice, juridice, operaționale și financiare pentru a preveni mișcările migratorii necontrolate către UE și a menține securitatea în Europa”. Separat, Frederiksen și Meloni au avertizat, într-o scrisoare adresată miercuri conducerii Comisiei Europene și Consiliului European, că „nu putem risca o repetare a fluxurilor de refugiați și migranți către UE pe care le-am văzut desfășurându-se în 2015-2016”. Cele două au cerut Comisiei să analizeze mecanisme care ar putea funcționa ca o „frână de urgență” în cazul unor mișcări migratorii la scară largă. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la 5-6 nave pe zi , potrivit Antena 3 CNN , care citează date analizate de BBC în contextul atacurilor periodice asupra transportului maritim din zonă, atribuite forțelor iraniene. Conform BBC , de la începutul lunii martie au traversat strâmtoarea puțin sub 100 de nave. În același timp, traficul zilnic ar fi scăzut cu aproximativ 95% față de perioada de dinaintea războiului cu Iranul, început pe 28 februarie, când circa 138 de nave traversau zilnic ruta, potrivit Joint Maritime Information Centre , transportând aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Datele furnizate de analiștii Kpler indică 99 de nave care au trecut prin strâmtoare în martie, ceea ce înseamnă o medie de 5-6 nave pe zi. BBC a analizat ce tip de nave își asumă traversarea și a concluzionat că aproximativ o treime dintre trecerile recente au fost realizate de nave cu legături cu Iranul, inclusiv 14 nave sub pavilion iranian și altele aflate sub sancțiuni pentru presupuse conexiuni cu comerțul petrolier al Teheranului. Alte nouă nave ar fi aparținut unor companii cu adrese asociate Chinei, iar șase aveau India ca destinație declarată. În paralel, analiza arată că unele nave par să fi modificat traseul, navigând mai aproape de coasta Iranului. Bradley Martin, cercetător principal la RAND Corporation, a spus pentru BBC Verify că un petrolier sub pavilion pakistanez ar fi urmat, cel mai probabil, „un set de instrucțiuni din partea Iranului”, iar ruta ar putea sugera fie prezența unor mine, fie o încercare de a face nava mai ușor de identificat. Michelle Wiese Bockmann, de la Windward Maritime Analytics, a susținut că, prin astfel de devieri, navele ajung în apele teritoriale ale Iranului și intră sub regulile maritime impuse de Teheran, în loc să folosească culoarul internațional de navigație. Riscurile rămân ridicate: BBC spune că a verificat 20 de nave comerciale atacate în largul coastei iraniene de la începutul conflictului, nu toate în imediata apropiere a strâmtorii. Printre incidentele menționate se numără atacul din 11 martie asupra cargoului Mayuree Naree (pavilion thailandez), lovit de două proiectile în timpul traversării, cu trei membri ai echipajului încă dispăruți, precum și atacuri în aceeași zi asupra navei Star Gwyneth (deținută de o companie grecească) și asupra MT Safesea Vishnu (în proprietatea unei companii americane). În evaluarea citată de BBC, combinația de drone, rachete, ambarcațiuni rapide și posibil mine, amplificată de geografia îngustă și muntos-litorală a strâmtorii, complică semnificativ protecția traficului comercial pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. [...]
Iranul amenință cu „zero restricții” dacă infrastructura sa energetică va fi atacată din nou , într-un context de escaladare rapidă a conflictului cu Statele Unite și Israel, ajuns în a treia săptămână. Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că Teheranul a folosit până acum doar „o fracțiune” din capacitatea sa militară. Avertismentul vine după lovituri asupra unor obiective energetice majore, inclusiv câmpul de gaze South Pars, unul dintre cele mai mari din lume. Conform Associated Press , atacurile au dus la oprirea unor instalații importante și au declanșat reacții în lanț pe piețele energetice globale. În paralel, Iranul a lansat atacuri extinse în regiunea Golfului, vizând infrastructură energetică și obiective din mai multe state. Potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv Wall Street Journal , loviturile au afectat inclusiv facilități de gaz natural lichefiat din Qatar, reducând capacitatea de export și amplificând criza energetică. Conflictul are deja un impact major: peste 1.300 de persoane au fost ucise în Iran, iar tensiunile au dus la creșteri semnificative ale prețului petrolului, care a depășit 115 dolari pe baril. În același timp, Strâmtoarea Hormuz , prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, rămâne un punct critic de risc. Mesajul Teheranului indică o posibilă escaladare majoră, în condițiile în care atât SUA, cât și Israelul continuă operațiunile militare, iar infrastructura energetică devine o țintă centrală în conflict. [...]
Benjamin Netanyahu afirmă că schimbarea regimului din Iran nu poate fi obținută doar din aer , potrivit CNBC , în contextul în care operațiunile militare comune SUA–Israel au ajuns în a treia săptămână. Premierul israelian a declarat, într-o conferință de presă susținută la Ierusalim, că deși campania militară a slăbit semnificativ Iranul, o „componentă terestră” rămâne necesară pentru a produce o schimbare de regim. Netanyahu a susținut că Israelul se află într-o poziție de forță, afirmând că Iranul și-ar fi pierdut capacitatea de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, iar infrastructura militară ar fi fost grav afectată. Cu toate acestea, liderul israelian a recunoscut implicit limitele bombardamentelor aeriene, precizând că acestea nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivului politic final. Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care, potrivit The New York Times , atacurile israeliene vizează inclusiv structuri interne de securitate ale Iranului, într-un efort de a slăbi controlul regimului asupra populației și de a crea condiții pentru o eventuală revoltă internă. În același timp, Netanyahu a sugerat că schimbarea regimului depinde în ultimă instanță de cetățenii iranieni: Israelul poate „crea condițiile”, dar nu poate înlocui acțiunea internă. Această poziție contrastează parțial cu declarațiile președintelui american Donald Trump, care a transmis că nu intenționează să trimită trupe americane în regiune. Contextul rămâne tensionat și din cauza unor diferențe între Washington și Ierusalim. Conform relatărilor din presa internațională, inclusiv Associated Press , decizia unilaterală a Israelului de a lovi infrastructura energetică iraniană a generat fricțiuni între cei doi aliați, în special după reacțiile Iranului asupra unor obiective din Golf. Pe fondul acestor evoluții, mesajul lui Netanyahu indică o posibilă escaladare a conflictului, în condițiile în care o intervenție terestră ar presupune riscuri majore și o implicare militară mult mai amplă decât actuala campanie aeriană. [...]
Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]
