Știri
Știri din categoria Externe
Disponibilitatea europenilor de a călători a urcat la 82%, cel mai ridicat nivel din 2020, iar preferințele se rearanjează în favoarea destinațiilor percepute ca mai sigure și mai îndepărtate de zonele de conflict, potrivit Agerpres. În acest context, Spania și Italia conduc topul destinațiilor de vară pentru europeni, cu o poziție „semnificativ mai solidă” față de anul trecut, evoluție pusă parțial pe seama distanței mai mari față de epicentrul războiului din Orientul Mijlociu.
Pe locul trei se află Franța, aceeași poziție ca anul precedent. Grecia este pe locul patru, la egalitate cu Portugalia, iar top 10 este completat de Germania, Marea Britanie, Turcia, Croația și Austria.
Conform celui mai recent raport al European Travel Commission (ECT), disponibilitatea europenilor de a călători în primăvara și vara acestui an a crescut cu 10%, până la 82% — cel mai ridicat nivel din 2020.
Motivațiile dominante sunt legate de relaxare și vacanțe clasice:
În același timp, 20% dintre respondenți se declară îngrijorați de majorarea costurilor, ceea ce se vede în comportamentul de consum: tendința menționată este către șederi mai scurte, 38% planificând călătorii de 4–6 nopți, cu bugete sub 1.000 euro (aprox. 5.000 lei) de persoană.
Stabilitatea geopolitică influențează direct alegerea destinațiilor: securitatea este cel mai important factor pentru 22% dintre călători. Tensiunile din Orientul Mijlociu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 18% dintre europeni, iar o parte dintre ei se orientează către destinații considerate „mai protejate” geografic.
În acest tablou, Grecia rămâne un motor de creștere al turismului european: 8% dintre respondenți o aleg ca următoare destinație în Europa. Intenția de a vizita Grecia în următoarele luni este indicată de 7% dintre cetățenii din Germania, Marea Britanie, Franța, Țările de Jos, Belgia și Polonia, de 6% dintre austrieci și elvețieni și de 5% dintre italieni și spanioli.
Recomandate
Iran vrea un cadru de securitate regională fără intervenție externă pentru Strâmtoarea Hormuz , mizând pe discuțiile cu Oman într-un moment în care conflictul Iran–SUA rămâne nerezolvat, potrivit Reuters . Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a avut duminică, la Muscat, convorbiri cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq al-Said, în care a discutat securitatea în Strâmtoarea Hormuz și în apele mai largi ale Golfului, precum și eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului dintre Iran și Statele Unite, conform unui comunicat al Ministerului iranian de Externe. De ce contează: Hormuz, punct critic pentru fluxurile energetice Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume, iar orice deteriorare a securității în zonă poate amplifica riscurile pentru transportul de energie și pentru comerțul maritim. În acest context, mesajul Teheranului urmărește să lege stabilitatea regională de reducerea prezenței militare americane. Mesajul Teheranului: prezența militară a SUA „alimentează insecuritatea” În discuțiile din Oman, Araqchi a susținut că prezența militară a SUA în Orientul Mijlociu alimentează insecuritatea și diviziunile și a cerut un cadru de securitate regională „fără interferențe din exterior”, potrivit aceleiași declarații iraniene citate de Reuters. Nu au fost oferite, în material, detalii despre pașii concreți sau un calendar pentru un astfel de cadru de securitate și nici despre eventuale rezultate imediate ale discuțiilor de la Muscat. [...]
Mesajul lui Vladimir Putin către Phenian confirmă public implicarea militară nord-coreeană în regiunea Kursk , un pas care consolidează parteneriatul strategic Rusia–Coreea de Nord și ridică miza geopolitică a cooperării dintre cele două state, potrivit Libertatea . Putin a transmis duminică un mesaj oficial participanților la ceremonia de deschidere a Complexului Memorial și Muzeului Isprăvilor Militare ale Eroilor „Operațiunii Militare Străine”, eveniment organizat la Phenian. În mesaj, liderul de la Kremlin i-a mulțumit direct lui Kim Jong-un pentru „finalizarea rapidă” a proiectului, pe care l-a legat simbolic de aniversarea „eliberării” regiunii Kursk. „Aș dori să-mi exprim profunda recunoștință față de dumneavoastră, dragă tovarășe Kim Jong-un, și față de toți cei care au contribuit la implementarea unui proiect de o asemenea amploare în cel mai scurt timp posibil – cu ocazia aniversării eliberării regiunii Kursk de sub invadatori”, a transmis Vladimir Putin. Confirmarea rolului soldaților nord-coreeni Un element central al declarației este referirea explicită la participarea militarilor nord-coreeni în operațiunile din Kursk, inclusiv un omagiu pentru cei uciși. „Aș dori să-mi exprim sincera recunoștință față de curajoșii soldați coreeni care au participat la operațiunile militare din regiunea Kursk și să aduc un omagiu eroilor căzuți”, a mai precizat Vladimir Putin. În același mesaj, Putin a spus că se așteaptă ca „ parteneriatul strategic cuprinzător ” dintre Rusia și Coreea de Nord să continue să se consolideze prin „eforturi comune”. Ce simbolizează memorialul inaugurat la Phenian Conform unui comunicat oficial publicat pe site-ul Kremlinului, citat de Libertatea, complexul monumental are „o dublă semnificație”: păstrarea memoriei actelor de eroism și a sacrificiilor soldaților Armatei Populare Coreene, în numele unei „victorii comune”; un reper „vizibil și durabil” al „prieteniei și solidarității” dintre cele două popoare. [...]
Acuzațiile de canibalism indică o posibilă criză de aprovizionare pe frontul rus , într-un moment în care Moscova își mărește efectivele și, implicit, presiunea pe logistică, potrivit Digi24 , care citează informații și materiale prezentate de serviciile militare ucrainene ziarului The Sunday Times. Potrivit relatării, ofițeri ai serviciilor de informații militare ucrainene susțin că dețin dovezi privind cel puțin cinci cazuri în care soldați și comandanți ruși ar fi afirmat că infanteriști și-ar fi mâncat camarazii, după ce ar fi rămas fără provizii în timpul iernii. Materialele invocate includ fotografii și presupuse înregistrări ale unei duzini de transmisii audio între ofițeri superiori ai armatei ruse, obținute, conform aceleiași surse, din căutări pe aplicația de mesagerie Telegram. Publicația britanică notează însă că nu poate verifica independent autenticitatea informațiilor, iar Rusia respinge în mod regulat conținutul interceptărilor publicate de partea ucraineană, catalogându-le drept „falsuri”. Dacă s-ar confirma, episoadele ar fi fost izolate și puține, în contextul unei ierni în care lanțurile de aprovizionare ar fi fost greu de menținut și pe fondul unor posibile probleme de sănătate mintală la militarii implicați, mai arată relatarea. Ce descriu materialele invocate și unde ar fi avut loc incidentele Unul dintre cazurile prezentate ar fi avut loc în noiembrie 2025, lângă Mîrnohrad , în regiunea Donețk, unde un infanterist cu indicativul „Khromoy” ar fi ucis doi soldați și ar fi încercat să mănânce piciorul uneia dintre victime, potrivit informațiilor atribuite serviciilor ucrainene. În conversația descrisă, un ofițer ar fi raportat incidentul unui locotenent, iar The Sunday Times ar fi analizat imaginile cu un software de detectare bazat pe inteligență artificială, concluzionând că nu ar fi fost generate artificial sau modificate. Un chirurg specializat în leziuni de război, citat în material, a apreciat că rănile din fotografie ar fi puțin probabil să fi fost provocate de o explozie, ci ar părea produse cu un obiect tăios. În alte conversații separate, ar fi fost menționate două cazuri distincte: unul lângă Bahmut (Donețk), într-o discuție descoperită pe 3 aprilie „anul trecut” (formulare din sursă), și un altul pe 8 octombrie 2025, la Udachne, lângă Pokrovsk. Într-un mesaj separat, șeful de stat major al unei brigăzi ar fi transmis ordine care includeau explicit interdicția canibalismului. De ce contează: presiunea logistică într-o armată în expansiune Dincolo de caracterul extrem al acuzațiilor, relatarea le leagă de o temă operațională mai largă: dificultăți de aprovizionare cu hrană pentru infanterie. În text sunt menționate plângeri ale soldaților ruși privind rații expirate sau lipsa proviziilor de bază timp de săptămâni, care i-ar fi împins la jafuri pentru a supraviețui; este amintit și un exemplu mai vechi, relatat de The New York Times la începutul războiului, despre rații expirate încă din 2002. Totodată, sunt invocate imagini publicate în 2023 de SBU (agenția de securitate a Ucrainei) care ar arăta soldați ruși jefuind magazine alimentare și locuințe în căutare de alimente. În paralel, sursa indică o creștere a efectivelor ruse: până la sfârșitul lui 2025, Rusia și-ar fi mărit prezența terestră în Ucraina la aproximativ 710.000 de soldați, de la 600.000 la începutul anului, iar șeful forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sirskîi , este citat cu obiectivul Moscovei de a recruta 409.000 de noi soldați în 2026. În acest context, un analist militar american citat în material susține că o creștere a infanteriei cere o suplimentare comparabilă a aprovizionării, iar iarna aspră ar fi testat rețelele de transport și alimentarea trupelor. Reacții și limitări de verificare Ambasada Federației Ruse la Londra a transmis că nu vede „niciun motiv să comenteze” acuzațiile, iar un purtător de cuvânt a calificat informațiile drept „invenții” ale serviciilor militare ucrainene, pe care le-a descris ca instrument de propagandă. În același timp, materialul subliniază explicit limitele de verificare independentă ale publicației britanice și amintește că acuzațiile de canibalism în război au fost folosite istoric ca instrument de propagandă pentru demonizarea inamicului. [...]
Ucraina și Republica Moldova cer UE să deschidă rapid negocierile de aderare, mizând pe „clustere” ca test de unitate – președinții Volodîmîr Zelenski și Maia Sandu au transmis, la Kiev, că ambele țări au îndeplinit condițiile pentru a începe deschiderea „clusterelor” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost formulat în cadrul unei conferințe de presă comune, organizate duminică, 26 aprilie, în contextul marcării a 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl. Sandu a legat explicit accelerarea parcursului european de securitatea regională, pe fondul războiului declanșat de Rusia, iar Zelenski a susținut că Ucraina și Moldova avansează „ca parteneri” spre o Europă „puternică și unită”. Miza: trecerea de la statutul politic la pași procedurali Potrivit relatării, Sandu a insistat că UE „trebuie acum să demonstreze unitate” prin deschiderea fără întârziere a clusterelor de negociere. În logica procesului de aderare, acest pas mută discuția de la angajamente politice la un calendar de lucru, cu evaluări și condiționalități pe domenii. Cooperare practică: securitate, infrastructură și energie Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat aprofundarea cooperării în: securitate, infrastructură, energie. Zelenski a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru Republica Moldova în dosarul Transnistriei și a indicat dezvoltarea unor formate trilaterale cu România, inclusiv pe proiecte de linii electrice transfrontaliere și rute de transport. „Cu cât există mai multe conexiuni reale între sistemele noastre energetice, cu atât va exista mai multă protecție pentru oamenii noștri”, a declarat președintele ucrainean. Kievul respinge „aderarea de formă” În paralel cu apelul pentru accelerarea negocierilor, Ucraina rămâne fermă împotriva unor formule alternative de integrare. Conform materialului, ministrul de externe Andrii Sîbiha a respins în această săptămână orice „aderare surogat” sau planuri de integrare simbolică – inclusiv propuneri atribuite Franței și Germaniei – care ar limita drepturile de vot sau accesul la bugetul UE. Context financiar și de sancțiuni la Bruxelles Demersul diplomatic are loc în același timp cu decizii recente la nivelul UE: aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina și adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, notează publicația. Tot duminică, la Kiev s-a încheiat și conferința „Energy Ramstein”, unde au fost anunțate angajamente de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru reparații ale rețelei electrice ucrainene, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Armata israeliană a ordonat evacuarea a șapte sate din sudul Libanului înaintea unor atacuri aeriene , un semnal de escaladare operațională care pune sub presiune armistițiul prelungit recent și crește riscul de întreruperi și instabilitate în zona de frontieră, potrivit G4Media . Ordinul de evacuare a fost emis duminică și vizează locuitorii din șapte localități, înainte de lansarea unor atacuri aeriene, conform relatărilor AFP și Reuters, preluate de Agerpres . Într-un comunicat publicat pe contul în limba arabă al armatei israeliene pe rețeaua X, IDF a transmis o „alertă urgentă” pentru zonele Maifadoun, Shaqra, Yahmar al-Shaqif, Arnoun, Zawtar El-Sharkiyeh, Zawtar El-Gharbiyeh și Kfar Tibnit. „Încălcările repetate ale armistițiului de către Hezbollah obligă IDF să acționeze” Armata israeliană a îndemnat populația să se îndepărteze la cel puțin un kilometru de zonele desemnate. Contextul imediat este prelungirea cu trei săptămâni a armistițiului din Liban, anunțată joi de președintele american Donald Trump, pe fondul negocierilor cu Iranul. În pofida acestei prelungiri, atât Israelul, cât și Beirutul au continuat să raporteze încălcări ale încetării focului, potrivit informațiilor citate. [...]
Trimiterea unei baterii Iron Dome și a unor militari israelieni în Emiratele Arabe Unite a ridicat cooperarea de securitate la un nivel fără precedent și arată cât de rapid se pot reconfigura aranjamentele operaționale de apărare în Golf sub presiunea atacurilor, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru Axios ale unor oficiali israelieni și americani. Israelul ar fi trimis la începutul războiului cu Iranul un sistem de apărare aeriană Iron Dome în Emiratele Arabe Unite, împreună cu militari care să îl opereze. Mutarea nu fusese făcută publică până acum, iar un înalt oficial israelian a descris Emiratele drept prima țară din afara Statelor Unite și Israelului unde Iron Dome a fost folosit. De ce contează: apărare „la cheie”, cu operatori incluși Elementul operațional central este că sprijinul nu s-ar fi limitat la livrarea echipamentului, ci ar fi inclus și personal pentru operare, ceea ce implică o integrare directă în arhitectura de apărare a Emiratelor pe durata conflictului. Potrivit sursei, premierul Benjamin Netanyahu ar fi ordonat trimiterea unei baterii Iron Dome, a interceptorilor și a „câtorva zeci” de militari israelieni, după o discuție telefonică cu președintele EAU, Mohammed bin Zayed. Un al doilea oficial israelian a spus că sistemul ar fi interceptat „zeci” de rachete iraniene. Contextul: amploarea atacurilor asupra Emiratelor Emiratele Arabe Unite au cerut sprijinul aliaților după atacuri masive, iar Ministerul Apărării de la Abu Dhabi a indicat că Iranul a lansat asupra țării aproximativ 550 de rachete balistice și de croazieră și peste 2.200 de drone. Cele mai multe ar fi fost interceptate, însă unele au lovit ținte militare și civile. În paralel, Forțele Aeriene Israeliene ar fi efectuat lovituri pentru a distruge rachete cu rază scurtă de acțiune amplasate în sudul Iranului, înainte ca acestea să poată lovi Emiratele sau alte state din Golf. Sensibilități și efecte politice Prezența trupelor israeliene pe teritoriul Emiratelor „ar putea fi un subiect sensibil” în regiune, notează materialul, însă oficiali din Emirate susțin că războiul cu Iranul a schimbat percepțiile interne: un oficial a spus că oricine ajută la apărarea țării împotriva atacurilor iraniene va fi văzut pozitiv. În Israel, decizia de a trimite un sistem de apărare aeriană în Emirate ar putea genera nemulțumiri, în condițiile în care și Israelul era sub atacuri intense. Cine a mai ajutat Emiratele, potrivit sursei Un fost oficial din Consiliul Național de Securitate al EAU, Tareq al-Otaiba, a scris într-un articol pentru Arab Gulf States Institute că Israelul s-a numărat printre țările care „au intervenit pentru a oferi ajutor real” Emiratelor. Un al doilea oficial emiratez a spus că același lucru este valabil și pentru alte state care au sprijinit apărarea Emiratelor, între care: Statele Unite Franța Regatul Unit Italia Australia Parteneriatul Israel–EAU, formalizat printr-un tratat în 2020, ar fi ajuns „mai apropiat ca oricând”, în pofida diferențelor de poziție apărute între timp, inclusiv pe tema războiului din Gaza, potrivit declarațiilor atribuite unor oficiali israelieni și emiratezi. [...]
