Știri
Știri din categoria Externe
Percepția românilor despre UE se îmbunătățește, iar asta ridică miza pentru politicile de securitate și energie: 74% dintre respondenți văd Uniunea Europeană drept „un spațiu al stabilității”, în creștere cu 5 puncte procentuale față de ultimul sondaj, potrivit Adevărul, care citează cel mai recent Eurobarometru publicat miercuri.
La nivelul UE, 75% dintre europeni consideră că Uniunea este un spațiu al stabilității într-o lume tot mai instabilă, cu 8 puncte procentuale peste nivelul din octombrie-noiembrie 2025. Este al doilea cel mai mare procent din ultimul deceniu, conform datelor din sondaj.
Dincolo de ideea de „stabilitate”, 73% dintre respondenții din România spun că apartenența țării la UE este benefică. Valoarea este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în sondajul similar realizat cu un an înainte.
În același timp, 23% dintre români consideră că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, în scădere cu 7 puncte procentuale față de 2025.
Sondajul indică un pesimism în creștere privind viitorul lumii: 58% dintre europeni se declară pesimiști, față de 38% optimiști, cu o creștere de 6 puncte procentuale a pesimiștilor comparativ cu toamna lui 2025. Ca stare de spirit, respondenții au ales cel mai des „incertitudine” (44%) și „speranță” (43%).
În acest context, 74% dintre europeni consideră benefică apartenența la UE (nivel record atins prima dată în 2025). Principalul avantaj indicat este contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (40%), urmat de cooperarea îmbunătățită dintre statele membre (34%).
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat această tendință de așteptări mai ferme privind acțiunea instituțiilor europene:
„În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se așteaptă în mod clar de la noi să acționăm decisiv pentru a le oferi cetățenilor noștri securitate, prosperitate și oportunități.”
Întrebați pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția în lume, europenii indică drept priorități:
Separat, 68% dintre respondenți cred că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important.
Deși majoritatea europenilor (83%) spun că sunt mulțumiți de calitatea vieții, indicatorul scade la 69% în rândul celor care au dificultăți ocazionale la plata facturilor și la 40% în rândul celor care se confruntă cu astfel de dificultăți aproape tot timpul. Sănătatea fizică și mintală (51%) și situația financiară (49%) sunt văzute drept principalele componente ale unei bune calități a vieții.
În privința priorităților pentru Parlamentul European, inflația, creșterea prețurilor și costul vieții sunt pe primul loc (47%, +6 puncte procentuale față de toamna lui 2025), înaintea economiei și creării de locuri de muncă (35%) și a securității și apărării UE (34%).
Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie–4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, preponderent față în față, cu interviuri video suplimentare în unele țări. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări. Rezultatele complete sunt disponibile pe site-ul Eurobarometru.
Recomandate
Regulamentul UE care va interzice produsele făcute prin muncă forțată devine o pârghie în disputa comercială cu China , după ce tot mai mulți muncitori chinezi îl invocă online ca instrument de presiune asupra angajatorilor, pe fondul tensiunilor dintre Bruxelles și Beijing, potrivit HotNews . UE intră în negocieri comerciale cu China cu un argument suplimentar: nemulțumirea internă legată de orele suplimentare excesive, despre care criticii din afara țării susțin că oferă exportatorilor chinezi un avantaj neloial. Bruxellesul a dat Beijingului termen până în octombrie pentru a aborda dezechilibrele comerciale, în condițiile în care UE a avut anul trecut un deficit comercial cu China de aproape un miliard de euro pe zi . De ce contează: munca forțată devine instrument de politică comercială Regulamentul UE privind munca forțată, adoptat în 2024 și programat să intre în vigoare în decembrie 2027, interzice produsele realizate prin muncă impusă sau involuntară, inclusiv prin ore suplimentare excesive. În contextul cererii interne slabe din China — pusă, între altele, pe seama creșterilor salariale lente și a protecției insuficiente a angajaților — această temă capătă relevanță economică directă: importurile Chinei scad, iar producătorii locali sunt împinși să caute piețe externe, inclusiv în UE. În paralel, regulamentul european a început să „rezoneze” cu muncitori chinezi care critică de ani buni „ cultura 996 ” (program de 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână), iar discuția a ajuns vizibilă chiar și pe un internet puternic cenzurat. Rețele sociale, cenzură și sesizări către autoritățile UE Un mesaj publicat pe RedNote (platformă chineză similară Instagram) care susținea sancționarea muncii forțate a strâns rapid aproape 3.000 de aprecieri înainte să fie șters, iar în comentarii utilizatorii au distribuit informații despre cum pot fi depuse plângeri către autoritățile UE. Pe Douyin (versiunea chineză a TikTok), videoclipuri etichetate „site-ul UE pentru sesizări” și „procedurile UE pentru sesizări” au depășit 200.000 de vizualizări, iar un clip explicativ despre procedura oficială de depunere a plângerilor a adunat 5.442 de aprecieri și 714 distribuiri. Xiao Qiang, fondatorul China Digital Times (publicație cu sediul în SUA care monitorizează cenzura din China), a spus că unele platforme ar limita distribuirea unor astfel de mesaje și a interpretat apariția subiectului ca semn că o parte a publicului nu mai vede automat interesele exportatorilor ca fiind identice cu interesul național și cu cel al muncitorilor. Ce indică datele și cum se vede dinspre Bruxelles Datele oficiale citate arată că în China se lucrează, în medie, peste 48 de ore pe săptămână, peste limita legală de 44 de ore, ceea ce sugerează o aplicare deficitară a protecției muncii. În plus, anul trecut unele companii chineze, inclusiv producătorul de electrocasnice Midea, au anunțat ore obligatorii de încheiere a programului. Un oficial al Comisiei Europene a declarat pentru Reuters că executivul comunitar a primit sesizări informale privind încălcări ale drepturilor muncitorilor, inclusiv legate de ore suplimentare excesive, dar că nu a observat recent o creștere semnificativă a numărului de plângeri. Context: presiune și dinspre SUA O parte dintre utilizatorii chinezi au sugerat și depunerea de plângeri la Washington. În iulie, SUA au impus taxe vamale de până la 12,5% asupra mărfurilor provenite de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv UE și China, invocând eșecul acestora de a verifica sau limita utilizarea muncii forțate. În China, tema riscului de reacție externă a fost ridicată și intern: Lu Ming, membru al CPPCC (principalul organism consultativ politic), a cerut în martie consolidarea protecției muncitorilor, avertizând că alte țări ar putea interpreta competitivitatea prețurilor drept rezultat al unei munci excesive și al unei calități slabe a vieții, ceea ce ar putea genera bariere comerciale. [...]
Arestarea preventivă a unei foste șefe din anturajul lui Zelenski reaprinde presiunea anticorupție asupra Kievului , într-un moment în care Ucraina încearcă să-și susțină credibilitatea în fața Uniunii Europene. Potrivit Antena 3 , Irina Mudra , fostă șefă adjunctă a biroului prezidențial, a fost plasată în arest preventiv pentru 60 de zile într-un dosar de spălare de bani. Procurorii ucraineni au anunțat măsura marți, iar informația este atribuită agenției dpa, citată de Agerpres. Ancheta vizează mai mulți suspecți și se concentrează pe o presupusă schemă de spălare a unor sume de ordinul milioanelor de dolari. Ce acuză anchetatorii și care sunt sumele invocate Conform anchetatorilor, grupul investigat ar fi rulat circa 3,3 milioane de dolari (aprox. 15,2 milioane lei) pentru a acoperi cauțiunea fostului ministru al energiei, German Galușcenko, care este cercetat separat pentru corupție. Parchetul anticorupție a stabilit pentru Mudra o cauțiune de aproximativ 455.000 de dolari (aprox. 2,1 milioane lei). Ea a declarat presei locale că nu dispune de această sumă și că ar urma să ceară ajutorul prietenilor pentru a o strânge. Restricții dacă va plăti cauțiunea și contextul politic Dacă va achita cauțiunea, Mudra nu va avea voie să părăsească regiunea Kiev și îi va fi interzis contactul cu martorii sau victimele din dosar. Imagini video au surprins-o fiind scoasă din sala de judecată cu cătușe la mâini, notează publicația. Cazul este prezentat ca un nou semnal de presiune asupra echipei lui Volodimir Zelenski : Antena 3 arată că monitorizarea autorităților anticorupție a dus deja la plecarea fostului șef al administrației prezidențiale, Andrii Iermak. În acest context, Zelenski a promis, inclusiv în fața Uniunii Europene, o luptă fermă împotriva corupției, însă Ucraina rămâne cotată drept una dintre cele mai corupte țări din Europa, în pofida reformelor asumate și a statutului de candidată la aderarea în UE. [...]
Franța împinge UE spre „cumpără european” în finanțarea apărării Ucrainei , încercând să limiteze în timp excepțiile care permit Kievului să achiziționeze armament și componente din afara Uniunii prin împrumutul european de 90 de miliarde de euro, potrivit Antena 3 , care citează Euronews. Miza este direcționarea unei părți mai mari din fonduri către industria de apărare europeană, inclusiv cea franceză, fără a bloca însă achizițiile urgente ale Ucrainei. Împrumutul, aprobat de statele membre în aprilie, este un instrument financiar de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, împărțit în 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin economic și 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru asistență militară. Prima tranșă a fost acordată în iunie, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde lei) pentru drone, urmată la începutul acestei săptămâni de o alocare de 6,1 miliarde de euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru achiziții din domeniul apărării. Regula de 35% și excepțiile pentru China și SUA Condițiile împrumutului prevăd că Ucraina nu poate cumpăra din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European mai mult de 35% din costul total al unui produs de apărare. Totuși, Kievul poate cere derogări dacă: nu există un echivalent produs în UE care să răspundă nevoilor operaționale imediate; producătorii europeni nu pot livra volumul necesar; producția ar dura prea mult; costurile sunt prea mari. Până acum, Ucraina a solicitat două derogări: pentru componente de drone fabricate în China și pentru rachetele interceptoare Patriot produse în Statele Unite, necesare pentru întărirea apărării antiaeriene. Comisia Europeană le-a aprobat, pe fondul limitărilor de capacitate ale industriei europene și al dependențelor în domenii-cheie ale războiului modern. Presiunea Parisului și divizarea din interiorul UE Franța cere ca derogările să fie temporare, astfel încât, pe măsură ce apar alternative europene, banii garantați de UE să susțină producția din Europa și, „posibil”, din Franța, potrivit surselor citate de Euronews. Franța are una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa și promovează inclusiv sistemul franco-italian SAMP/T , prezentat ca cea mai apropiată alternativă europeană la Patriot. În contrapondere, miniștrii Apărării din Suedia, Țările de Jos, Germania, Danemarca, Estonia, Polonia, Letonia, Finlanda și Lituania au cerut, într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene Kaja Kallas și comisarului pentru Apărare Andrius Kubilius, „flexibilitate maximă” pentru achizițiile urgente ale Ucrainei, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogărilor pentru echipamente din țări terțe. „Continuăm să subliniem că aprobarea rapidă a listelor de produse este esențială, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogării pentru achiziționarea de echipamente produse de țări terțe”, se arată în scrisoare. Cum poate Comisia să „strângă șurubul” fără a schimba regulile Mecanismul descris în material presupune două etape: inițial, Ucraina prezintă o împărțire generală pe categorii (drone, apărare antiaeriană, artilerie etc.), iar alocările exacte sunt clasificate și pot fi ajustate în funcție de nevoile de pe front. Pentru produsele cu derogare, Kievul trebuie apoi să depună detalii, inclusiv contracte cu furnizorii și termene, iar Comisia eliberează fondurile doar după verificare. Un element-cheie este că derogările trebuie reînnoite la fiecare nouă tranșă de finanțare. Asta ar permite Comisiei să refuze reînnoirea dacă între timp apare un furnizor european care poate livra același volum, la același cost și în aceleași termene. Neoficial, executivul european ar putea limita și perioada în care Ucraina se bazează pe furnizori din afara UE, inclusiv prin termene mai stricte pentru executarea contractelor. În cazul furnizorilor chinezi, Comisia trebuie să verifice și dacă firmele nu sunt vizate de sancțiunile UE legate de complexul militar-industrial al Rusiei, în contextul riscului ca producători chinezi de drone să furnizeze echipamente ambelor părți ale conflictului. De asemenea, guvernul țării unde este stabilit furnizorul este solicitat să își asume un angajament privind îndeplinirea contractului, pentru a reduce riscul de neexecutare dacă se schimbă prioritățile politice. De ce contează: precedent pentru viitoarele programe europene de apărare Gestionarea acestor derogări poate deveni un precedent pentru alte instrumente financiare ale UE, inclusiv Security Action for Europe (SAFE) și European Defence Industry Programme (EDIP), potrivit materialului. În practică, Comisia va trebui să echilibreze două obiective care pot intra în tensiune: stimularea producției europene și reducerea dependențelor strategice, versus asigurarea rapidă a echipamentelor de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva Rusiei. [...]
Donald Trump a lăsat neclar dacă SUA vor sancționa bănci chineze , un semnal care menține incertitudinea pentru relațiile financiare dintre Washington și Beijing, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată joi, iar materialul Agerpres citează AFP. Din conținutul disponibil public reiese doar că președintele american „a lăsat să planeze îndoiala” în legătură cu „eventuale sancțiuni economice” care ar viza unele bănci din China. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt accesibile detalii despre ce instituții ar putea fi vizate, ce tip de sancțiuni ar fi luate în calcul sau care ar fi calendarul unei decizii. [...]
Donald Trump susține că Vladimir Putin nu va ataca un teritoriu al NATO , într-un mesaj care vizează direct riscul de escaladare și, implicit, stabilitatea de securitate de care depind piețele și deciziile de investiții în Europa, potrivit Agerpres . Într-o discuție cu reporterii în Biroul Oval, la Casa Albă, Trump a invocat „discuții bune” cu liderul de la Kremlin și a afirmat că „nu va ataca un teritoriu al NATO”. Declarația vine după ce Kremlinul a respins drept „povești alarmiste”, fără „vreo legătură cu realitatea”, informațiile din presa americană potrivit cărora directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi mers la Moscova în această săptămână pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Tot joi, Trump a declarat pentru Axios , într-un interviu telefonic, că nu va exista un astfel de atac și că Ratcliffe nu a fost trimis la Moscova pentru a transmite un mesaj. Potrivit lui Trump, șeful CIA se întâlnește cu omologul său rus „odată la șase luni sau odată pe an”, iar întrevederea ar fi fost una obișnuită, fără „nimic neobișnuit”. [...]
Vizita la Moscova a șefului CIA ridică miza diplomatică a SUA , după ce Donald Trump a spus că Washingtonul „lucrează foarte mult” pentru a încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în contextul deplasării directorului CIA John Ratcliffe în capitala rusă, potrivit Kyiv Post . Trump a făcut declarațiile miercuri, 26 august, într-o intervenție la emisiunea lui Glenn Beck, unde a descris călătoria lui Ratcliffe drept „foarte semi-rutină”, dar a sugerat că „ar putea ieși ceva” din această vizită. Publicația notează că Sky News a relatat despre aceste afirmații. Ce se știe despre vizita lui John Ratcliffe la Moscova Ratcliffe a ajuns la Moscova marți, 25 august, pentru întâlniri cu oficiali ruși, conform CBS News, Axios și altor instituții media americane citate de Kyiv Post. A fost prima sa vizită în Rusia în calitate de director al CIA și cea mai înaltă deplasare a unui oficial din administrația Trump la Moscova de la începutul anului. Prezența sa a devenit publică după ce date de urmărire a zborurilor au indicat că un avion militar american de transport C-17 Globemaster III a zburat din SUA spre Letonia și apoi către Moscova. CBS News a relatat că aeronava a fost văzută pe un aeroport din Moscova alături de un convoi diplomatic american, iar Suspilne a raportat ulterior că avionul a plecat de pe aeroportul Vnukovo spre Riga. Kremlinul a confirmat că au existat contacte între serviciile de informații ale SUA și Rusiei, dar a susținut că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. Miza: discuții neclare, speculații despre Ucraina și Iran Scopul discuțiilor și identitatea oficialilor ruși implicați nu au fost făcute publice, iar vizita neașteptată a alimentat speculații că întâlnirile ar fi putut viza războiul din Ucraina, în condițiile în care negocierile de pace sunt blocate, mai scrie Kyiv Post. Publicația citează și o posibilă legătură cu Iranul: vizita ar fi putut avea legătură cu un potențial armistițiu în Iran. În același timp, Beth Sanner, fost adjunct al directorului comunității de informații din SUA, a declarat pentru The Wall Street Journal că scopul ar fi putut fi un mesaj de avertizare către Moscova privind planuri în pregătire. Kievul, rugat să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului Washingtonul ar fi cerut Kievului să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului pe durata prezenței lui Ratcliffe în Rusia, solicitare confirmată de oficiali ucraineni pentru mai multe instituții media, potrivit aceleiași surse. Kyiv Post amintește că aceasta este prima vizită la Moscova a unui director CIA de la deplasarea lui William Burns din noiembrie 2021, cu trei luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei. Burns ar fi discutat cu oficiali ruși de rang înalt și ar fi vorbit la telefon cu Putin pentru a avertiza împotriva invaziei, conform CBS News. În același interval, Putin a semnat marți trei decrete nedivulgate, al căror conținut rămâne necunoscut, iar președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție-surpriză a capacității de luptă a forțelor armate, care a coincis cu vizita lui Ratcliffe la Moscova. [...]
