Știri
Știri din categoria Externe
Prim-ministrul Pakistanului avertizează că discuțiile SUA–Iran pot decide un armistițiu durabil, într-un mesaj care ridică miza diplomatică pentru întâlnirea programată la Islamabad, cu potențiale efecte asupra stabilității regionale, potrivit aljazeera.com.
Shehbaz Sharif a descris viitoarele discuții dintre Statele Unite și Iran drept „make or break” („decisive”), susținând că următoarea etapă a negocierilor va stabili dacă poate fi obținut un armistițiu de durată.
Întâlnirea ar urma să aibă loc la Islamabad. Materialul nu oferă detalii despre agenda discuțiilor, nivelul delegațiilor sau calendarul exact al rundelor de negocieri, dincolo de faptul că sunt „upcoming” (în curs de pregătire).
Prin calificarea negocierilor ca „decisive”, premierul pakistanez semnalează că rezultatul acestei runde ar putea influența direct șansele de a consolida un armistițiu pe termen lung, într-un context în care o încetare a focului rămâne, în formularea sa, dependentă de „următoarea fază” a discuțiilor.
Următorul reper este desfășurarea efectivă a discuțiilor SUA–Iran la Islamabad și eventualele concluzii privind posibilitatea asigurării unui armistițiu durabil; sursa nu indică, însă, un termen sau un mecanism de implementare.
Recomandate
Iranul menține un „robinet” asupra Strâmtorii Hormuz, iar traficul maritim rămâne la minime istorice chiar înaintea unor negocieri SUA–Iran în Pakistan , ceea ce prelungește șocul asupra aprovizionării globale cu energie și menține presiunea pe prețul petrolului, potrivit twz.com . Administrația Trump spune că este „foarte optimistă” că un acord de pace cu Iranul este aproape, iar o delegație condusă de vicepreședintele JD Vance se deplasează la Islamabad pentru discuții „cu miză mare” în acest weekend. În paralel, nu există indicii că Teheranul ar relaxa blocada aproape totală a Strâmtorii Hormuz, descrisă ca declanșând „cea mai severă perturbare a aprovizionării globale cu energie” consemnată vreodată. Blocajul din Hormuz: trafic redus de la 130–160 de nave/zi la „câteva” după armistițiu Date citate în material arată cât de abruptă este scăderea tranzitului. Potrivit unor informații SPG Energy Oil transmise către NBC News, în ziua de 10 aprilie au traversat strâmtoarea doar două nave, cel mai mic total zilnic de când Trump a anunțat armistițiul cu Iranul (marți). Înainte de conflict, prin Hormuz treceau, de regulă, 130–160 de nave pe zi. În plus, un think tank american, Institute for the Study of War (ISW), susține că Iranul își consolidează controlul asupra traficului maritim pentru a menține prețurile petrolului ridicate și a-și crește pârghiile în negocieri. ISW indică faptul că oficiali iranieni ar fi semnalat că nu vor permite tranzitul a mai mult de 15 nave pe zi, mult sub nivelurile de dinainte de război. ISW mai afirmă că Autoritatea Portuară și Maritimă iraniană a publicat pe 8 aprilie instrucțiuni de rutare care mută traficul internațional pe culoare coordonate cu marina Gardienilor Revoluției (IRGC), în ape controlate de Iran, avertizând totodată asupra riscului de mine în afara acestor rute. Negocierile din Pakistan: optimism la Washington, condiții la Teheran JD Vance conduce delegația americană, alături de emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner, care au participat anterior la trei runde de discuții indirecte în Oman, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului pe 28 februarie. De partea iraniană, delegația era așteptată să fie condusă de ministrul de externe Abbas Araghchi și de președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf; ulterior, materialul notează că delegația iraniană ar fi ajuns la Islamabad, iar presa iraniană ar fi indicat că Qalibaf o conduce. Qalibaf a declarat că două condiții „agreate anterior” trebuie îndeplinite înainte ca negocierile să înceapă: un armistițiu în Liban și deblocarea activelor iraniene. În același timp, premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a descris discuțiile drept un moment „de totul sau nimic”. De ce contează economic: pârghie de negociere prin energie și risc de escaladare Menținerea restricțiilor în Hormuz funcționează, în logica descrisă în material, ca instrument de presiune economică: limitarea tranzitului ține piața petrolului sub tensiune și crește costurile logistice și de asigurare pentru transportul maritim. Pe linie politică și militară, Trump a acuzat Iranul că folosește căile navigabile internaționale pentru „șantaj” pe termen scurt și a avertizat asupra unor „taxe” percepute petrolierelor care primesc permisiunea de tranzit. Separat, publicația notează că The New York Post relatează despre pregătirea unor opțiuni militare dacă discuțiile eșuează. Ce urmează Miza imediată este dacă negocierile din Islamabad produc un aranjament care să ducă la normalizarea tranzitului prin Hormuz. În lipsa unei relaxări rapide, datele de trafic rămân principalul indicator operațional al severității blocajului, iar orice menținere a nivelurilor actuale sugerează că presiunea asupra pieței energiei va continua, indiferent de tonul public al discuțiilor. [...]
Riscul de perturbare a fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz rămâne ridicat , în timp ce negocierile SUA–Iran găzduite sâmbătă, 11 aprilie, la Islamabad intră într-o etapă descrisă drept „dificilă”, pe fondul unui armistițiu fragil, potrivit stirileprotv.ro . Discuțiile au loc în Pakistan între oficiali americani și o delegație iraniană, în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat că Teheranul ar avea „o singură șansă” la negociere și a amenințat cu reluarea operațiunilor militare „cu o intensitate și mai mare” dacă nu se ajunge la un acord. În paralel, vicepreședintele JD Vance a transmis că Washingtonul este deschis dialogului, dar a avertizat Iranul să nu încerce să „păcălească” Statele Unite. Ormuz, miza cu efect direct asupra piețelor și logisticii Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de petrol. Trump a avertizat Teheranul „să nu perceapă taxe petrolierelor” care tranzitează strâmtoarea, iar un oficial iranian a indicat, la rândul său, intenția de a schimba regimul de control asupra zonei. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Trump și a susținut includerea Strâmtorii Ormuz într-un acord permanent, invocând percepția că armistițiul este fragil și că „nu pot exista taxe sau restricții asupra acestei căi navigabile”. Avertisment pentru aviație: risc de penurie de combustibil în Europa O consecință operațională imediată, dacă situația se degradează, este riscul pentru lanțurile de aprovizionare cu combustibil. ACI Europe avertizează că aeroporturile europene ar putea ajunge la o penurie de combustibil pentru avioane dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în trei săptămâni, potrivit unei scrisori adresate comisarului european pentru transporturi. Pozițiile de negociere: condiții iraniene și distanță mare între tabere Teheranul, prin vocea președintelui Parlamentului, a cerut înaintea oricărei negocieri de pace un armistițiu în Liban și deblocarea activelor iraniene înghețate ca urmare a sancțiunilor. SUA și Israel contestă includerea Libanului în acordul de armistițiu, conform materialului. Publicația mai notează că delegația Iranului la Islamabad ar avea 71 de persoane, inclusiv experți tehnici, iar presa internațională citată în articol indică existența unei propuneri iraniene „în 10 puncte”, descrisă ca fiind greu de acceptat de partea americană. Ce urmează Negocierile pornesc cu așteptări prudente și cu avertismente publice de ambele părți. În lipsa unor detalii despre un calendar sau despre puncte de acord, rămâne de urmărit dacă discuțiile de la Islamabad pot stabiliza armistițiul și, mai ales, dacă pot reduce riscul de restricții în Strâmtoarea Ormuz, cu efecte în cascadă asupra energiei și transporturilor. [...]
Presa rusă leagă armistițiul SUA–Iran de riscul unui petrol scump prelungit , cu posibile efecte în lanț asupra inflației și costurilor de energie, potrivit adevarul.ro , care trece în revistă reacțiile unor publicații apropiate Kremlinului după conflictul din Iran și mesajele transmise de Donald Trump. În plan politic, publicațiile ruse resping afirmațiile președintelui american privind o „victorie totală” și îl ironizează pe Trump pentru modul în care prezintă încetarea focului. Un ziar notează că liderul de la Casa Albă „a reușit să iasă din capcana pe care singur și-a întins-o”, dar că doar „mintea febrilă a americanului” ar putea vedea în asta „o victorie triumfătoare”. Moskovski Komsomoleț ridiculizează termenii armistițiului propus, mergând până la a sugera, sarcastic, că ar mai lipsi doar ca Trump să vină personal la Teheran „să se târască kilometri întregi” și să-și ceară scuze public. Rossiskaia Gazeta susține, la rândul ei, că războiul ar fi scos la iveală limitele puterii americane și că „aliați și adversari deopotrivă” vor trage concluzii. Miza economică: petrol în jur de 100 de dolari și risc de criză de aprovizionare Dincolo de retorica politică, aceeași sursă consemnează avertismente legate de energie și transport. Presa rusă estimează că prețul petrolului ar putea rămâne ridicat, „în jur de 100 de dolari pe baril” (aprox. 460 lei), iar o eventuală criză de aprovizionare s-ar putea prelungi până la finalul anului. În acest context, Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca punct nevralgic, iar Orientul Mijlociu ca „butoi cu pulbere”, în pofida încercărilor de calmare a situației — o combinație care menține volatilitatea și incertitudinea pe piețele de energie. Ce urmează: armistițiu fragil și trafic întârziat prin Ormuz Donald Trump a transmis că forțele americane rămân în stare de alertă și sunt pregătite să reia atacurile dacă încetarea focului nu este respectată. În paralel, Iranul a avertizat că armistițiul ar putea eșua rapid, pe fondul lipsei unor progrese și al continuării operațiunilor militare ale Israel împotriva Hezbollah în Liban. Deși Trump anunțase oprirea ostilităților „în ultimul moment”, luptele au continuat în regiune, iar reluarea completă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz întârzie, alimentând incertitudinea globală, inclusiv pe componenta de prețuri la energie și lanțuri de aprovizionare. [...]
Armistițiul de două săptămâni riscă să prelungească instabilitatea regională și să mențină presiunea pe rutele energetice , în condițiile în care reacțiile din Iran indică o societate profund divizată și un regim care ar putea ieși întărit după cinci săptămâni de conflict, potrivit digi24.ro . Armistițiul a fost anunțat pe 7 aprilie și ar urma să dureze două săptămâni. În paralel, este menționat un posibil plan de pace între SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, cu negocieri mai ample găzduite la Islamabad și negociate de Pakistan. Conflictul a început pe 28 februarie, după atacuri ale Israelului și Statelor Unite asupra Iranului, în urma cărora au fost uciși mai mulți oficiali militari, oameni de știință și politicieni, inclusiv liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei. Iranul a răspuns cu atacuri la scară largă împotriva Israelului și a unor țări arabe care găzduiesc baze militare americane, între care Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania și Oman. De ce contează: infrastructura lovită și riscul Ormuz Un element cu relevanță economică este faptul că, dincolo de țintele militare, ambele părți au lovit infrastructură civilă, inclusiv instalații de gaze și petrol, centrale electrice și stații de tratare a apei. În acest context, un iranian intervievat în Teheran susține că autoritățile de la Teheran au identificat un nou instrument de presiune: posibilitatea de a bloca Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a obține bani. În plan operațional, mesajul este că armistițiul nu închide automat riscul asupra infrastructurii și a rutelor critice, ci îl poate transforma într-o pârghie de negociere, cu efecte în lanț asupra piețelor de energie și transport. Diviziuni interne: între „schimbare de regim” și teama de distrugere Armistițiul a divizat inclusiv tabăra iranienilor care se opun regimului islamic. O parte spera ca atacurile să ducă la o schimbare de regim și, prin urmare, se opune încetării focului. Cealaltă parte consideră că riscul unei distrugeri totale este prea mare și susține oprirea atacurilor, cel puțin asupra infrastructurii. În relatarea preluată de Digi24, un antreprenor din Teheran spune că se simte „trădat” de Donald Trump, invocând mesajele anterioare transmise iranienilor în timpul protestelor și la începutul războiului. O altă persoană intervievată, care conduce o afacere, descrie panica legată de posibile atacuri asupra electricității, apei și gazului și afirmă că, după conflict, perspectivele unei răsturnări a regimului ar fi devenit mai îndepărtate, în timp ce represiunea internă ar fi continuat. Bilanțul victimelor și ce urmează Potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, în Iran au fost uciși 1.701 civili, inclusiv 254 de copii, în timpul războiului. În Israel, 26 de persoane au fost ucise, conform rapoartelor oficiale. Următorul test pentru armistițiu este dacă negocierile anunțate la Islamabad vor produce un cadru mai amplu de pace sau dacă pauza de două săptămâni va rămâne doar o suspendare temporară a loviturilor, într-un climat intern iranian dominat de furie, teamă și polarizare. [...]
Amenințările lui Trump privind noi lovituri cresc riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , în condițiile în care doar puține nave au tranzitat zona după armistițiul anunțat recent, potrivit stirileprotv.ro . Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul „nu are nicio altă carte în mână” la negocieri în afară de Strâmtoarea Ormuz și a acuzat Teheranul că folosește „căile maritime internaționale” pentru „extorcarea pe termen scurt a restului lumii”. Declarațiile au fost făcute pe rețeaua sa Truth Social, înaintea negocierilor programate în acest weekend în Pakistan între delegațiile americană și iraniană. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita aproximativ 20% din țițeiul mondial înainte de război , conform informațiilor din material. Deși Iranul și SUA au declarat că strâmtoarea va fi redeschisă după armistițiul de două săptămâni anunțat marți, „în realitate, doar un număr mic de nave” au trecut de atunci. Trump a afirmat joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a contestat înțelegerea: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Ce urmează: negocieri în Pakistan și posibilă escaladare militară Într-un interviu pentru cotidianul New York Post, Trump a spus că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu duc la un rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace” În același context, Trump a descris o reluare a pregătirilor militare, vorbind despre încărcarea navelor cu muniții și arme. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al negocierilor sau despre condițiile concrete ale unui posibil acord, dincolo de faptul că discuțiile sunt programate pentru acest weekend în Pakistan. [...]
Casa Albă a evitat un discurs televizat al lui Donald Trump despre încetarea focului cu Iranul, pe fondul incertitudinilor din acord , potrivit reuters.com . Decizia indică o prudență de comunicare într-un moment în care administrația americană încearcă să proiecteze încredere în înțelegere, deși detaliile rămân neclare, iar miza economică este majoră: Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu efecte severe asupra aprovizionării globale cu energie. Oficiali americani citați de Reuters spun că unii consilieri s-au temut că un mesaj în prime-time ar fi „vândut” prea mult un acord încă fragil. În paralel, Casa Albă a transmis într-un comunicat că discuțiile „nu au ajuns la nivelul” președintelui și a calificat informația drept „știri false”, susținând că subiectul nu a fost discutat cu Trump. De ce contează: riscul de piață rămâne, deși loviturile aeriene s-au oprit Încetarea focului a oprit loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, însă nu a pus capăt blocadei Strâmtorii Hormuz, descrisă în material ca provocând „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale cu energie. Pentru piețe, mesajul este că reducerea tensiunilor militare nu s-a tradus încă într-o normalizare a fluxurilor energetice, iar pârghia Teheranului asupra rutei rămâne intactă. Reuters notează că, vineri, strâmtoarea era în continuare închisă, iar Israelul a schimbat focuri cu Hezbollah în Liban, un conflict paralel pe care SUA și Iranul l-au descris, fiecare, drept încălcări ale acordului, chiar înaintea primelor discuții de pace. Ce se știe despre decizia de comunicare și ce urmează Potrivit sursei, Trump a anunțat încetarea focului printr-o postare pe rețele sociale, cu doar câteva ore înainte de un termen-limită de marți seara, după ce amenințase că va „distruge întreaga civilizație” a Iranului. Reuters descrie schimbarea de poziție drept una dintre cele mai bruște răsturnări de situație din timpul unui război făcute de un președinte american. În weekend urmează negocieri la nivel înalt în Islamabad, programate să înceapă sâmbătă, delegația SUA fiind condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a spus vineri că SUA sunt dispuse să negocieze cu bună-credință, dar a avertizat că, dacă partea iraniană „încearcă să ne joace”, echipa americană nu va fi receptivă. Context: lipsa de încredere și pârghia Hormuz complică o pace durabilă Analiști citați în material avertizează că există puțină încredere între părți, iar retorica dură a lui Trump ar putea îngreuna diplomația. În plus, Reuters consemnează evaluări potrivit cărora Iranul, deși slăbit militar, ar putea rămâne o problemă pe termen lung pentru Washington, inclusiv prin capacitatea demonstrată de a închide Strâmtoarea Hormuz — un instrument cu impact direct asupra piețelor energetice globale și rivalilor din Golf. [...]
