Știri
Știri din categoria Externe
Șocul din Strâmtoarea Ormuz împinge Africa spre investiții în rafinare și logistică, pe fondul riscului de scumpiri și întreruperi de aprovizionare cu combustibili și bunuri esențiale, arată o analiză Al Jazeera. Conflictul SUA–Israel cu Iranul a transmis deja unde de șoc prin piețele de petrol, rutele maritime și incertitudinea financiară, iar efectele pe termen mai lung pot reconfigura piețele de energie și rețelele comerciale la nivel global, cu consecințe directe pentru economiile africane.
Pe continent, guvernele își reevaluează securitatea energetică, parteneriatele de apărare și strategiile de investiții, într-un context în care lanțurile de aprovizionare și alianțele globale devin mai imprevizibile. Pentru state deja afectate de conflicte, datorii și economii fragile, criza aduce riscuri suplimentare, dar accelerează și dezbateri mai vechi despre creșterea capacității energetice interne, diversificarea partenerilor externi și reducerea dependenței de actori din afara regiunii.
Analiza notează că Africa este expusă la perturbări pe rute-cheie: Strâmtoarea Ormuz este un coridor pentru o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol, iar atacurile din Marea Roșie din 2023 au afectat transportul comercial. Pentru economiile dependente de importuri de combustibil, îngrășăminte și alte bunuri esențiale, creșterea costurilor de transport și incertitudinile de aprovizionare amplifică presiunea asupra „rezilienței economice” (capacitatea de a absorbi șocuri fără pierderi majore de activitate).
Aaliyah Vayez, analist de relații internaționale din Africa de Sud, leagă direct criza de nevoia de schimbări structurale:
„Criza Ormuz evidențiază cât de conectat este viitorul economic al Africii la sistemele globale. Întărește nevoia ca țările să-și consolideze capacitatea internă, să diversifice parteneriatele și să reducă vulnerabilitățile din energie, comerț și lanțuri de aprovizionare.”
Un punct central este dezechilibrul structural: Africa exportă cea mai mare parte a țițeiului, dar importă o proporție mare din produsele petroliere rafinate, ceea ce face multe economii sensibile la șocuri externe. În acest context, extinderea capacităților de rafinare este prezentată ca o prioritate strategică.
Exemplul major este rafinăria Dangote din Nigeria, cu o capacitate de 650.000 de barili pe zi, care a început să reducă dependența Nigeriei de importurile de combustibili rafinați și ar putea întări securitatea energetică internă. În schimb, Africa de Est și de Sud rămân mai expuse, fiind puternic dependente de importuri de combustibil din Golful Persic, ceea ce le face vulnerabile la o eventuală perturbare prelungită în Strâmtoarea Ormuz.
Pe acest fond, analiza menționează discuții privind extinderea rafinării în Africa de Est, inclusiv un proiect propus cu parteneri regionali care, dacă va fi finalizat, ar reduce dependența de importuri și ar îmbunătăți reziliența energetică pe coasta Oceanului Indian.
Criza pare să accelereze schimbări deja în curs, scoțând în evidență slăbiciuni în sistemele energetice, rețelele logistice și dependența de parteneri externi pentru securitate. Întrebarea-cheie, potrivit analizei, este dacă impulsul va continua după stabilizarea piețelor și normalizarea rutelor maritime.
În scenariul în care guvernele transformă presiunea de moment în politici și investiții pe termen lung, direcțiile indicate includ: extinderea rafinării, întărirea infrastructurii regionale și accelerarea integrării prin Zona de Liber Schimb Continentală Africană (AfCFTA), pentru a reduce expunerea la șocuri externe și a păstra mai multă valoare în economiile locale.
Marie Camara, șefa diviziei de sector public la Africa CEO Forum, vede criza și ca oportunitate economică:
„Dincolo de perturbările imediate, această criză prezintă și o oportunitate. Africa își poate valorifica poziția geografică strategică pentru a captura mai multă valoare din rutele comerciale și logistica în schimbare. Mai important, subliniază urgența diversificării parteneriatelor, reducerii dependenței de lanțuri externe de aprovizionare și accelerării comerțului intra-african.”
Recomandate
Revocarea licenței pentru exporturile de petrol iranian și loviturile SUA cresc riscul de șoc pe piața energiei , într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz – rută-cheie pentru transporturile de țiței și gaze – este din nou scena unor atacuri asupra navelor comerciale, potrivit HotNews . Armata americană a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, a început „o serie de lovituri puternice” împotriva Iranului, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris acțiunea ca fiind menită să impună „costuri grele” și a acuzat Iranul de încălcarea „clară” a unui armistițiu. „Forțele Comandamentului Central al SUA au început să lanseze o serie de lovituri puternice împotriva Iranului, pentru a-i impune costuri grele ca răspuns la țintirea și atacarea navelor comerciale cu echipaje formate din civili nevinovați pe o cale navigabilă internațională.” Presiune pe armistițiu și pe fluxurile de petrol Pe lângă escaladarea militară, Washingtonul a decis marți să retragă concesia care permitea Teheranului să vândă petrol pe piețele internaționale, revocând licența pentru exportul țițeiului. Practic, SUA reinstituie sancțiunile privind exporturile iraniene de petrol, o mișcare care, în logica pieței, reduce oferta disponibilă și amplifică riscul de volatilitate. HotNews notează că prețurile țițeiului au crescut cu peste 3% după anunțul privind retragerea licenței. În baza acordului provizoriu de luna trecută, Trezoreria SUA emisese pe 22 iunie o licență generală care permitea vânzarea de țiței și produse petroliere de origine iraniană până pe 21 august. Prin revocarea licenței, Iranul primește termen până pe 17 iulie pentru a încheia tranzacțiile. Atacuri asupra navelor și reacții regionale Mass-media iraniană a relatat explozii miercuri dimineață (ora locală) în Sirik, pe Insula Qeshm și în Bandar Abbas, fără detalii imediate despre cauze, victime sau pagube. Qatarul a acuzat Iranul de atacarea navelor, inclusiv a tancului de gaz natural lichefiat „Al Rekayyat”, care ar fi fost lovit de o dronă, provocând un incendiu în sala motoarelor; echipajul era în siguranță și era evacuat. Totodată, un petrolier sub pavilion saudit, despre care se crede că este superpetrolierul „Wedyan”, ar fi fost avariat în largul Omanului, potrivit unor surse din securitatea maritimă, însă cauza nu era clarificată. Ministerul de Externe al Qatarului a anunțat că a convocat ambasadorul adjunct al Iranului și i-a înmânat o notă de protest. De cealaltă parte, Ministerul de Externe al Iranului a numit acuzațiile „derutante” și a susținut că navele comerciale se expun riscurilor când folosesc rute „necoordonate cu Iranul”. Ce urmează: termen-limită și negocieri blocate Iranul a condamnat decizia Trezoreriei americane, afirmând că încalcă acordul-cadru pentru încetarea războiului și avertizând că Washingtonul va fi responsabil pentru consecințe. Teheranul a transmis că va lua „orice măsură” considerată necesară pentru protejarea intereselor și securității naționale. Armistițiul provizoriu, încheiat luna trecută, ar fi trebuit să ofere 60 de zile pentru negocieri privind un acord permanent, însă o rundă de discuții indirecte în Qatar s-a încheiat săptămâna trecută fără semne de progres. În acest context, combinația dintre lovituri militare, atacuri asupra transportului maritim și reintroducerea constrângerilor asupra exporturilor iraniene de petrol ridică miza pentru companii și state dependente de stabilitatea fluxurilor energetice prin Ormuz. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului pune din nou apărarea antiaeriană în centrul agendei NATO , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei în noaptea de miercuri, chiar în debutul summitului Alianței de la Ankara, potrivit Kyiv Post . Loviturile au declanșat incendii în mai multe districte ale orașului și au rănit cel puțin două persoane, dintre care una a fost spitalizată, conform autorităților locale citate de publicație. Explozii puternice au fost auzite în Kiev înainte ca alerta aeriană să fie activată, relatează Ukrainska Pravda, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra unei amenințări cu rachete balistice dinspre nord. Ce s-a întâmplat în Kiev: incendii și victime Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev (KMVA), Tymur Tkachenko, a declarat că Rusia atacă orașul cu armament balistic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat incendii în: districtul Desnianski, unde ar fi ars facilități de depozitare după ce o rachetă a lovit zona; districtul Sviațoșînski, unde a izbucnit un incendiu într-o clădire nerezidențială. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a transmis Kliciko, potrivit Kyiv Post. Forțele Aeriene au comunicat pe parcursul nopții avertizări succesive („o rachetă spre Kiev”, apoi „mai multe balistice pe Kiev”), iar ulterior amenințarea s-a extins și către alte regiuni. KMVA a avertizat și asupra unei amenințări suplimentare cu drone, înainte ca alerta să fie ridicată, conform cronologiei citate de Ukrainska Pravda. De ce contează: summit NATO cu Ucraina pe agenda de apărare aeriană Atacul a avut loc la câteva ore după deschiderea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), unde sprijinul pentru Ucraina figurează între temele principale. În acest context, Kievul cere aliaților consolidarea apărării aeriene, extinderea sprijinului militar și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. În paralel, Ucraina a semnat noi acorduri de tip „Drone Deal” cu Estonia, Țările de Jos și Danemarca, pe marginea reuniunii, potrivit aceleiași surse. [...]
Benjamin Netanyahu avertizează că o eventuală vânzare de avioane F-35 către Turcia ar putea schimba raportul de forțe în Orientul Mijlociu , într-un moment în care administrația Trump semnalează că ia în calcul ridicarea interdicției impuse anterior Ankarei, potrivit HotNews . Premierul israelian a spus, într-un interviu acordat CNN, că livrarea celor mai avansate avioane de vânătoare americane către Turcia „ar distruge echilibrul de forțe” din regiune, invocând „aspirații agresive” ale Ankarei. Declarațiile vin la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a afirmat, la summitul NATO de la Ankara, că va analiza posibilitatea vânzării de avioane „stealth” (cu semnătură radar redusă) către Turcia, alături de omologul său Recep Tayyip Erdogan. Miza: ridicarea interdicției și efectul asupra securității regionale Trump a sugerat că este dispus să anuleze interdicția privind vânzarea F-35 către Turcia, introdusă în timpul primului său mandat, descriind Turcia drept un aliat „extraordinar” al Statelor Unite. În contrapondere, Netanyahu a susținut că o astfel de decizie „nu face din Turcia un stat prietenos față de Statele Unite” și a afirmat că l-a îndemnat direct pe Trump să nu meargă mai departe cu vânzarea. În același interviu, Netanyahu a caracterizat Ankara drept „un regim infectat de Frăția Musulmană , care urăște Statele Unite” și a acuzat că Erdogan „amenință că va distruge” Israelul. Context: escaladarea retoricii Israel–Turcia și încercarea de a limita divergențele cu Trump Tensiunile publice dintre Israel și Turcia sunt alimentate și de schimburi recente de acuzații la nivel diplomatic. HotNews notează că ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat săptămâna trecută că Israelul „a devenit o povară pe care umanitatea nu o mai poate suporta”, iar șeful diplomației israeliene a calificat afirmațiile drept „o incitare la genocid ca la carte”. În paralel, Netanyahu a încercat să reducă impresia unei rupturi cu Trump, spunând că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în privința problemelor majore. El a adăugat că Trump „face ceea ce este bine pentru Statele Unite”, în timp ce el, ca prim-ministru, urmărește ceea ce consideră important pentru Israel. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump a indicat doar că „va analiza” vânzarea, fără un calendar sau o decizie finală anunțată. Reacția rapidă a lui Netanyahu arată însă că subiectul riscă să devină un punct sensibil în relația SUA–Israel, pe fondul repoziționărilor de securitate din regiune și al disputei tot mai vizibile dintre Israel și Turcia. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, riscând escaladarea într-un punct-cheie pentru comerțul global cu energie , în pofida unei promisiuni a președintelui american Donald Trump de a pune pe pauză atacurile pe durata funeraliilor de șapte zile ale liderului suprem iranian Ali Khamenei, potrivit Al Jazeera . Washingtonul susține că noile lovituri au fost un răspuns la atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor. Informația este relevantă prin potențialul impact asupra siguranței navigației și a fluxurilor comerciale într-o zonă critică, în condițiile în care orice deteriorare a situației în Hormuz poate amplifica riscurile operaționale pentru transportatori și poate alimenta volatilitatea pe piețele energetice. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii despre amploarea loviturilor, țintele vizate sau eventuale pagube, nici despre natura exactă a atacurilor asupra navelor comerciale invocate de SUA. [...]
Franța va restitui Siriei active de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), o decizie cu miză economică și diplomatică, în contextul reluării relațiilor bilaterale după ani de izolare a regimului al-Assad, potrivit Economica . Președintele francez Emmanuel Macron a spus că activele au fost obținute ilegal de un membru al familiei al-Assad. Restituirea vizează bunuri asociate fostului vicepreședinte Rifaat al-Assad, unchiul lui Bashar al-Assad, conform agenției siriene SANA, informație preluată de dpa. Ce se schimbă în relația Paris–Damasc În timpul vizitei la Damasc, Franța și Siria au convenit să reia relațiile diplomatice la nivel de ambasadori. Ambasada Franței în capitala Siriei fusese închisă în martie 2012, ca protest față de reprimarea violentă a protestelor împotriva regimului al-Assad. Macron este primul lider din Uniunea Europeană care vizitează Siria după 13 ani de război civil și după răsturnarea de la putere a familiei al-Assad la sfârșitul lui 2024. Context de securitate și pașii următori Vizita a avut loc pe fondul unor incidente de securitate: două bombe au explodat marți dimineață la Damasc, rănind 18 persoane, în apropierea hotelului unde a fost cazat Macron. Președintele francez și-a continuat însă programul și urma să ajungă marți seara la Ankara pentru summitul NATO . [...]
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE , semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice. Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest , Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic. Cine sunt candidații și cine avansează mai repede În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare. Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces. Presiune din partea Ucrainei pentru accelerare La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu. Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări. Context regional: relațiile Serbiei cu Ucraina și Rusia Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters. [...]
